HOTĂRÂREA GUVERNULUI Nr.1447 din 28 noiembrie 2007 privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă

Având în vedere prevederile art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 759/2003 privind organizarea şi funcţionarea

Agenţiei Naţionale pentru Sport, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 18 alin. (1) lit. c) din Legea educaţiei fizice
şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1
Se aprobă Normele financiare pentru activitatea sportivă, prevăzute în anexa care face parte integrantă din
prezenta hotărâre.
ART. 2
La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 484/2003 pentru aprobarea
Normelor privind reglementarea unor probleme financiare în activitatea sportivă, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 316 din 12 mai 2003, precum şi alte dispoziţii contrare.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Şeful Cancelariei Primului-Ministru,
Marian Marius Dorin
p. Preşedintele
Agenţiei Naţionale pentru Sport,
Valentin Vasilescu
Ministrul economiei şi finanţelor,
Varujan Vosganian
Bucureşti, 28 noiembrie 2007.
Nr. 1.447.
ANEXA 1
NORME
financiare pentru activitatea sportivă
CAP. 1
Obiectul şi domeniul de aplicare
ART. 1
Prezentele norme reglementează categoriile de cheltuieli specifice şi, după caz, cuantumurile acestora, ce se
pot efectua pentru realizarea activităţii sportive, participanţii la acţiunile sportive, precum şi alte aspecte
financiare ale activităţii sportive.
ART. 2
(1) Prezentele norme se aplică de către autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale, inclusiv
instituţiile din subordinea acestora, care gestionează fonduri publice pentru activitatea sportivă, precum şi de
către Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, de structurile sportive şi alte entităţi sportive de drept privat care
beneficiază de sume de la bugetul de stat pentru finanţarea programelor/proiectelor sportive ale acestora.
(2) Entităţile prevăzute la alin. (1) se definesc împreună organizaţii sportive.
CAP. 2
Definiţii
ART. 3
În înţelesul prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

1. activitate sportivă – complex de acţiuni care au ca scop comun îndeplinirea unor obiective cu caracter
sportiv. Categoriile de acţiuni care constituie activitatea sportivă sunt: acţiunile de pregătire sportivă,
competiţiile sportive şi alte acţiuni sportive, denumite împreună acţiuni sportive;
2. acţiune de pregătire sportivă – acţiune sportivă desfăşurată în ţară sau în străinătate, realizată în baza unui
program stabilit, sub supravegherea uneia sau mai multor persoane calificate, având ca scop dezvoltarea
psihomotrică a individului şi participarea la competiţii sportive;
3. competiţie sportivă – acţiune sportivă organizată de structuri sportive şi/sau de alte entităţi competente, în
baza unui regulament, care are ca obiective ameliorarea rezultatelor sportive, realizarea de recorduri şi/sau
obţinerea victoriei;
4. competiţie sportivă internă – competiţie sportivă la care, conform regulamentului de desfăşurare, pot
participa numai sportivi din cadrul structurilor sportive din România;
a) competiţie sportivă internă de nivel naţional – competiţie sportivă internă care are ca obiectiv stabilit prin
regulamentul acesteia desemnarea unui câştigător la nivel naţional;
b) competiţie sportivă internă de nivel zonal sau interjudeţean – competiţie sportivă internă care are ca
obiectiv stabilit prin regulamentul acesteia desemnarea unui câştigător la nivel zonal ori interjudeţean sau
promovarea în eşalonul valoric superior;
c) competiţie sportivă internă de nivel judeţean – competiţie sportivă internă care are ca obiectiv stabilit prin
regulamentul acesteia desemnarea unui câştigător la nivel judeţean sau promovarea în eşalonul valoric
superior;
d) competiţie sportivă internă de nivel comunal, orăşenesc sau municipal – competiţie sportivă internă care
are ca obiectiv stabilit prin regulamentul acesteia desemnarea unui câştigător la nivel comunal, orăşenesc sau
municipal;
5. competiţie sportivă internaţională – competiţie sportivă la care, conform regulamentelor de desfăşurare, pot
participa sportivi din cadrul unor organizaţii sportive din mai multe ţări;
6. alte acţiuni sportive – acţiuni care prezintă interes pentru activitatea sportivă, altele decât competiţiile
sportive şi cele de pregătire sportivă, desfăşurate în ţară sau în străinătate, cum ar fi: congrese, conferinţe,
simpozioane, seminarii, colocvii ori alte reuniuni, întâlniri de lucru, schimburi de experienţă, gale, expoziţii,
cursuri şi stagii de practică şi specializare sau perfecţionare şi altele asemenea, precum şi acţiuni de cercetare,
documentare, informare, promovare, consultanţă şi altele asemenea;
7. alimentaţie de efort – tip de alimentaţie specială, necesară compensării pierderilor de nutrienţi în urma
efortului depus de sportivi în programele de pregătire şi de participare în competiţii;
8. susţinătoare de efort – substanţe sintetice sau naturale cu efecte ergo- sau profotrope utilizate în vederea
reechilibrării biologice a sportivilor. Acestea au scop profilactic, curativ şi accelerează refacerea după efort,
contribuind indirect la susţinerea biologică a efortului următor; substanţe care nu sunt incluse pe lista
substanţelor interzise întocmită de Agenţia Mondială Antidoping (WADA);
9. antrenor sau profesor care a selecţionat şi promovat – persoană calificată care se ocupă de selecţia şi
pregătirea de bază a sportivilor dintr-o ramură sportivă, asigurând promovarea acestora în cadrul sistemului
ierarhic de evaluare sportivă, de la un nivel scăzut al aptitudinilor şi abilităţilor sportive spre înalta performanţă
sportivă. Activitatea acestora trebuie evidenţiată de cluburile sportive şi confirmată de federaţia sportivă
naţională de specialitate;
10. profesor care a depistat – persoană calificată, încadrată într-o unitate sau instituţie de învăţământ, care în
cadrul activităţii didactice a identificat o persoană tânără cu potenţial pentru înalta performanţă sportivă şi a
recomandat-o unui club sportiv în vederea legitimării. Activitatea sa trebuie evidenţiată de cluburile sportive şi
confirmată de federaţia sportivă naţională de specialitate;
11. personal din cadrul federaţiilor – orice persoană care îndeplineşte o funcţie oficială în cadrul unei federaţii
sportive, confirmată de organul abilitat;
12. organizaţii sportive – persoane juridice de drept public ori privat care, potrivit actului de înfiinţare sau
statutului, pot organiza, participa şi/sau finanţa, după caz, acţiuni sportive.
CAP. 3
Participanţii la acţiunile sportive
A. La acţiunile de pregătire sportivă interne şi internaţionale
ART. 4
(1) Acţiunile de pregătire sportivă se aprobă de conducerea organizaţiilor sportive care le organizează.
(2) La acţiunile prevăzute la alin. (1) pot participa:
a) sportivi;
b) antrenori;
c) medici, asistenţi medicali, maseuri, fizioterapeuţi, cercetători, operatori video, alţi specialişti care contribuie
la realizarea pregătirii.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c) pot beneficia pe perioada acţiunilor de pregătire sportivă de
aceleaşi drepturi ca şi sportivii, cu excepţia cazurilor în care acţiunile sunt organizate în localităţile în care îşi au

domiciliul aceste persoane şi organizatorii au stabilit să nu locuiască cu sportivii cantonaţi, situaţie în care vor
beneficia de una sau două mese pe zi, după caz.
(4) Numărul, structura şi componenţa nominală ale participanţilor la acţiunile de pregătire sportivă se
stabilesc de organizaţiile sportive organizatoare, în funcţie de ramura de sport, de scopul şi importanţa acţiunii
şi de resursele financiare prevăzute în buget.
ART. 5
Pe durata acţiunilor de pregătire sportivă desfăşurate în altă localitate decât în cea de domiciliu, la care
participă sportivi elevi, pentru asigurarea pregătirii şcolare a acestora pot participa şi cadre didactice, într-un
program stabilit în comun de federaţia sportivă naţională şi conducerea unităţii de învăţământ; cadrele didactice
beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi sportivii.
B. La competiţiile sportive şi la alte acţiuni sportive interne şi internaţionale
ART. 6
(1) La competiţiile sportive interne şi internaţionale, în afară de sportivi, pot participa antrenori, medici,
asistenţi medicali, fizioterapeuţi, operatori video, alţi specialişti, precum şi alte persoane din cadrul autorităţii,
instituţiei sau structurii sportive participante ori din afara acesteia, care contribuie la asigurarea condiţiilor
tehnice şi administrative necesare efectuării deplasării, participării sportivilor în competiţie şi realizării
obiectivelor propuse.
(2) Sportivii şi celelalte persoane care participă la competiţiile sportive alcătuiesc delegaţia sportivă a
organizaţiei sportive pe care o reprezintă.
(3) Numărul, structura şi componenţa nominală ale delegaţiei sportive care participă la competiţii sportive şi
perioada de deplasare a acesteia se stabilesc de organizaţia sportivă pe care o reprezintă, în raport cu
regulamentul competiţiei, necesităţile concrete de îndeplinire a obiectivelor stabilite şi cu încadrarea în fondurile
prevăzute în buget.
ART. 7
La celelalte acţiuni sportive interne şi internaţionale prevăzute de prezentele norme, numărul, structura şi
componenţa nominală ale participanţilor se stabilesc, după caz, de organizaţia sportivă organizatoare sau
participantă la acţiune, în raport cu regulamentele ori condiţiile de participare comunicate de organizatori,
scopul şi obiectivele acţiunii şi prevederile bugetare aprobate cu această destinaţie.
ART. 8
Numărul arbitrilor la competiţiile sportive interne şi internaţionale se stabileşte de federaţiile sportive
naţionale, respectiv de federaţiile sportive internaţionale, conform regulamentelor proprii.
CAP. 4
Categoriile de cheltuieli ce pot fi efectuate pentru realizarea acţiunilor sportive
SECŢIUNEA 1
Cheltuieli de transport
ART. 9
(1) Transportul participanţilor la acţiunile sportive organizate în ţară, în altă localitate decât cea în care îşi au
domiciliul aceştia, se poate efectua, după caz:
a) cu orice fel de tren, clasa a II-a pe distanţe de până la 300 km şi clasa I pe distanţe mai mari de 300 km;
utilizarea vagonului de dormit este permisă şi se pot deconta cheltuielile aferente numai în cazul călătoriilor
efectuate pe distanţe mai mari de 300 km şi pe timp de noapte;
b) cu mijloace de transport auto ale entităţilor organizatoare sau participante;
c) cu mijloace de transport în comun;
d) cu mijloace de transport auto închiriate, respectiv microbuze, autocare şi altele asemenea;
e) cu avionul, clasa economică;
f) cu navele de călători, după tariful clasei I;
g) cu autoturismul proprietate personală, în condiţiile legii.
(2) La acţiunile de pregătire sportivă care se desfăşoară în localitatea în care îşi au domiciliul, sportivii pot
beneficia de decontarea cheltuielilor de transport efectuat cu mijloacele de transport în comun de la locul de
domiciliu la locul de desfăşurare a acţiunii de pregătire, pe baza legitimaţiilor de călătorie sau a abonamentului.
(3) Transportul participanţilor de la locul de cazare la locul de desfăşurare a acţiunii se poate face cu
mijloace de transport auto proprii, închiriate, cu autoturisme proprietate personală sau cu mijloace de transport
în comun, în condiţiile legii.
ART. 10
Pentru deplasarea participanţilor la acţiunile sportive organizate în străinătate, entităţile trimiţătoare pot
efectua cheltuieli privind transportul acestora, astfel:
a) cu avionul, la clasa economică;
b) cu trenul, inclusiv cu vagonul de dormit;

c) cu mijloace de transport auto închiriate sau proprii ale entităţilor trimiţătoare;
d) cu autoturismul proprietate personală, în condiţiile legii;
e) cu navele de călători, după tariful clasei I.
ART. 11
(1) La acţiunile sportive organizate în ţară şi în străinătate se pot deconta drept cheltuieli de transport şi:
a) taxele pentru trecerea podurilor;
b) taxele de traversare cu bacul;
c) taxele de aeroport, gară, aerogară sau port;
d) alte taxe privind circulaţia pe drumurile publice, prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare;
e) costul tichetelor pentru rezervarea locurilor, costul suplimentelor de viteză, precum şi comisioanele
percepute de agenţiile de voiaj;
f) taxele percepute suplimentar pentru bagajele constând din materiale şi echipament sportiv, aparatură
medicală şi altele asemenea.
(2) La acţiunile sportive interne şi internaţionale se mai pot efectua cheltuieli privind:
a) transportul materialelor şi echipamentelor sportive, al medicamentelor şi aparaturii medicale necesare
sportivilor şi personalului tehnic pentru efectuarea pregătirii şi/sau participării la competiţia sportivă;
b) transportul documentaţiilor, al altor materiale necesare îndeplinirii acţiunii;
c) transportul pe destinaţia dus-întors dintre aeroport sau gară şi locul de cazare.
SECŢIUNEA a 2-a
Cheltuieli de cazare
ART. 12
(1) Cazarea participanţilor la acţiunile de pregătire sportivă organizate în ţară şi la competiţiile sportive
interne se poate face, după caz:
a) în unităţile de cazare pentru sportivi;
b) în cămine şcolare sau studenţeşti;
c) în locuinţe închiriate, în condiţiile legii;
d) în moteluri, campinguri sau în hoteluri până la categoria 3 stele inclusiv.
(2) Cazarea participanţilor la competiţiile sportive şi la alte acţiuni sportive internaţionale organizate în ţară se
poate face în hoteluri până la categoria 5 stele inclusiv, în funcţie de nivelul, importanţa şi/sau regulamentul
competiţiei, după caz.
(3) La acţiunile sportive organizate în străinătate cazarea participanţilor se face, după caz:
a) în hotelurile în care au loc acţiunile sportive, la tarifele practicate de acestea, pe baza comunicării primite
din partea organizatorilor;
b) în alte hoteluri sau spaţii de cazare, cu încadrarea în plafoanele de cazare stabilite prin dispoziţiile legale
în vigoare privind deplasarea personalului român în străinătate.
(4) În cazuri temeinic justificate, conducătorul entităţii trimiţătoare poate aproba, pe baza documentelor
justificative, plata cheltuielilor de cazare peste plafoanele prevăzute de normele legale specifice în vigoare, în
limita prevederilor bugetare aprobate.
(5) În cheltuielile de cazare se includ, pe lângă tarif sau chirie, eventualele taxe obligatorii pe plan local,
precum şi costul micului dejun, atunci când acesta este inclus în tarif.
SECŢIUNEA a 3-a
Cheltuieli de masă
ART. 13
(1) Cheltuielile zilnice de masă pentru acţiunile sportive organizate în ţară se diferenţiază pe categorii de
acţiuni, după cum urmează:
– lei/zi –
______________________________________________________________________________
| Acţiunea | Limite |
| | maxime/persoană|
|_____________________________________________________________|________________|
| a) Competiţii sportive interne: | |
| – de nivel comunal, orăşenesc sau municipal | până la 35 |
| – de nivel judeţean | până la 40 |
| – de nivel zonal sau interjudeţean | până la 50 |
| – de nivel naţional | până la 55 |
|_____________________________________________________________|________________|
| b) Acţiuni de pregătire sportivă desfăşurate în ţară, | |
| organizate şi/sau finanţate, după caz, de: | |

| – cluburile sportive, asociaţiile judeţene şi a municipiului| |
| Bucureşti pe ramură de sport, direcţiile pentru sport | |
| judeţene şi a municipiului Bucureşti | până la 55 |
| – federaţiile sportive naţionale, alte organizaţii sportive | |
| naţionale, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, instituţii | |
| publice de nivel naţional | până la 70 |
|_____________________________________________________________|________________|
| c) Competiţii sportive şi alte acţiuni sportive | |
| internaţionale desfăşurate în ţară, organizate şi/sau | |
| finanţate de: | |
| – cluburile sportive, asociaţiile judeţene şi a municipiului| |
| Bucureşti pe ramură de sport, direcţiile pentru sport | |
| judeţene şi a municipiului Bucureşti | până la 60 |
| – federaţiile sportive naţionale şi alte organizaţii | |
| sportive naţionale | până la 70 |
| – Agenţia Naţională pentru Sport, Comitetul Olimpic şi | |
| Sportiv Român, ministerele şi alte instituţii publice de | |
| nivel naţional | până la 80 |
|_____________________________________________________________|________________|
(2) La încheierea competiţiilor sportive şi a altor acţiuni sportive internaţionale desfăşurate în ţară se poate
organiza şi finanţa o masă oficială cu sportivii, antrenorii, arbitrii şi oficialii participanţi, precum şi cu alte
persoane care au contribuit la organizarea acţiunii, în limita sumei de 90 lei de persoană. În această situaţie,
suma prevăzută pentru masa de seară sau de prânz, după caz, nu se mai foloseşte. În cadrul meselor oficiale
se pot deconta şi băuturi alcoolice.
(3) La competiţiile sportive organizate în ţară organizatorii pot asigura sportivilor băuturi răcoritoare în sumă
de până la 5 lei/persoană/joc sau reuniune.
(4) La acţiunile de pregătire sportivă şi la competiţiile sportive sunt interzise includerea şi decontarea în
cadrul cheltuielilor de masă a băuturilor alcoolice.
(5) La acţiunile sportive organizate în străinătate se pot efectua cheltuieli zilnice de masă pentru participanţi
până la nivelul diurnei în valută prevăzute de dispoziţiile legale în materie pentru fiecare ţară în care are loc
deplasarea.
(6) Perioada pentru care se acordă diurna în valută se determină în condiţiile legii.
(7) În situaţia în care cheltuielile de masă la acţiunile sportive desfăşurate în străinătate se asigură de către
partenerii externi, participanţii la aceste acţiuni pot beneficia de până la 50% din diurna stabilită pentru ţara în
care are loc deplasarea.
(8) Prevederile alin. (7) se aplică şi în situaţia în care cheltuielile de întreţinere şi cazare a participanţilor în
străinătate se asigură din sumele plătite organizatorilor de către entităţile participante, la nivelul comunicat de
aceştia.
(9) În cazul deplasării în străinătate cu trenul sau cu mijloace de transport auto delegaţiile sportive române
beneficiază de masă la nivelul limitelor prevăzute la alin. (1), numai pe durata călătoriei pe teritoriul României.
(10) Cheltuielile zilnice de masă prevăzute în prezentul articol reprezintă limite maxime. Cuantumul efectiv al
acestora se aprobă de conducerea organizaţiei sportive, în funcţie de specificul ramurii de sport, de valoarea
sportivilor, de unitatea la care li se asigură masa, în limita prevederilor bugetare aprobate.
SECŢIUNEA a 4-a
Cheltuieli privind alimentaţia de efort
ART. 14
(1) Pentru asigurarea unei alimentaţii corespunzătoare efortului depus în pregătire, sportivii pot beneficia de
alimentaţie de efort – în alimente -, acordată după cum urmează:
a) de către federaţiile sportive naţionale sau cluburile sportive, pentru sportivii din loturile olimpice şi
naţionale, la toate categoriile de vârstă – până la 700 lei lunar/persoană;
b) de către direcţiile pentru sport judeţene şi a municipiului Bucureşti sau cluburile sportive, pentru ceilalţi
sportivi legitimaţi din secţiile cluburilor, la toate categoriile de vârstă – până la 450 lei lunar/persoană.
(2) Criteriile de acordare se stabilesc, după caz, de federaţiile sportive naţionale, de direcţiile pentru sport
judeţene şi a municipiului Bucureşti şi de cluburile sportive, în raport cu performanţele realizate de sportiv şi cu
obiectivele asumate de acesta.
(3) Alimentaţia de efort se acordă, pentru aceeaşi perioadă, de către o singură structură sportivă sau de
către direcţiile pentru sport judeţene şi a municipiului Bucureşti.
ART. 15

Pe perioada acţiunilor de pregătire sportivă la care se alocă cheltuieli de masă pentru minimum două mese
pe zi, structurile sportive şi direcţiile pentru sport judeţene şi a municipiului Bucureşti nu pot acorda alimentaţie
de efort.
ART. 16
Cluburile sportive care au echipe sau grupe de copii şi juniori pot acorda acestora în ziua antrenamentului,
pentru compensarea efortului depus, alimente constând în produse lactate, fructe, miere sau alte produse cu
efect nutritiv similar, în limita sumei de până la 7 lei/sportiv.
SECŢIUNEA a 5-a
Cheltuieli privind plata arbitrilor, medicilor şi a altor persoane
ART. 17
(1) Organizaţiile sportive care organizează competiţii sportive interne şi internaţionale pot finanţa, pentru
arbitrii şi oficialii delegaţi la acestea, cheltuieli privind indemnizaţia de arbitraj în limitele următoare:
– lei –
______________________________________________________________________________
| Competiţii sportive | |
| internaţionale | Competiţii sportive interne: |
| organizate de: | |
|________________________|_____________________________________________________|
| federaţii | alte | de nivel | de nivel | de nivel | de nivel |
| sportive | organizaţii| comunal, | judeţean | zonal sau | naţional |
| naţionale | sportive | orăşenesc sau | | interjudeţean | |
| | | municipal | | | |
|___________|____________|_______________|__________|_______________|__________|
| 210 | 140 | 30 | 60 | 100 | 140 |
|___________|____________|_______________|__________|_______________|__________|
(2) Indemnizaţia de arbitraj se poate acorda pe meci sau reuniune, după caz, nivelul acesteia fiind:
a) pentru arbitrul principal, 100% din sumele prevăzute la alin. (1);
b) pentru arbitrul secund, 75% din indemnizaţia arbitrului principal.
(3) Pentru activitatea de secretariat desfăşurată înainte, în timpul sau după derularea competiţiei, la ramurile
de sport la care se justifică, pot fi plătite 2 – 4 indemnizaţii la nivelul unui arbitru secund, în funcţie de nivelul
competiţiei.
(4) Medicii pot primi 100% din indemnizaţia de arbitraj prevăzută pentru arbitrii principali, iar asistenţii
medicali 75% din indemnizaţia medicilor.
(5) În cazul în care arbitrii participanţi la o competiţie sportivă nu se pot deplasa la locul de servire a mesei
din cauza programului de desfăşurare a acesteia, ei pot beneficia de acordarea alocaţiei de masă în numerar,
cu încadrarea în limitele prevăzute de prezentele norme, impozitată în conformitate cu prevederile legale.
SECŢIUNEA a 6-a
Cheltuieli privind asigurarea persoanelor, a materialelor şi a echipamentului sportiv şi a altor bunuri
ART. 18
Cheltuielile privind asigurările pentru accidente ale persoanelor, precum şi pentru asigurarea materialelor şi
echipamentelor sportive, a mijloacelor de transport şi a altor bunuri necesare realizării acţiunilor sportive pot fi
efectuate astfel:
______________________________________________________________________________
|Nr. | Categoria de asiguraţi | Finanţarea | Perioada |
|crt.| | cheltuielilor | |
|____|____________________________________|____________________|_______________|
| 1. | Sportivi, antrenori şi alţi | Cluburile sportive | anual |
| | specialişti ai clubului | | |
|____|____________________________________|____________________|_______________|
| 2. | Sportivi, antrenori şi alţi | Federaţiile | pe perioada |
| | specialişti din cadrul loturilor | sportive naţionale | acţiunilor de |
| | naţionale şi olimpice, precum şi | | pregătire şi a|
| | cei aflaţi în pregătire la centrele| | competiţiilor |
| | naţionale olimpice de pregătire a | | |
| | juniorilor | | |
|____|____________________________________|____________________|_______________|
| 3. | Membrii delegaţiilor sportive | Comitetul Olimpic | pe perioada |

| | participante la: | şi Sportiv Român | acţiunii |
| | – jocurile olimpice; | | |
| | – festivalul olimpic al tineretului| | |
| | tineretului european | | |
|____|____________________________________|____________________|_______________|
| 4. | Membrii delegaţiilor sportive | Titularul acţiunii | pe perioada |
| | participante la competiţiile | | acţiunii |
| | prevăzute la lit. b), c), d), f), | | |
| | g), h) şi i) ale art. 25 alin. (1) | | |
|____|____________________________________|____________________|_______________|
| 5. | Materiale, echipament, mijloace de | Titularul acţiunii | pe perioada |
| | transport şi alte bunuri | | acţiunii |
|____|____________________________________|____________________|_______________|
SECŢIUNEA a 7-a
Cheltuieli pentru achiziţionarea de materiale şi echipament sportiv
ART. 19
Pentru realizarea acţiunilor sportive se pot efectua cheltuieli pentru achiziţionarea de instalaţii şi materiale
sportive, echipament sportiv de pregătire şi competiţie, ţinuta de reprezentare, după caz, în limita fondurilor
prevăzute în buget.
SECŢIUNEA a 8-a
Cheltuieli medicale şi pentru controlul doping
ART. 20
(1) Comitetul Olimpic şi Sportiv Român şi federaţiile sportive naţionale pot să procure pentru sportivii din
loturile olimpice şi naţionale vitamine, susţinătoare de efort şi medicamente, în baza prescripţiei medicale,
pentru perioada acţiunilor de pregătire sportivă a acestora şi a competiţiilor sportive ale căror cheltuieli de
participare sunt finanţate de acestea, în limita bugetului aprobat în acest scop, astfel:
a) vitamine şi susţinătoare de efort, în sumă de până la 30 lei/zi pentru fiecare sportiv;
b) medicamente şi materiale sanitare, unguente şi produse pentru masaj utilizate în procesul de refacere şi
recuperare, în sumă de până la 10 lei/zi pentru fiecare sportiv.
(2) Celelalte structuri sportive, precum şi direcţiile pentru sport judeţene şi a municipiului Bucureşti pot să
procure, în baza prescripţiei medicale:
a) vitamine şi susţinătoare de efort, în sumă de până la 14 lei/zi pentru fiecare sportiv;
b) medicamente, materiale sanitare, unguente şi produse pentru masaj utilizate în procesul de refacere şi
recuperare, în sumă de până la 6 lei/zi pentru fiecare sportiv, în cadrul prevederilor bugetare aprobate în acest
scop.
ART. 21
(1) Structurile sportive şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român pot efectua cheltuieli pentru asistenţă şi
investigaţii medicale, respectiv rezonanţă magnetică, tomografie computerizată, coronarografie, scintigrame cu
raze, izotopi şi altele asemenea, privind starea de sănătate a sportivilor de performanţă, precum şi pentru
realizarea intervenţiilor chirurgicale şi a tratamentelor postoperatorii ale acestora, astfel:
a) Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, pentru sportivii loturilor olimpice;
b) federaţiile sportive naţionale, pentru sportivii loturilor naţionale;
c) celelalte structuri sportive, pentru sportivii legitimaţi.
(2) Organizaţiile sportive care au în administrare sau folosinţă baze sportive pot efectua cheltuieli pentru
dotarea cabinetelor medicale cu medicamente, materiale şi aparatură sanitară şi de refacere după efort, pentru
acordarea asistenţei medicale de urgenţă, şi a staţiilor doping cu echipamente de specialitate, în limita
prevederilor bugetare aprobate în acest scop.
(3) Pentru realizarea controalelor doping, organizaţiile sportive pot efectua cheltuieli în lei, pentru testele
efectuate în ţară, sau în valută, pentru cele impuse de reglementările internaţionale a fi efectuate în străinătate.
SECŢIUNEA a 9-a
Alte categorii de cheltuieli
ART. 22
(1) Pentru organizarea, respectiv desfăşurarea acţiunilor sportive reglementate de prezentele norme,
organizaţiile sportive pot efectua, după caz, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate, cheltuieli şi pentru:
a) servicii de închiriere de baze sportive, săli de conferinţă, spaţii, aparatură birotică şi alte bunuri necesare
organizării acţiunilor;

b) refacere după efort, recuperare şi igienă personală, cum ar fi saună, masaj şi altele asemenea;
c) asigurarea serviciilor medicale, a ordinii publice şi a respectării normelor de pază şi protecţie contra
incendiilor, la locul de desfăşurare a acţiunilor sportive;
d) achiziţionarea de panouri şi materiale publicitare, materiale pentru pavoazare, rechizite şi alte materiale
consumabile, aranjamente florale;
e) taxe de înscriere şi/sau de participare la acţiunile sportive, taxe de organizare a acţiunilor, în condiţiile
stabilite de organizatori;
f) obţinerea vizelor de intrare în ţările în care au loc acţiunile;
g) cheltuieli medicale pentru vaccinuri şi medicamente specifice unor ţări sau localităţi, cheltuieli pentru
asigurarea medicală a persoanelor;
h) activităţi culturale;
i) plata lectorilor şi a translatorilor;
j) gustări, băuturi răcoritoare, cafea şi altele asemenea, în limita sumei de 13 lei/zi/persoană, în cazul
acţiunilor sportive, altele decât cele de pregătire;
k) taxe de parcare şi servicii de protocol la acţiunile sportive internaţionale;
l) comisioane şi taxe bancare pentru obţinerea valutei.
(2) Pentru realizarea acţiunilor de cercetare, documentare, informare, promovare, consultanţă în domeniul
sportului, pentru formarea şi perfecţionarea personalului de specialitate, precum şi a celorlalte acţiuni sportive,
organizaţiile sportive, în limita prevederilor bugetare aprobate, mai pot efectua:
a) cheltuieli pentru studii de cercetare şi documentare în domeniul educaţiei fizice şi sportului;
b) cheltuieli pentru procurarea de cărţi şi alte publicaţii cu profil sportiv;
c) cheltuieli pentru traducerea, tipărirea, multiplicarea şi altele asemenea a materialelor de specialitate din
domeniu;
d) cheltuieli pentru realizarea materialelor audiovideo metodice şi de promovare a activităţii sportive;
e) cheltuieli pentru servicii de consultanţă în domeniul sportului;
f) achiziţii de licenţe pentru software de bază şi upgrade, servicii de programare şi de întreţinere pentru
aplicaţii software în domeniul sportului;
g) cursuri de formare şi perfecţionare a specialiştilor.
(3) Agenţia Naţională pentru Sport, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român şi federaţiile sportive naţionale pot
efectua cheltuieli privind contribuţiile şi cotizaţiile anuale la organismele internaţionale cu profil sportiv la care
sunt afiliate, conform normelor legale, respectiv regulamentelor acestora.
(4) Cluburile sportive deţinătoare de cai pot prevedea în buget cheltuieli pentru asigurarea hranei acestora,
pentru medicamente, vitamine şi susţinătoare de efort.
(5) Pentru ramurile de sport individuale de luptă prin contact, structurile sportive pot efectua cheltuieli cu
plata indemnizaţiei pentru parteneri, în limita sumei de 300 lei/meci.
ART. 23
(1) La acţiunile sportive internaţionale, delegaţiilor sportive străine li se pot oferi cadouri, după cum urmează:
a) pentru cele organizate în ţară:
______________________________________________________________________________
| Acţiunea | Finanţatorul | Valoarea |
|________________________________|________________________|____________________|
| Campionate mondiale şi europene| Organizatorul acţiunii | până la 230 lei/ |
| | | delegaţie sportivă |
|________________________________|________________________|____________________|
| Alte competiţii sportive | Organizatorul acţiunii | până la 200 lei/ |
| internaţionale | | delegaţie sportivă |
|________________________________|________________________|____________________|
| Alte acţiuni sportive | Organizatorul acţiunii | până la 175 lei/ |
| internaţionale | | delegaţie sportivă |
|________________________________|________________________|____________________|
b) la acţiunile sportive internaţionale organizate în străinătate:
______________________________________________________________________________
| Acţiunea | Finanţatorul | Valoarea |
|________________________________|________________________|____________________|
| Jocurile olimpice | Comitetul Olimpic şi | până la 3.000 lei/ |
| | Sportiv Român | ramură de sport |
|________________________________|________________________|____________________|
| Campionate mondiale şi europene| Organizaţia sportivă | până la 2.000 lei/ |
| | participantă | acţiune |
|________________________________|________________________|____________________|
| Alte competiţii sportive | Organizaţia sportivă | până la 1.500 lei/ |

| internaţionale | participantă | acţiune |
|________________________________|________________________|____________________|
| Alte acţiuni sportive | Organizaţia sportivă | până la 1.200 lei/ |
| internaţionale | participantă | acţiune |
|________________________________|________________________|____________________|
(2) Costul materialelor de promovare a activităţii sportive, cum ar fi: tricouri, cravate, eşarfe, diplome, medalii,
cupe, plachete, fanioane, insigne, brelocuri, afişe şi pliante şi altele asemenea nu se include în sumele
prevăzute la alin. (1).
ART. 24
(1) Cluburile sportive pot efectua încasări din transferul sportivilor proprii la alte cluburi sportive, în
conformitate cu grilele sau normele de transfer ale federaţiilor sportive naţionale de specialitate.
(2) Cluburile sportive pot efectua plăţi pentru transferul de la alte cluburi al sportivilor, din veniturile proprii ale
acestora, cu respectarea grilelor sau normelor de transfer prevăzute la alin. (1).
CAP. 5
Premii, indemnizaţii, prime şi alte drepturi
A. Premii pentru sportivi
ART. 25
(1) Pentru performanţele deosebite obţinute în competiţii sportive, Agenţia Naţională pentru Sport, Comitetul
Olimpic şi Sportiv Român, federaţiile sportive naţionale, ministerele şi alte instituţii centrale care au în subordine
structuri sportive pot acorda sportivilor, în funcţie de valoarea performanţei, de importanţa şi amploarea
competiţiei, de contribuţia personală şi în limita bugetului aprobat, premii în lei şi/sau în obiecte, până la
valoarea sumelor prevăzute în tabelul următor:
– lei –
______________________________________________________________________________
| Competiţia | Locul| Locul| Locul| Locul| Locul|Locul| Cine acordă |
| | I | II | III | IV | V |VI | premiile |
|_______________________|______|______|______|______|______|_____|_____________|
|a) Jocuri olimpice |35.000|28.000|21.000|14.000|10.500|7.000|Comitetul |
|- echivalentul în lei | euro | euro | euro | euro | euro |euro |Olimpic şi |
| | | | | | | |Sportiv Român|
|_______________________|______|______|______|______|______|_____|_____________|
|b) Jocuri paralimpice |35.000|20.000|15.000|10.000| 7.500|5.000|Agenţia |
| | | | | | | |Naţională |
| | | | | | | |pentru Sport |
|_______________________|______|______|______|______|______|_____|_____________|
|c) Campionate mondiale:| | | | | | | |
|- seniori |21.000|14.000|11.200| 7.000| 4.900|3.500|Agenţia |
| | | | | | | |Naţională |
| | | | | | | |pentru Sport |
|- tineret, juniori I | 7.000| 4.200| 3.000| 1.700| 1.500|1.000| |
|- juniori II – cadeţi | 4.200| 2.800| 2.100| 1.300| 1.000| 800| |
|- persoane cu handicap:| | | | | | | |
| – seniori |10.000| 8.000| 6.000| 4.000| 3.000|2.000| |
| – juniori | 5.000| 4.000| 3.000| 2.000| 1.500|1.000| |
|_______________________|______|______|______|______|______|_____|_____________|
|d) Campionate europene:| | | | | | | |
|- seniori |14.000| 8.400| 5.600| 3.500| 2.800|2.100|Agenţia |
| | | | | | | |Naţională |
| | | | | | | |pentru Sport |
|- tineret, juniori I | 4.200| 2.800| 2.100| 1.400| 1.100| 900| |
|- juniori II – cadeţi | 2.200| 1.400| 1.000| 800| 700| 600| |
|- persoane cu handicap:| | | | | | | |
| – seniori | 7.000| 5.000| 4.000| 2.500| 2.000|1.500| |
| – juniori | 3.500| 2.500| 2.000| 1.500| 1.000| 750| |
|_______________________|______|______|______|______|______|_____|_____________|
|e) Festivalul olimpic | 2.200| 1.400| 1.000| 800| 700| 600|Comitetul |
|al tineretului european| | | | | | |Olimpic şi |
| | | | | | | |Sportiv Român|
|_______________________|______|______|______|______|______|_____|_____________|

|f) Jocuri mondiale | 3.500| 2.800| 2.100| 1.400| 1.000| 600|ministerul de|
|universitare, | | | | | | |resort |
|campionate mondiale | | | | | | | |
|şcolare şi | | | | | | | |
|universitare, militare,| | | | | | | |
|ale poliţiilor, | | | | | | | |
|feroviare şi altele | | | | | | | |
|asemenea | | | | | | | |
|_______________________|______|______|______|______|______|_____|_____________|
|g) Jocurile | 3.000| 2.000| 1.200| | | |Agenţia |
|francofoniei | | | | | | |Naţională |
| | | | | | | |pentru Sport |
|_______________________|______|______|______|______|______|_____|_____________|
|h) Jocurile Mării Negre| 2.000| 1.500| 1.000| | | |Agenţia |
| | | | | | | |Naţională |
| | | | | | | |pentru Sport |
|_______________________|______|______|______|______|______|_____|_____________|
|i) Jocurile Europei de | 2.000| 1.500| 1.000| | | |Agenţia |
|Sud-Est | | | | | | |Naţională |
| | | | | | | |pentru Sport |
|_______________________|______|______|______|______|______|_____|_____________|
|j) Cupe mondiale | 3.000| 2.000| 1.500| | | |federaţiile |
|interţări, seniori | | | | | | |sportive |
| | | | | | | |naţionale |
|_______________________|______|______|______|______|______|_____|_____________|
|k) Cupe europene | 2.500| 1.700| 1.200| | | |federaţiile |
|interţări, seniori | | | | | | |sportive |
| | | | | | | |naţionale |
|_______________________|______|______|______|______|______|_____|_____________|
|l) Cupe europene | 2.100| 1.500| 1.000| | | |cluburile |
|intercluburi | | | | | | |sportive |
|_______________________|______|______|______|______|______|_____|_____________|
|m) Campionate | | | | | | |Cluburile |
|naţionale: | | | | | | |sportive |
|- sporturi individuale:| | | | | | | |
| – seniori | 1.400| 1.100| 900| | | | |
| – tineret şi | 900| 600| 400| | | | |
| juniori I | | | | | | | |
| – juniori II – cadeţi| 700| 500| 300| | | | |
|- jocuri sportive: | | | | | | | |
| – seniori | 2.800| 2.100| 1.400| | | | |
| – tineret şi | 2.100| 1.400| 1.000| | | | |
| juniori I | | | | | | | |
| – juniori II – cadeţi| 1.400| 1.000| 700| | | | |
| |______|______|______|______|______|_____|_____________|
|- persoane cu handicap,| 1.000| 800| 600| | | |Federaţia |
|seniori | | | | | | |Română a |
| | | | | | | |Sportului |
| | | | | | | |pentru |
| | | | | | | |Persoane cu |
| | | | | | | |Handicap |
|_______________________|______|______|______|______|______|_____|_____________|
|n) Cupa României: | | | | | | |Cluburile |
|- discipline sportive | 1.000| 800| 600| | | |sportive |
|individuale | | | | | | | |
|- jocuri sportive | 2.100| 1.400| 1.100| | | | |
|_______________________|______|______|______|______|______|_____|_____________|
Premiile prevăzute la alin. (1) se acordă după cum urmează:
______________________________________________________________________________
| | Disciplina/Proba | Cuantumul lit. a) – i) | Cuantumul |
| | | | lit. j), k) |
|___|________________________________|___________________________|_____________|

| A.| Discipline sportive olimpice, | până la 100% | până la 100%|
| | probe olimpice | | |
| | Persoane cu handicap – seniori | | |
|___|________________________________|___________________________|_____________|
| B.| Probe neolimpice din cadrul | până la 50% | până la 75% |
| | disciplinelor sportive olimpice| | |
|___|________________________________|___________________________|_____________|
| C.| Discipline sportive neolimpice | până la 40% | până la 50% |
| | | Pentru această categorie | |
| | | condiţiile, criteriile şi | |
| | | cuantumul premiilor se | |
| | | stabilesc prin ordin al | |
| | | preşedintelui Agenţiei | |
| | | Naţionale pentru Sport | |
|___|________________________________|___________________________|_____________|
(2) Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Sport, respectiv preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv
Român, poate aproba, pentru câştigarea titlului mondial sau european de seniori la probe olimpice, respectiv a
locurilor I, II şi III la jocurile olimpice şi la jocurile paralimpice, suplimentarea cu 100% a premiului prevăzut la
alin. (1).
(3) În cazul disciplinelor sportive individuale cu probe pe echipe, echipaje sau ştafete, precum şi la jocurile
sportive, valoarea premiului prevăzut în prezentele norme este individuală.
ART. 26
(1) Sportivii premiaţi de Agenţia Naţională pentru Sport sau de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, clasaţi pe
primele 6 locuri la jocurile olimpice, jocurile paralimpice, campionatele mondiale şi europene, pot primi premii şi
din partea:
a) cluburilor sportive de care aparţin, în limita prevederilor bugetare aprobate;
b) ministerelor şi a celorlalte instituţii centrale în a căror subordine se află cluburile de care aparţin sportivii
premiaţi, în limita prevederilor bugetare aprobate.
(2) Premiile cumulate acordate sportivilor potrivit alin. (1) nu pot depăşi 50% din valoarea premiilor acordate
de Agenţia Naţională pentru Sport sau de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român.
ART. 27
La disciplinele sportive la care, pe baza rezultatelor obţinute de sportivi la probele individuale, se întocmesc,
potrivit regulamentului de concurs, şi clasamente pe echipe, premierea sportivilor se face pentru fiecare
performanţă obţinută.
ART. 28
La disciplinele sportive la care, în conformitate cu regulamentul de concurs, sunt prevăzute probe pe echipe,
separat de probele individuale, premierea sportivilor se face atât pentru performanţele obţinute la probele
individuale, cât şi pentru cele obţinute în cadrul concursului pe echipe.
ART. 29
(1) La jocurile sportive, în cadrul etapelor competiţiilor sportive interne de nivel naţional de seniori, cluburile
sportive pot acorda premii astfel:
a) un premiu de până la 700 lei/sportiv pentru meciurile câştigate în primul eşalon valoric al competiţiei;
b) un premiu de până la 500 lei/sportiv pentru meciurile câştigate în al doilea eşalon valoric al competiţiei.
Premiile se acordă diferenţiat, în funcţie de valoarea meciurilor şi de contribuţia fiecărui sportiv.
(2) Sportivii clasaţi pe locurile I, II şi III în competiţiile interne neprevăzute la art. 25 pot primi din partea
organizatorilor un premiu în bani sau în obiecte, în valoare de până la 300 lei, 220 lei şi, respectiv, 150
lei/persoană.
ART. 30
(1) Pentru realizarea unor recorduri omologate de forurile sportive abilitate se pot acorda premii în lei până la
valoarea sumelor din tabelul următor:
– lei –
_____________________________________________________________________
a) Olimpic 24.000
_____________________________________________________________________
– lei –
_____________________________________________________________________
b) Paralimpic 10.000
_____________________________________________________________________

– lei –
_____________________________________________________________________
c) Mondial
– seniori probe olimpice 24.000
probe neolimpice 10.000
– tineret probe olimpice 14.000
probe neolimpice 7.000
– juniori probe olimpice 10.000
probe neolimpice 5.600
– seniori – persoane cu handicap probe olimpice 10.000
_____________________________________________________________________
– lei –
_____________________________________________________________________
d) European
– seniori probe olimpice 17.500
probe neolimpice 7.000
– tineret probe olimpice 10.500
probe neolimpice 5.600
– juniori probe olimpice 7.000
probe neolimpice 4.200
– seniori – persoane cu handicap probe olimpice 7.500
_____________________________________________________________________
– lei –
_____________________________________________________________________
e) Naţional
– seniori probe olimpice 2.800
probe neolimpice 1.100
– tineret probe olimpice 1.700
probe neolimpice 850
– juniori I probe olimpice 1.400
probe neolimpice 700
– juniori II (cadeţi) probe olimpice 1.100
probe neolimpice 560
– seniori – persoane cu handicap probe olimpice 1.000
– juniori – persoane cu handicap probe olimpice 500
_____________________________________________________________________
(2) Premiile pentru recordurile olimpice se finanţează din bugetul Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, cele
pentru recordurile mondiale şi europene, din bugetul Agenţiei Naţionale pentru Sport, iar cele pentru recordurile
naţionale, din bugetul federaţiilor sportive naţionale.
(3) Cluburile sportive pot acorda sportivilor premii pentru realizarea de recorduri în limita a 50% din valoarea
premiului acordat potrivit alin. (1), în limita prevederilor bugetare aprobate.
(4) Premiile pentru recorduri pot fi acordate numai după omologarea recordurilor de către forurile sportive
abilitate.
ART. 31
Premiile pentru locurile I – III la campionatele naţionale se pot acorda numai în baza criteriilor stabilite de
clubul sportiv, în funcţie de valoarea performanţei.
B. Premii pentru antrenori, tehnicieni şi alţi specialişti
ART. 32
(1) Antrenorii care au contribuit la realizarea performanţelor de către sportivi la jocurile olimpice,
campionatele mondiale şi europene şi la alte competiţii prevăzute la art. 25, precum şi la realizarea recordurilor
omologate prevăzute la art. 30 alin. (1) pot fi premiaţi, la propunerea federaţiilor sportive naţionale, în funcţie
de:
a) valoarea performanţei obţinute de sportivi;
b) gradul de realizare a obiectivelor planificate;
c) durata participării acestora la pregătirea sportivului/sportivilor;
d) responsabilitatea avută în pregătirea sportivului, respectiv a sportivilor premiaţi, după caz.

(2) Nivelul maxim al premiului ce se poate acorda antrenorilor pentru performanţele obţinute de sportivi,
inclusiv pentru recordurile realizate de aceştia, la una dintre competiţiile sportive prevăzute la art. 25, se
stabileşte după cum urmează:
A. La disciplinele sportive individuale:
a) antrenorul care a pregătit un singur sportiv premiat poate primi un premiu al cărui cuantum este cel mult
egal cu valoarea celui acordat sportivului premiat;
b) antrenorul care a pregătit mai mulţi sportivi premiaţi poate primi un premiu al cărui cuantum este cel mult
egal cu valoarea cumulată a premiilor unitare ale sportivilor pregătiţi.
La disciplinele sportive individuale olimpice, la care pregătirea este asigurată de mai mulţi antrenori, iar
competiţia se desfăşoară pe mai multe probe la care se întocmesc clasamente oficiale separate, premierea
persoanelor respective se face astfel:
a) antrenorul principal – un premiu compus din valoarea cea mai mare a unui premiu, cumulat cu valoarea
fiecăruia dintre celelalte premii obţinute de către sportivii pregătiţi;
b) antrenorii secunzi – câte un premiu de până la 75% din valoarea premiului acordat antrenorului principal,
în raport cu contribuţia adusă la obţinerea rezultatelor.
La disciplinele sportive individuale neolimpice la care pregătirea este asigurată de mai mulţi antrenori, iar
competiţia se desfăşoară pe mai multe probe la care se întocmesc clasamente oficiale separate, premierea
persoanelor respective se face în limita sumei totale a premiilor unitare acordate pentru fiecare probă.
Cuantumul premiului ce se acordă fiecărui antrenor se stabileşte în funcţie de contribuţia acestuia la obţinerea
rezultatelor.
La probele pe echipe, echipaje sau ştafete din cadrul disciplinelor sportive individuale olimpice antrenorul
poate primi, pentru fiecare probă pe echipe, echipaje sau ştafete un premiu al cărui cuantum este cel mult egal
cu valoarea premiului individual acordat unui sportiv la proba respectivă. În cazul în care pregătirea a fost
asigurată de mai mulţi antrenori, premierea persoanelor respective se face astfel:
a) antrenorul principal – un premiu compus din valoarea premiului individual cel mai mare acordat unui
sportiv, cumulat cu 50% din valoarea fiecăruia dintre celelalte premii unitare acordate pentru probele
respective.
b) antrenorii secunzi – câte un premiu de până la 75% din valoarea premiului acordat antrenorului principal,
în raport cu contribuţia la obţinerea rezultatelor.
La probele pe echipe, echipaje sau ştafete din cadrul disciplinelor sportive individuale neolimpice, antrenorul
poate primi, pentru fiecare probă pe echipe, echipaje sau ştafete, un premiu al cărui cuantum este cel mult egal
cu valoarea premiului individual acordat unui sportiv la proba respectivă. În cazul în care pregătirea a fost
asigurată de mai mulţi antrenori, premiul respectiv se împarte între aceştia, în raport cu contribuţia fiecăruia la
obţinerea performanţelor.
B. La jocurile sportive:
a) antrenorul principal poate primi un premiu echivalent cu cel mult dublul celui mai mare premiu acordat
unuia dintre sportivi;
b) antrenorii secunzi pot primi un premiu de până la 80% din premiul acordat antrenorului principal.
(3) Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Sport, respectiv preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv
Român, poate aproba antrenorilor care au contribuit la câştigarea titlului mondial sau european de seniori la
probele olimpice, respectiv a locurilor I, II şi III la jocurile olimpice şi la jocurile paralimpice, suplimentarea cu
până la 100% a premiului acordat conform prevederilor art. 25 coroborat cu alin. (1) din prezentul articol.
(4) Cluburile sportive, respectiv instituţiile şi/sau autorităţile prevăzute la art. 26, în condiţiile stipulate la
articolul respectiv, pot acorda premii antrenorilor premiaţi de Agenţia Naţională pentru Sport sau de Comitetul
Olimpic şi Sportiv Român pentru performanţele obţinute de sportivii acestora, inclusiv pentru obţinerea de
recorduri omologate.
ART. 33
(1) Ceilalţi specialişti şi tehnicieni din cadrul colectivelor tehnice aprobate de structurile sportive conform
normelor proprii pot primi un premiu unitar de până la 35% din valoarea premiului acordat antrenorului cu
premiul cel mai mare.
(2) Valoarea totală a premiilor acordate acestor specialişti nu poate depăşi nivelul premiului acordat
antrenorului cu premiul cel mai mare.
(3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) nu se aplică dispoziţiile art. 25 alin. (2) şi ale art. 32 alin. (3).
ART. 34
(1) Personalul din cadrul federaţiilor sportive naţionale, care a contribuit la clasarea sportivilor pe locurile I –
VI la jocurile olimpice, jocurile paralimpice, campionatele mondiale şi europene, poate beneficia de premii la
încheierea fiecăreia dintre aceste competiţii, astfel:
a) pentru disciplinele sportive individuale, valoarea totală a acestui premiu va fi de până la 40% din suma
valorii unitare a premiilor corespunzătoare fiecărui loc ocupat şi se acordă de Agenţia Naţională pentru Sport
sau de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, după caz;

b) pentru jocurile sportive, valoarea premiului va fi de până la 100% din valoarea unitară a premiului
corespunzător locului ocupat şi se acordă de Agenţia Naţională pentru Sport sau de Comitetul Olimpic şi
Sportiv Român, după caz.
(2) Pentru prevederile alin. (1) lit. a) şi b) nu se aplică dispoziţiile art. 25 alin. (2).
ART. 35
Personalul salariat din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Sport şi al direcţiilor pentru sport judeţene şi a
municipiului Bucureşti – servicii publice descentralizate – poate beneficia trimestrial de premii în limita a 20% din
valoarea totală a premiilor acordate sportivilor, antrenorilor şi celorlalţi specialişti pentru clasarea pe locurile 1 –
6 la campionatele mondiale şi europene. Premiile individuale nu pot depăşi suma veniturilor salariale brute
lunare din trimestrul respectiv ale persoanelor cărora li se acordă premierea. Criteriile de acordare a premiilor
se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Sport. Finanţarea acestor premii se efectuează
exclusiv din veniturile proprii ale Agenţiei Naţionale pentru Sport, cu încadrarea în prevederile bugetare
aprobate.
ART. 36
(1) Personalul salariat din cadrul complexurilor sportive naţionale şi al unităţilor de administrare a bazelor
sportive poate beneficia de premii pentru contribuţia acestuia la asigurarea condiţiilor optime necesare realizării
acţiunilor de pregătire sportivă şi a competiţiilor sportive interne şi internaţionale.
(2) Valoarea totală a acestor premii, în cursul unui exerciţiu financiar, este de până la 5% din veniturile proprii
încasate efectiv de instituţie şi se finanţează integral din veniturile proprii ale acesteia. Acordarea premiilor se
poate efectua numai în condiţiile asigurării fondurilor necesare plăţii cheltuielilor de personal şi a celorlalte
cheltuieli necesare pentru întreţinerea şi funcţionarea bazelor sportive.
(3) Premiile individuale se aprobă de ordonatorul de credite al instituţiei publice respective şi se stabilesc în
funcţie de contribuţia fiecăruia la asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării acţiunilor sportive.
(4) Cuantumul premiilor individuale pentru conducătorii instituţiilor menţionate în prezentul articol se aprobă
de Agenţia Naţională pentru Sport.
ART. 37
Personalul salariat al cluburilor sportive de drept public, care a contribuit la obţinerea de către sportivii
clubului a unor clasări pe locurile I – VI la jocurile olimpice, jocurile paralimpice, campionatele mondiale şi
europene sau a unor medalii la celelalte competiţii prevăzute la art. 25, poate primi premii, după cum urmează:
a) pentru competiţiile premiate de Agenţia Naţională pentru Sport, respectiv Comitetul Olimpic şi Sportiv
Român, valoarea totală a premiilor ce se pot acorda este de maximum 40% din suma valorii unitare a premiilor
acordate sportivilor clubului de către Agenţia Naţională pentru Sport, respectiv Comitetul Olimpic şi Sportiv
Român. Finanţarea acestor premii se efectuează din bugetul clubului în limita prevederilor bugetare aprobate;
b) pentru competiţiile premiate de cluburile sportive, respectiv campionatele naţionale şi Cupa României,
valoarea totală a premiilor ce se pot acorda personalului salariat este de maximum 40% din suma valorii unitare
a premiilor plătite efectiv sportivilor de către club. Conducătorul clubului poate primi un premiu de până la 25%
din suma astfel calculată. Pentru ceilalţi salariaţi nivelul premiului se stabileşte de conducătorul clubului.
Finanţarea acestor premii se efectuează din bugetul clubului, în limita prevederilor bugetare aprobate.
ART. 38
Cu ocazia jocurilor olimpice, membrii comisiilor şi cei ai colectivelor multidisciplinare ale Comitetului Olimpic
şi Sportiv Român şi ale Agenţiei Naţionale pentru Sport, care au contribuit la obţinerea performanţelor, precum
şi salariaţii acestora pot fi premiaţi cu un premiu individual de până la 15.000 lei. Suma acestor premii nu poate
depăşi 25% din valoarea totală a premiilor acordate.
ART. 39
(1) Antrenorii sau profesorii care au depistat, selecţionat şi/sau pregătit sportivi care, ulterior, sub îndrumarea
altor specialişti s-au clasat pe locurile I – VI la jocurile olimpice şi la jocurile paralimpice, respectiv I – III la
campionatele mondiale ori europene, pot fi premiaţi de Agenţia Naţională pentru Sport sau de Comitetul
Olimpic şi Sportiv Român, după caz, pentru fiecare dintre aceste performanţe cu un premiu de până la 20% din
valoarea celui acordat sportivului ori sportivilor depistaţi, selecţionaţi şi/sau pregătiţi.
(2) În cazul în care un sportiv a fost depistat, selecţionat şi/sau pregătit de mai mulţi antrenori ori profesori,
premiul stabilit potrivit dispoziţiilor alin. (1) se împarte între aceştia, în raport cu contribuţia fiecăruia.
(3) Propunerile privind premierea antrenorilor sau profesorilor care au depistat, selecţionat şi/sau pregătit
sportivi conform alin. (1) şi (2) se fac de către federaţiile sportive naţionale, în baza criteriilor stabilite de
acestea.
ART. 40
În afara premiilor prevăzute în prezentul capitol, la competiţiile sportive interne, începând cu etapa pe
localitate, organizatorii pot acorda medalii, echipament sportiv, diplome, cupe, conform regulamentelor
competiţiilor respective, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate.
ART. 41
Pentru performanţele obţinute la competiţiile sportive care nu au fost autorizate în condiţiile legii, nu se
acordă premii.

C. Alte premii
ART. 42
(1) Sportivii care, în baza ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Sport, sunt distinşi cu titlul de
“Maestru emerit al sportului” pot primi un premiu în valoare de până la 1.100 lei. Premiul se acordă de
federaţiile sportive naţionale şi se finanţează din bugetul acestora.
(2) Titlul de “Antrenor emerit” se acordă, la propunerea federaţiilor sportive naţionale, prin ordin al
preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Sport. Cuantumul premiului acordat pentru acest titlu este de până la
1.400 lei şi se finanţează din bugetul federaţiilor sportive naţionale.
ART. 43
(1) Agenţia Naţională pentru Sport, cu consultarea Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, poate acorda anual
“Premiul naţional pentru sport” pentru rezultate de excepţie obţinute în anul respectiv, prin ordin al preşedintelui
Agenţiei Naţionale pentru Sport, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Agenţia Naţională pentru Sport şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român stabilesc anual laureaţii sportului
românesc, cărora li se pot acorda trofee, diplome şi altele asemenea.
(3) Anual, direcţiile pentru sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi structurile sportive stabilesc,
fiecare, laureaţii sportului la nivelul judeţului, respectiv la nivelul structurii sportive, în baza performanţelor
obţinute. Sportivii desemnaţi pot primi premii în bani şi/sau în obiecte în valoare totală de până la 10.000 lei.
ART. 44
Direcţiile pentru sport judeţene şi a municipiului Bucureşti şi cluburile sportive pot acorda anual premii
individuale de până la 350 lei pentru voluntari. Valoarea totală a acestor premii este de maximum 8.400 lei/an,
cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate.
ART. 45
Comitetul Olimpic şi Sportiv Român poate acorda anual premii individuale de până la 350 lei pentru voluntari,
cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate cu această destinaţie.
ART. 46
Cu prilejul unor aniversări jubiliare, al retragerii din activitate a unor sportivi, antrenori sau a altor personalităţi
din domeniul sportului, precum şi al unor acţiuni speciale, organizaţiile sportive pot acorda trofee sportive,
precum şi premii în bani şi/sau în obiecte, în limita prevederilor bugetare aprobate, în valoare de până la 2.500
lei/persoană.
D. Indemnizaţii, prime şi burse
ART. 47
(1) Sportivii componenţi ai loturilor naţionale, antrenorii acestora, precum şi alţi membri ai colectivelor tehnice
aprobate de federaţiile sportive naţionale, conform normelor proprii, pot primi pe perioada acţiunii de pregătire
sportivă organizată de federaţia sportivă naţională şi a competiţiei sportive la care participă în numele federaţiei
o indemnizaţie de lot naţional, care se acordă din bugetul federaţiilor sportive naţionale respective. Valoarea
lunară a acestei indemnizaţii se acordă după cum urmează:
______________________________________________________________________________
| | Beneficiarul | Suma |
|___|_____________________________|____________________________________________|
| 1.| Sportivi componenţi ai | până la 700 lei/persoană/lună |
| | loturilor naţionale de | |
| | seniori | |
|___|_____________________________|____________________________________________|
| 2.| Sportivi componenţi ai | până la 500 lei/persoană/lună |
| | loturilor naţionale de | |
| | juniori | |
|___|_____________________________|____________________________________________|
| 3.| Tehnicieni: | |
| | – antrenor principal | 100% din indemnizaţia sportivului antrenat |
| | – antrenor secund | 85% din indemnizaţia sportivului antrenat |
| | – medic | 80% din indemnizaţia sportivului antrenat |
| | – asistent, consultant | 75% din indemnizaţia antrenorului principal|
| | ştiinţific, metodist, | |
| | cercetător ştiinţific, | |
| | psiholog | |
| | – coregraf, corepetitor | 70% din indemnizaţia antrenorului principal|
| | – asistent medical – maseur,| |
| | biochimist, kinetoterapeut | 60% din indemnizaţia antrenorului principal|
| | – asistent medical | 55% din indemnizaţia antrenorului principal|
| | – maseur | 50% din indemnizaţia antrenorului principal|
| | – alţi specialişti | 40% din indemnizaţia antrenorului principal|

|___|_____________________________|____________________________________________|
(2) Criteriile de acordare a indemnizaţiilor de lot naţional se stabilesc de către federaţiile sportive naţionale.
(3) Sportivii de performanţă, legitimaţi în cadrul unui club sportiv, antrenorii acestora şi alţi membri ai
colectivului tehnic pot primi pe perioada acţiunii de pregătire sportivă organizată de clubul respectiv şi pe
perioada competiţiei sportive la care participă în numele clubului o indemnizaţie în sumă de până la 80% din
nivelul indemnizaţiei de lot naţional, prevăzut la alin. (1), în baza criteriilor stabilite de clubul sportiv respectiv.
ART. 48
(1) Comitetul Olimpic şi Sportiv Român poate acorda lunar prima de lot olimpic sportivilor, antrenorilor,
medicilor şi altor membri ai colectivelor tehnice din cadrul loturilor olimpice, pe perioada acţiunilor de pregătire
sportivă şi a competiţiilor sportive.
(2) Valoarea acestor prime este de până la 1.000 lei şi se acordă din fondurile prevăzute cu această
destinaţie în bugetul Comitetului Olimpic şi Sportiv Român.
(3) Criteriile de acordare se stabilesc de Comisia tehnică olimpică şi se aprobă de Comitetul executiv al
Comitetului Olimpic şi Sportiv Român. Cuantumul primei de lot olimpic se acordă astfel:
______________________________________________________________________________
| – sportivului | până la 1.000 lei = | 100% |
|____________________________________________|__________________________|______|
| – antrenorului principal | | 100% |
|____________________________________________|__________________________|______|
| – antrenorului secund | | 80% |
|____________________________________________|__________________________|______|
| – medicului de lot, consultantului | | |
| ştiinţific, metodistului, cercetătorului | | |
| ştiinţific, psihologului | | 75% |
|____________________________________________|__________________________|______|
| – coregrafului, corepetitorului | | 70% |
|____________________________________________|__________________________|______|
| – asistentului medical-masor, | | |
| biochimistului, kinetoterapeutului | | 60% |
|____________________________________________|__________________________|______|
| – asistentului medical | | 55% |
|____________________________________________|__________________________|______|
| – masorului | | 50% |
|____________________________________________|__________________________|______|
| – celorlalţi specialişti: armurieri, | | |
| marangozi, mecanici, electronişti, | | |
| operatori video, operatori calculator | | 40% |
|____________________________________________|__________________________|______|
(4) Pentru aceeaşi perioadă, sportivilor, antrenorilor, medicilor şi celorlalţi membri ai colectivelor tehnice li se
poate acorda fie indemnizaţia de lot naţional, fie prima de lot olimpic.
(5) Comitetul Olimpic şi Sportiv Român poate acorda lunar o indemnizaţie de centru olimpic antrenorilor,
medicilor şi celorlalţi specialişti din centrele naţionale olimpice de pregătire a juniorilor.
(6) Nivelul indemnizaţiei prevăzute la alin. (5) este de până la 500 lei/lună şi se acordă pe perioada acţiunilor
de pregătire sportivă şi a competiţiilor sportive, la propunerea federaţiilor sportive naţionale de specialitate.
(7) Comitetul Olimpic şi Sportiv Român poate acorda lunar burse olimpice sportivilor din categoria tineret şi
juniori, cu calităţi deosebite şi care participă la acţiuni de pregătire sportivă. Bursa olimpică cuprinde costurile
de asigurare a mesei în cuantumul stabilit pentru sportivii componenţi ai centrelor olimpice naţionale de
pregătire a juniorilor.
(8) Comitetul Olimpic şi Sportiv Român poate acorda lunar o indemnizaţie antrenorilor care asigură
pregătirea sportivilor beneficiari ai bursei olimpice. Nivelul acestei indemnizaţii este în sumă de până la 300 lei/
persoană şi se acordă pe perioada acţiunilor de pregătire sportivă şi a competiţiilor sportive, la propunerea
federaţiilor sportive naţionale de specialitate.
CAP. 6
Dispoziţii finale
ART. 49

Instituţiile publice din subordinea Agenţiei Naţionale pentru Sport care au în administrare unităţi de
alimentaţie publică percep adaosuri pentru serviciile de masă oferite în cadrul acţiunilor sportive, în
cuantumurile prevăzute prin ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Sport.
ART. 50
(1) Pentru bazele sportive aflate în administrarea instituţiilor publice din subordinea Agenţiei Naţionale pentru
Sport, tarifele de folosire a acestora, inclusiv pentru unităţile de cazare, se stabilesc prin ordin al preşedintelui
Agenţiei Naţionale pentru Sport.
(2) La folosirea bazelor sportive din domeniul public şi privat al statului au prioritate sportivii din loturile
olimpice şi naţionale.
(3) Spaţiile din unităţile de cazare pentru sportivi se folosesc cu prioritate pentru acţiuni sportive şi, în limita
locurilor disponibile, pentru acţiuni cu alt caracter.
(4) În bazele sportive menţionate la alin. (1), care pot asigura condiţii necesare organizării de spectacole,
concerte, adunări şi alte manifestări asemănătoare şi care nu împiedică buna desfăşurare a acţiunilor sportive,
titularii dreptului de administrare sau folosinţă percep tarife negociate.
ART. 51
Premiile, primele şi alte drepturi acordate în baza prezentelor norme se impozitează potrivit legii.
ART. 52
Cheltuielile pentru realizarea competiţiilor sportive interne se efectuează astfel:
a) cheltuielile de organizare a competiţiei, de către organizatorul competiţiei, potrivit regulamentului acesteia;
b) cheltuielile de participare, cum ar fi cheltuielile de cazare, masă, transport, taxă de participare şi altele
asemenea, de către cluburile sportive sau asociaţiile sportive fără personalitate juridică, după caz, pentru
sportivii proprii înscrişi la competiţia respectivă, precum şi pentru ceilalţi membri ai delegaţiei sportive.
ART. 53
(1) Efectuarea cheltuielilor reglementate prin prezentele norme se realizează potrivit normelor privind
finanţele publice.
(2) Pentru realizarea acţiunilor şi activităţilor sportive prevăzute de prezentele norme se pot efectua plăţi în
avans, în condiţiile existenţei unor contracte ferme, în cuantum de până la 30% din valoarea contractului, în
condiţiile legii.
ART. 54
Organizaţiile sportive pot aloca fonduri peste limitele prevăzute în prezentele norme pe seama sumelor
obţinute din sponsorizări, în condiţiile legii.
ART. 55
Pentru personalul salariat al Complexului Sportiv Naţional “Piatra Arsă”, care îşi desfăşoară nemijlocit
activitatea la altitudine, la solicitarea conducătorului acestei instituţii, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru
Sport poate aproba cazarea gratuită a acestora.
ART. 56
Sumele prevăzute în prezentele norme includ şi taxa pe valoarea adăugată.
—————

HOTĂRÂRE Nr.884 din 13 septembrie 2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000

HOTĂRÂRE Nr.884 din 13 septembrie 2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000

Emitent: GUVERNUL ROMÂNIEI

Publicata in: MONITORUL OFICIAL NR.578 din 14 septembrie 2001

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 96 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ARTICOL UNIC

Se aprobă Regulamentul de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul tineretului şi sportului,

Georgiu Gingăraş

Ministrul muncii şi solidarităţii sociale,

Marian Sârbu

Ministrul educaţiei şi cercetării,

Ecaterina Andronescu

p. Ministrul apărării naţionale,

Sorin Encuţescu,

secretar de stat

p. Ministru de interne,

Nicolae Berechet,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

ANEXA 1

REGULAMENT de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000

CAP. 1

Dispoziţii generale

ART. 1

În sensul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

a) atribuire – act administrativ prin care Ministerul Tineretului şi Sportului eliberează Certificatul de identitate sportivă şi acordă număr de identificare structurilor sportive, cu respectarea unor condiţii şi sub un anumit control;

b) avizare – act administrativ prin care Ministerul Tineretului şi Sportului avizează constituirea şi funcţionarea unei structuri sportive;

c) autorizare – act administrativ prin care Ministerul Tineretului şi Sportului aprobă: participarea reprezentativelor naţionale la campionatele mondiale, europene şi regionale; afilierea organizaţiilor cu profil sportiv la forurile internaţionale de specialitate, precum şi organizarea pe teritoriul României de campionate mondiale, europene şi regionale;

d) înregistrare – consemnare făcută în scop de publicitate în Registrul sportiv, pentru realizarea unei evidenţe centralizate la nivel naţional a structurilor sportive;

e) recunoaştere – act administrativ emis de Ministerul Tineretului şi Sportului, care atestă calitatea de structură sportivă în raport cu terţii;

f) revocarea recunoaşterii – act administrativ prin care Ministerul Tineretului şi Sportului anulează recunoaşterea emisă anterior;

g) supravegherea şi controlul structurilor sportive – complex de activităţi prin care Ministerul Tineretului şi Sportului verifică modul de funcţionare şi administrare a structurilor sportive, în conformitate cu statutele, regulamentele şi dispoziţiile legale în vigoare;

h) afiliere – ca act juridic reprezintă decizia luată de o federaţie sportivă naţională de a admite printre membrii săi o structură sportivă; ca relaţie juridică este legătura care uneşte o federaţie sportivă naţională cu fiecare structură sportivă afiliată;

i) legitimare – act juridic bilateral între o structură sportivă şi un sportiv, care le conferă acestora drepturi şi obligaţii reciproce;

j) legitimaţie sportivă – document care atestă apartenenţa unui sportiv la un club sportiv;

k) asociaţie sportivă – societate civilă particulară fără personalitate juridică, pe ramuri de sport, constituită în condiţiile Codului civil;

l) societate comercială sportivă pe acţiuni – club sportiv constituit în condiţiile Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, ale Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, precum şi, în completare, ale Codului comercial;

m) structură sportivă de utilitate publică – structura sportivă care a urmat procedura prevăzută de Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, pentru a fi recunoscută ca fiind de utilitate publică, precum şi structura sportivă care este de utilitate publică în condiţiile Legii nr. 69/2000;

n) secţie pe ramura de sport – subunitate în cadrul unui club sportiv sau unei asociaţii sportive fără personalitate juridică;

o) probă sportivă – ansamblu de exerciţii fizice complexe, specializate printr-o tehnică distinctă şi un profil propriu de efort, care face parte dintr-o ramură de sport, având reguli de concurs specifice şi o performanţă de un anumit gen, evaluată după un anumit cod şi printr-un sistem de unităţi de măsură propriu;

p) probă olimpică – probă sportivă inclusă în programul fiecărei ediţii a Jocurilor Olimpice;

r) ramură de sport – ansamblul exerciţiilor fizice sportive şi/sau probelor sportive, validate în timp, care se realizează în concurs după reguli prestabilite şi în condiţii proprii;

s) disciplină sportivă – ansamblul ramurilor şi/sau probelor sportive ale căror structură motrică, elemente şi procedee tehnice, tip de efort, condiţii şi mod asemănător de reglementare, alcătuire şi evaluare – concursuri pe echipe/individuale -, pe acelaşi aparat, cu acelaşi obiect de întrecere, cu aceeaşi durată, pe acelaşi spaţiu de joc, se constituie într-un sistem unitar de pregătire şi competiţie.

CAP. 2

Educaţia fizică şi sportul şcolar, universitar şi militar

ART. 2

Educaţia fizică este cuprinsă în trunchiul comun al planurilor de învăţământ. Numărul orelor va fi stabilit de comun acord de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi de Ministerul Tineretului şi Sportului, diferenţiat pe cicluri şcolare, după cum urmează:

a) la învăţământul preşcolar, zilnic, câte o activitate psihomotrică;

b) la învăţământul preuniversitar, 3 ore de educaţie fizică, săptămânal, în trunchiul comun, pentru fiecare clasă.

ART. 3

Educaţia fizică în universităţi este disciplină de învăţământ cu frecvenţă săptămânală prevăzută în planurile de învăţământ peste numărul de ore alocat pe profiluri, pe parcursul a 4 semestre, opţional pe ramură de sport sau grupe sportive.

ART. 4

Unităţile de învăţământ cu program sau profil sportiv, precum şi palatele şi cluburile copiilor se pot afilia la federaţiile sportive naţionale, sub condiţia îndeplinirii cumulative a următoarelor cerinţe:

a) existenţa actului de dispoziţie privind înfiinţarea persoanei juridice de drept public;

b) existenţa actului de dispoziţie care să stabilească pe lângă activitatea de învăţământ şi activităţi de selecţie, pregătire şi participare la sistemul competiţional naţional.

ART. 5

(1) În aplicarea prezentului regulament instituţiile sistemului de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi cele aflate în reţeaua învăţământului de stat pot emite ordine şi instrucţiuni cu caracter sportiv în domeniul de activitate propriu, cu consultarea Ministerului Tineretului şi Sportului.

(2) Instituţiile menţionate la alin. (1) pot încheia protocoale şi convenţii cu structurile sportive naţionale de profil, precum şi cu cele internaţionale de specialitate.

CAP. 3

Organizarea Registrului sportiv

ART. 6

(1) Ministerul Tineretului şi Sportului organizează Registrul sportiv, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1.

(2) Registrul sportiv este public.

(3) Structurile sportive sunt supuse înregistrării în Registrul sportiv.

(4) Ca urmare a înregistrării în Registrul sportiv, structurile sportive primesc număr de identificare şi Certificat de identitate sportivă, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 2.

(5) Ministerul Tineretului şi Sportului poate elibera, la solicitarea şi pe cheltuiala persoanei care a făcut cererea, copii certificate de pe înregistrarea sau menţiunile făcute, precum şi certificatele constatatoare referitoare la un anumit act sau fapt înscris ori menţionat în Registrul sportiv.

ART. 7

(1) Registrul sportiv este compus din două subregistre – subregistrul structurilor sportive cu personalitate juridică şi subregistrul structurilor sportive fără personalitate juridică.

(2) Subregistrul structurilor sportive cu personalitate juridică se ţine la Ministerul Tineretului şi Sportului şi cuprinde 6 părţi:

a) partea I – A, destinată înregistrării cluburilor sportive, este structurată în 3 secţiuni:

– secţiunea A1: cluburi sportive persoane juridice de drept public;

– secţiunea A2: cluburi sportive persoane juridice de drept privat fără scop lucrativ;

– secţiunea A3: cluburi sportive societăţi comerciale sportive pe acţiuni.

b) partea a II-a – B, destinată înregistrării asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport;

c) partea a III-a – C, destinată înregistrării federaţiilor sportive naţionale;

d) partea a IV-a – D, destinată înregistrării ligilor profesioniste;

e) partea a V-a – E, destinată înregistrării organizaţiilor sportive naţionale şi Comitetului Olimpic Român;

f) partea a VI-a – F, destinată centralizării datelor structurilor sportive fără personalitate juridică înregistrate, din subregistrul structurilor sportive fără personalitate juridică, de la direcţiile pentru tineret şi sport judeţene şi a municipiului Bucureşti.

(3) Subregistrul structurilor sportive fără personalitate juridică cuprinde evidenţa asociaţiilor sportive fără personalitate juridică. El se ţine de direcţiile pentru tineret şi sport judeţene şi a municipiului Bucureşti şi se centralizează, numeric şi nominal, de Ministerul Tineretului şi Sportului.

(4) Fiecare dintre structurile sportive se înregistrează în partea corespunzătoare a Registrului sportiv şi poartă un număr de identificare.

(5) În fiecare an se deschide un nou Registru sportiv.

(6) Toate menţiunile ulterioare cu privire la o structură sportivă înregistrată în Registrul sportiv se operează sub acelaşi număr.

ART. 8

Înregistrarea în Registrul sportiv se face pe baza cererii, semnată şi ştampilată, formulată de reprezentantul legal al fiecărei structuri sportive.

ART. 9

Cererea de înregistrare în Registrul sportiv cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3, următoarele:

a) pentru persoanele juridice fără scop lucrativ:

– numele şi domiciliul persoanelor împuternicite;

– numele/denumirea şi domiciliul/sediul persoanelor fizice şi/sau juridice care se asociază;

– denumirea şi sediul structurii sportive, telefon, fax;

– precizarea patrimoniului iniţial;

– numărul şi data autentificării actului constitutiv şi ale statutului;

– numărul şi data emiterii Certificatului de înscriere în Registrul naţional;

– hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă, prin care a dobândit personalitate juridică, sau încheierea prin care s-a dispus înscrierea persoanei juridice în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor;

b) pentru societăţile comerciale sportive pe acţiuni:

– numele şi domiciliul persoanelor împuternicite;

– numele/denumirea şi domiciliul/sediul persoanelor fizice şi/sau juridice care se asociază;

– denumirea şi sediul structurii sportive, telefon, fax;

– precizarea capitalului social iniţial;

– numărul şi data autentificării actului constitutiv şi ale statutului;

– numărul şi data emiterii Certificatului de înmatriculare în Registrul comerţului;

c) pentru asociaţiile sportive societăţi civile particulare:

– numele şi domiciliul persoanelor împuternicite;

– numele/denumirea şi domiciliul/sediul persoanelor fizice şi/sau juridice care se asociază;

– denumirea şi sediul structurii sportive, telefon, fax;

– precizarea aporturilor;

– precizarea ramurilor de sport practicate;

– numărul şi data autentificării contractului de societate;

d) pentru cluburile sportive persoane juridice de drept public:

– numele şi domiciliul persoanelor împuternicite;

– denumirea şi sediul structurii sportive, telefon, fax;

– numărul şi data actului de dispoziţie al organului administraţiei publice centrale sau locale, în baza căruia funcţionează.

ART. 10

La cerere se anexează, sub sancţiunea nulităţii:

a) pentru persoanele juridice fără scop lucrativ:

– copie legalizată de pe hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă de acordare a personalităţii juridice sau de pe încheierea prin care s-a dispus înscrierea persoanei juridice în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor;

– actul constitutiv şi statutul, autentificate;

– dovada sediului;

– dovada patrimoniului iniţial;

– copie legalizată de pe Certificatul de înscriere în Registrul naţional;

b) pentru societăţile comerciale sportive pe acţiuni:

– actul constitutiv şi statutul, autentificate;

– dovada sediului;

– dovada capitalului social;

– copie legalizată de pe Certificatul de înmatriculare în Registrul comerţului;

c) pentru asociaţiile sportive societăţi civile particulare:

– contractul de societate civilă autentificat;

– actele doveditoare ale sediului şi aporturilor;

d) pentru cluburile sportive persoane juridice de drept public:

– actul de dispoziţie al organului administraţiei publice centrale sau locale în baza căruia funcţionează;

– dovada sediului.

ART. 11

După depunerea, analizarea cererii şi înscrierea în Registrul sportiv structura sportivă primeşte număr de identificare şi Certificatul de identitate sportivă, în condiţiile legii.

ART. 12

(1) În termen de 15 zile de la producerea modificărilor aduse statutului şi actului constitutiv/contractului de societate/actului de dispoziţie, structura sportivă este obligată să solicite înregistrarea lor în Registrul sportiv.

(2) Cererea pentru înregistrarea modificărilor aduse actului constitutiv şi statutului/contractului de societate, cuprinde în mod corespunzător menţiunile prevăzute la art. 9, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.

(3) La cerere se anexează în afara înscrisurilor prevăzute la art. 10, sub sancţiunea nulităţii, şi următoarele acte:

a) pentru persoanele juridice de drept privat fără scop lucrativ:

– hotărârea autentificată a organului de conducere prin care s-a dispus modificarea actelor de constituire;

– actul adiţional autentificat;

– copie legalizată de pe hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă, prin care s-a dispus modificarea, sau de pe încheierea prin care s-a dispus înscrierea persoanei juridice în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor;

b) pentru societăţile comerciale sportive pe acţiuni:

– hotărârea autentificată a organului de conducere prin care s-a dispus modificarea actelor de constituire;

– actul adiţional autentificat;

c) pentru asociaţiile sportive societăţi civile particulare:

– actul adiţional autentificat;

– alte acte;

d) pentru cluburile sportive persoane juridice de drept public:

– actul de dispoziţie al organului administraţiei publice centrale sau locale care a decis modificarea.

ART. 13

Cluburile sportive notifică Ministerului Tineretului şi Sportului în termen de 30 de zile orice modificare intervenită în practicarea ramurilor de sport prevăzute în actul constitutiv şi în statut, în vederea operării modificărilor în Registrul sportiv.

ART. 14

Prevederile art. 13 se aplică în mod corespunzător şi asociaţiilor sportive societăţi civile particulare.

ART. 15

Nerespectarea dispoziţiilor prevăzute la art. 13 conduce la suspendarea temporară a Certificatului de identitate sportivă sau la radierea din Registrul sportiv a structurii sportive respective, în condiţiile legii.

CAP. 4

Procedura avizării constituirii structurilor sportive

ART. 16

Ministerul Tineretului şi Sportului avizează constituirea structurilor sportive.

ART. 17

Cererea pentru acordarea avizului va cuprinde, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5, sub sancţiunea nulităţii:

a) pentru persoanele juridice de drept privat fără scop lucrativ:

– numele şi domiciliul persoanelor împuternicite;

– numele/denumirea şi domiciliul/sediul persoanelor fizice sau juridice care se asociază;

– denumirea şi sediul structurii sportive;

– precizarea patrimoniului iniţial;

– numărul şi data autentificării actului constitutiv şi ale statutului;

b) pentru societăţile comerciale sportive pe acţiuni:

– numele şi domiciliul persoanelor împuternicite;

– numele/denumirea şi domiciliul/sediul persoanelor fizice şi/sau juridice care se asociază;

– denumirea şi sediul structurii sportive;

– precizarea capitalului social iniţial;

– numărul şi data autentificării actului constitutiv şi ale statutului;

– numărul Certificatului de înmatriculare la Registrul comerţului;

c) pentru asociaţiile sportive societăţi civile particulare:

– numele şi domiciliul persoanelor împuternicite;

– numele/denumirea şi domiciliul/sediul asociaţilor;

– denumirea şi sediul structurii sportive;

– precizarea aporturilor;

– precizarea ramurilor de sport practicate;

– numărul şi data autentificării contractului de societate;

d) pentru cluburile sportive persoane juridice de drept public:

– numele şi domiciliul persoanelor împuternicite;

– numele/denumirea şi domiciliul/sediul membrilor;

– denumirea şi sediul structurii sportive;

– precizarea ramurii/ramurilor de sport practicate.

ART. 18

La cerere se anexează, sub sancţiunea nulităţii:

a) pentru persoanele juridice de drept privat fără scop lucrativ:

– copie legalizată de pe hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă de dobândire a personalităţii juridice sau de pe încheierea prin care s-a dispus înscrierea persoanei juridice în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor;

– copie legalizată de pe actul constitutiv şi de pe statut;

– actele doveditoare ale sediului şi patrimoniului iniţial;

b) pentru societăţile comerciale sportive pe acţiuni:

– copie legalizată de pe actul constitutiv şi de pe statut;

– actele doveditoare ale sediului şi capitalului social iniţial;

– copie legalizată de pe Certificatul de înmatriculare la Registrul comerţului;

c) pentru asociaţiile sportive societăţi civile particulare:

– copie legalizată de pe contractul de societate;

– actele doveditoare ale sediului/aporturilor;

d) pentru cluburile sportive persoane juridice de drept public:

– actul de dispoziţie al organului administraţiei publice centrale sau locale în baza căruia funcţionează;

– actul de dispoziţie care stabileşte pe lângă activitatea de învăţământ şi activităţi de selecţie, pregătire şi participare la sistemul competiţional naţional;

– dovada sediului.

CAP. 5

Avizarea şi autorizarea afilierii federaţiilor sportive naţionale şi a tuturor organizaţiilor cu profil sportiv la federaţiile sportive internaţionale, la forurile europene şi mondiale şi la alte foruri sportive de specialitate. Procedura autorizării desfăşurării pe teritoriul României a campionatelor mondiale, europene şi regionale şi a participării reprezentativelor naţionale la campionatele mondiale europene şi regionale organizate în străinătate

ART. 19

(1) Ministerul Tineretului şi Sportului avizează afilierea federaţiilor sportive naţionale la federaţiile sportive internaţionale şi la alte foruri europene sau mondiale şi autorizează afilierea tuturor organizaţiilor cu profil sportiv la forurile internaţionale de specialitate, în baza următoarelor acte:

a) copie de pe hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă privind dobândirea personalităţii juridice sau de pe încheierea prin care s-a dispus înscrierea persoanei juridice în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor;

b) actul constitutiv şi statutul, autentificate;

c) statutul forului internaţional de specialitate, în traducere legalizată;

d) angajamentul solicitantului, conform căruia cheltuielile care decurg din calitatea de membru afiliat vor fi suportate din surse financiare proprii.

(2) Condiţiile avizării sau autorizării afilierii prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.

ART. 20

Ministerul Tineretului şi Sportului autorizează participarea reprezentativelor naţionale la campionatele mondiale, europene şi regionale în baza cererii scrise a federaţiei sportive naţionale, care va cuprinde:

a) locul şi data desfăşurării acţiunii;

b) obiectivele de performanţă;

c) componenţa nominală şi calitatea oficială a fiecărui membru în delegaţie.

ART. 21

(1) Ministerul Tineretului şi Sportului autorizează desfăşurarea pe teritoriul României a campionatelor mondiale, europene şi regionale, în următoarele condiţii:

a) angajarea de negocieri cu organismele sportive internaţionale privind acceptarea candidaturii federaţiilor sportive naţionale de organizare în România a unor competiţii sportive oficiale – campionate mondiale, europene sau regionale – se poate realiza numai cu aprobarea prealabilă a Ministerului Tineretului şi Sportului;

b) aprobarea pentru depunerea candidaturii unei federaţii sportive naţionale de a organiza în România campionate mondiale, europene şi regionale se acordă cu respectarea următoarelor cerinţe:

– prezentarea devizului de cheltuieli şi precizarea surselor din care vor fi acoperite acestea;

– prezentarea angajamentului scris al deţinătorului bazei sportive în cadrul căreia urmează să se desfăşoare competiţia, care să confirme asigurarea tuturor condiţiilor necesare;

– prezentarea programului de măsuri privind organizarea şi desfăşurarea competiţiei.

(2) După acordarea dreptului de organizare în România a competiţiei sportive oficiale de către organismul internaţional federaţia sportivă naţională acţionează în scopul pregătirii, organizării şi desfăşurării competiţiei în cele mai bune condiţii.

(3) La încheierea competiţiei federaţia sportivă naţională înaintează Ministerului Tineretului şi Sportului un raport complet cu privire la desfăşurarea acesteia.

CAP. 6

Procedura revocării recunoaşterii funcţionării structurilor sportive

ART. 22

(1) Ministerul Tineretului şi Sportului revocă recunoaşterea funcţionării structurilor sportive în următoarele cazuri:

a) scopul sau obiectul de activitate al structurii sportive a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

b) structura sportivă, fără a fi autorizată, urmăreşte un alt scop decât cel pentru care s-a constituit şi pe care l-a declarat;

c) deciziile adunării generale sunt luate cu încălcarea dispoziţiilor actelor constitutive şi ale legii;

d) alte cazuri, în condiţiile legii.

(2) Revocarea recunoaşterii funcţionării unei structuri sportive operează de drept în cazul dizolvării şi lichidării acesteia.

ART. 23

Actul administrativ de revocare a recunoaşterii funcţionării unei structuri sportive se comunică de către Ministerul Tineretului şi Sportului instanţei judecătoreşti din circumscripţia în care îşi are sediul respectiva structură sportivă, precum şi Ministerul Justiţiei, după caz.

CAP. 7

Dispoziţii speciale referitoare la federaţiile sportive naţionale; recunoaşterea oficială a practicării unei ramuri de sport în România; procedura afilierii unui club sau a unei asociaţii judeţene la o federaţie sportivă naţională

ART. 24

(1) Denumirea federaţiilor sportive naţionale este “Federaţia Română de – ramura de sport – “, cu excepţia cazurilor prevăzute de Legea nr. 69/2000.

(2) Utilizarea denumirii “Federaţia Română de – ramura de sport -” pentru orice federaţie sportivă naţională se autorizează de către Ministerul Tineretului şi Sportului în cadrul procesului de avizare şi/sau recunoaştere, sub sancţiunea nulităţii absolute.

ART. 25

(1) În vederea dobândirii personalităţii juridice, precum şi în cadrul procedurii de reorganizare se vor depune la Ministerul Tineretului şi Sportului actul constitutiv şi statutul federaţiei sportive naţionale, în formă autentică, precum şi actele doveditoare ale sediului şi patrimoniului iniţial.

(2) Actul constitutiv va cuprinde în mod obligatoriu cel puţin următoarele elemente:

a) datele de identificare a membrilor, respectiv denumirea, sediul şi dovada personalităţii juridice ale cluburilor sportive şi ale asociaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport ce compun federaţia sportivă naţională;

b) exprimarea prin acte doveditoare a voinţei de asociere şi a scopului propus;

c) denumirea federaţiei sportive naţionale;

d) sediul federaţiei sportive naţionale;

e) durata de funcţionare a federaţiei sportive naţionale;

f) patrimoniul federaţiei sportive naţionale;

g) componenţa nominală a organelor de conducere, administrare şi control ale federaţiei sportive naţionale;

h) persoana sau persoanele împuternicită/împuternicite să desfăşoare procedura de dobândire a personalităţii juridice.

(3) Statutul va cuprinde cel puţin următoarele elemente:

a) dispoziţii generale;

b) denumirea federaţiei sportive naţionale;

c) statutul juridic;

d) însemnele;

e) sediul;

f) patrimoniul;

g) scopul şi mijloacele de acţiune;

h) condiţiile pentru afiliere: cererea de afiliere, consecinţele afilierii, reafilierii, excluderii, radierii;

i) membrii federaţiei sportive naţionale; drepturi şi obligaţii; modul de dobândire şi de pierdere a calităţii de membru;

j) organele de conducere ale federaţiei sportive naţionale:

– adunarea generală – convocare, atribuţii: adunarea generală ordinară, adunarea generală extraordinară, alegeri;

– birou federal sau comitet federal ori altă denumire, în conformitate cu statutul federaţiei;

– organism de administrare: componenţă, atribuţii, competenţe;

k) organe de control financiar intern: atribuţii, competenţe;

l) comisiile şi colegiile centrale: componenţă, atribuţii, competenţe;

m) asociaţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport: organizare, structură, atribuţii, competenţe;

n) mijloacele financiare;

o) statutul disciplinar;

p) organizarea activităţii profesioniste, după caz;

r) dizolvarea;

s) dispoziţii finale.

(4) Statutul federaţiei sportive naţionale se elaborează în conformitate cu prevederile statutului federaţiei internaţionale pe ramură de sport corespondente.

ART. 26

(1) Statutul unui club sportiv persoană juridică de drept privat fără scop lucrativ cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:

a) denumirea;

b) sediul;

c) patrimoniul;

d) însemnele şi culorile;

e) obiectul de activitate, cu nominalizarea expresă a secţiilor pe ramură de sport;

f) cerinţele şi procedura de dobândire şi de pierdere a calităţii de membru; drepturile şi îndatoririle membrilor;

g) organele de conducere, administrare şi control şi atribuţiile lor;

h) regimul de disciplină pentru membrii clubului: recompense şi sancţiuni, condiţiile de acordare a acestora.

(2) Actul de dispoziţie al organului administraţiei publice centrale sau locale prin care s-a înfiinţat ori s-a organizat un club sportiv, persoană juridică de drept public cuprinde în mod obligatoriu elementele menţionate la alin. (1), cu circumstanţierile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru instituţiile publice.

ART. 27

(1) Recunoaşterea oficială a practicării unei ramuri de sport în România se face de către Ministerul Tineretului şi Sportului la solicitarea practicanţilor acesteia.

(2) Cererea de recunoaştere oficială se adresează Ministerului Tineretului şi Sportului şi cuprinde următoarele date:

a) numărul de practicanţi la nivel local şi naţional;

b) regulamentele de competiţie;

c) tipurile de instalaţii, materiale şi echipamente utilizate;

d) informaţii sintetice despre practicarea ramurii de sport respective pe plan internaţional;

e) statutul şi regulamentele organizaţiei internaţionale a ramurii de sport, dacă acestea există;

f) orice alte materiale documentare considerate elocvente pentru susţinerea cererii.

(3) Analiza şi verificarea documentaţiei care însoţeşte cererea de recunoaştere oficială se efectuează de către comisia numită prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.

(4) Raportul comisiei, întocmit în baza cererii de recunoaştere, a documentaţiei anexate şi în urma vizionării a minimum 3 demonstraţii, va conţine concluzii privind caracteristicile sportului respectiv, valenţele sale sociale şi instructiv-educative, precum şi necesitatea recunoaşterii oficiale.

(5) În baza raportului favorabil al comisiei Ministerul Tineretului şi Sportului recunoaşte oficial, prin ordin al ministrului, practicarea ramurii de sport respective în România.

(6) În baza recunoaşterii oficiale practicanţii ramurii de sport se pot constitui în asociaţii judeţene şi a municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, cluburi sportive, federaţie sportivă naţională, şi pot participa la întreceri demonstrative şi competiţii, potrivit legii.

ART. 28

Condiţiile necesare pentru înfiinţarea unei federaţii sportive naţionale sunt:

a) activitatea ramurii de sport se desfăşoară în minimum 5 judeţe;

b) la data constituirii să existe minimum 10 cluburi sportive care să aibă minimum 200 de membri practicanţi;

c) activitatea în ramura de sport recunoscută oficial să se desfăşoare în mod organizat de cel puţin 3 ani de la recunoaşterea oficială a practicării ramurii de sport în România.

ART. 29

(1) Federaţiile sportive naţionale stabilesc prin statut şi prin regulamentul de organizare şi funcţionare condiţiile de afiliere.

(2) Afilierea unui club sportiv şi/sau a unei asociaţii judeţene şi a municipiului Bucureşti pe ramuri de sport se face pe bază de cerere-tip emisă de fiecare federaţie sportivă naţională.

(3) Cererea conţine, sub sancţiunea nulităţii:

a) numărul de identificare;

b) Certificatul de identitate sportivă – numărul şi data emiterii;

c) denumirea structurii sportive;

d) sediul – judeţul, localitatea, adresa, telefon, fax, e-mail;

e) organele de conducere şi de administrare;

f) culorile clubului;

g) data, semnătura şi ştampila.

(4) La cerere se anexează următoarele înscrisuri doveditoare:

a) actul constituirii şi statutul, autentificate;

b) copie de pe hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă de acordare a personalităţii juridice, de pe încheierea prin care s-a dispus înscrierea persoanei juridice în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, în cazul structurilor sportive cu personalitate juridică;

c) copie legalizată de pe Certificatul de identitate sportivă;

d) copie legalizată de pe Certificatul de înscriere în Registrul naţional al persoanelor juridice, în cazul structurilor sportive persoane juridice fără scop patrimonial;

e) copie legalizată de pe Certificatul de înmatriculare în Registrul comerţului, în cazul societăţilor comerciale sportive pe acţiuni;

f) dovada sediului;

g) dovada patrimoniului.

ART. 30

În situaţia îndeplinirii condiţiilor statutare, organul de administrare şi conducere a federaţiei sportive naţionale hotărăşte afilierea provizorie pe care o supune spre ratificare primei adunări generale, care decide afilierea definitivă.

ART. 31

Afilierea unităţilor de învăţământ cu program sau profil sportiv, precum şi a palatelor şi cluburilor copiilor se face în condiţiile art. 4 şi 29.

ART. 32

În vederea afilierii cluburile sportive persoane juridice de drept public vor anexa la cerere, în afara celor prevăzute la art. 29 alin. (3), şi următoarele înscrisuri doveditoare:

a) actul de dispoziţie prin care au fost înfiinţate şi/sau organizate;

b) actul de dispoziţie prin care se aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare;

c) dovada sediului;

d) dovada patrimoniului.

CAP. 8

Supravegherea şi controlul

ART. 33

Ministerul Tineretului şi Sportului exercită supravegherea şi controlul asupra structurilor sportive persoane juridice de drept public sau privat.

ART. 34

Supravegherea şi controlul structurilor sportive de drept public se realizează în colaborare cu organele administraţiei publice centrale sau locale în subordinea cărora se află.

ART. 35

Ministerul Tineretului şi Sportului numeşte delegaţi în cadrul structurilor sportive persoane juridice de drept privat de utilitate publică cu care a încheiat contracte de finanţare pe bază de programe.

ART. 36

(1) Delegatul Ministerului Tineretului şi Sportului are dreptul de a suspenda executarea hotărârilor organului de conducere care contravin actelor de constituire şi statutelor, contractelor încheiate cu ministerul, legilor, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

(2) Delegatul Ministerului Tineretului şi Sportului participă cu vot consultativ la şedinţele organelor de conducere şi administrare.

(3) Delegatul Ministerului Tineretului şi Sportului întocmeşte un proces-verbal care se comunică organelor de conducere ale persoanei juridice controlate.

ART. 37

Organele de conducere şi administrare sunt obligate să repună în discuţie problemele care fac obiectul hotărârii de suspendare. În caz de refuz din partea organelor de conducere şi administrare delegatul Ministerului Tineretului şi Sportului va aduce cazul la cunoştinţă ministrului tineretului şi sportului, care decide în condiţiile legii.

ART. 38

În raport cu structurile sportive prezentate la art. 35, delegatul Ministerului Tineretului şi Sportului poate exercita şi alte atribuţii, în baza mandatului stabilit prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.

CAP. 9

Ocupaţii complementare în activitatea de educaţie fizică şi sport

ART. 39

(1) În activitatea de educaţie fizică şi sport se exercită următoarele ocupaţii complementare:

Grupa 1 de profesii:

– preşedintele Comitetului Olimpic Român;

– director tehnic al lotului sportiv;

– antrenor al federaţiei sportive;

– preşedinte al federaţiei sportive;

– preşedinte al clubului sportiv;

– director al complexului sportiv, clubului sportiv;

– secretar general al federaţiei sportive;

– secretar general al Comitetului Olimpic Român.

Grupa 2 de profesii: specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice

– consilier sportiv;

– kinetoterapeut;

– fizioterapeut;

– biochimist;

– medic de specialitate;

– medic veterinar;

– farmacist;

– profesor de cultură fizică medicală;

– jurisconsult;

– documentarist;

– economist;

– traducător;

– translator;

– psiholog;

– fotoreporter;

– redactor;

– reporter;

– ziarist;

– desenator artistic;

– grafician;

– acompaniator;

– corepetitor;

– coregraf.

Grupa 3 de profesii: tehnicieni, maiştri şi profesiuni asociate

– laborant chimist;

– maistru mecanic;

– operator calculator electronic şi reţele;

– operator imagine;

– fotograf;

– laborant foto;

– operator imagine;

– asistent medical generalist;

– igienist;

– dietetician;

– instructor educaţie fizică;

– maseur;

– asistent veterinar;

– tehnician veterinar;

– laborant farmacie;

– soră medicală;

– impresar sportiv;

– contabil;

– antrenor;

– secretar de federaţie;

– sportiv profesionist;

– instructor sportiv;

– monitor schi;

– arbitru, judecător sportiv;

– cronometror;

– animator sportiv;

– antrenor coordonator;

– oficial sportiv acreditat;

– preparator fizic.

Grupa 5 de profesii: lucrători operativi în servicii, comerţ şi asimilaţi

– cabanier;

– bucătar;

– organizator de prestări de servicii;

– salvator.

Grupa 6 de profesii: personal specializat în agricultură şi pescuit

– antrenor de cabaline;

– crescător-îngrijitor de cabaline.

Grupa 7 de profesii: meşteşugari şi lucrători calificaţi în meserii de tip artizanal, de reglare şi întreţinere a maşinilor şi instalaţiilor

– potcovar;

– electrician de întreţinere şi reparaţii;

– armurier;

– marangoz călăfătuitor;

– marangoz cală-tachelagiu.

Grupa 8 de profesii: operatori de instalaţii, maşini şi ansambluri de maşini

– operator la confecţionarea industrială a articolelor de sport şi proteze;

– electronist;

– asamblor articole de sport;

– şofer;

– conducător şalupă;

– timonier.

Grupa 9 de profesii: muncitori necalificaţi

– îngrijitor animale;

– lucrător la amenajarea terenurilor sportive (amenajator bază sportivă).

(2) În activitatea de educaţie fizică şi sport, pe lângă profesiunile şi ocupaţiile enumerate mai sus, pot fi exercitate şi alte ocupaţii prevăzute de legislaţia în vigoare.

CAP. 10

Protecţia socială a sportivilor de performanţă

ART. 40

Confirmarea dreptului la rentă viageră se face de Ministerul Tineretului şi Sportului după următoarea procedură:

1. Persoana care solicită renta viageră depune o cerere la registratura Ministerului Tineretului şi Sportului, al cărei model este prezentat în anexa nr. 6.

2. Ministerul Tineretului şi Sportului transmite cererea federaţiei sportive naţionale care, în termen de 3 zile, atestă:

– retragerea din activitatea competiţională a solicitantului;

– performanţele realizate pentru care se solicită renta viageră.

3. Cererea, însoţită de nota federaţiei sportive naţionale, se înaintează Comitetului Olimpic Român care, în termen de 3 zile, atestă că performanţa a fost obţinută într-o probă olimpică.

ART. 41

Sportivul de performanţă care beneficiază de rentă viageră este obligat să comunice în scris, în termen de 30 de zile, Ministerului Tineretului şi Sportului revenirea în activitatea competiţională oficială ca sportiv activ.

ART. 42

Nerespectarea prevederilor art. 41 obligă persoana în cauză să restituie Ministerului Tineretului şi Sportului sumele încasate necuvenit.

ART. 43

De realitatea şi exactitatea datelor cuprinse în cerere şi în notele prevăzute la art. 40 răspund, în condiţiile legii: petentul, federaţia sportivă naţională şi Comitetul Olimpic Român.

CAP. 11

Încasarea şi gestionarea surselor pentru finanţarea activităţii sportive a Ministerului Tineretului şi Sportului şi a direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene şi a municipiului Bucureşti

ART. 44

Sursele pentru finanţarea activităţii sportive a Ministerului Tineretului şi Sportului sunt următoarele:

a) alocaţii de la buget, stabilite de administraţia publică centrală şi locală;

b) venituri provenite din încasările Companiei Naţionale “Loteria Română”, stabilite potrivit legii;

c) 1% din taxele şi accizele aplicate la nivel naţional pentru ţigări şi băuturi alcoolice;

d) donaţii şi sponsorizări;

e) alte venituri, în condiţiile legii;

f) sume rămase din exerciţiul financiar precedent.

ART. 45

Sumele prevăzute la art. 44 lit. b), c) şi e) se virează în contul Ministerului Tineretului şi Sportului 50.03 “Disponibil din mijloace extrabugetare ale ministerelor şi instituţiilor subordonate”, deschis la Direcţia de trezorerie a municipiului Bucureşti. Donaţiile şi sponsorizările de care beneficiază Ministerul Tineretului şi Sportului se virează în contul 50.07 “Disponibil din donaţii”, deschis la Direcţia de trezorerie a municipiului Bucureşti.

ART. 46

(1) Persoanele fizice şi juridice care, potrivit dispoziţiilor legale, datorează bugetului de stat taxe şi accize, aplicate la nivel naţional, pentru ţigări şi băuturi alcoolice, au obligaţia să vireze, lunar, cota de 1% din valoarea acestora, în contul Ministerului Tineretului şi Sportului, prevăzut la art. 45, până la data de 25 a lunii următoare, o dată cu virarea taxelor şi accizelor la bugetul de stat. În situaţia în care plata se efectuează în numerar, sumele datorate se depun la casieria Ministerului Tineretului şi Sportului.

(2) Neplata în termen a cotei de 1% din taxele şi accizele aplicate la nivel naţional pentru ţigări şi băuturi alcoolice generează majorări de întârziere stabilite, potrivit legii, de organele fiscale în a căror rază teritorială îşi au sediul plătitorii de taxe şi accize.

(3) Sumele rezultate din calculul majorărilor de întârziere se virează la bugetul de stat.

ART. 47

Pentru realizarea obiectului de activitate al Comitetului Olimpic Român, Ministerul Tineretului şi Sportului virează lunar, până la data de 5 a lunii următoare celei în care s-au încasat, o pătrime din sumele încasate potrivit art. 46 alin. (1).

ART. 48

Veniturile repartizate activităţii sportive derulate la nivelul Ministerului Tineretului şi Sportului se gestionează pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli, aprobat de ordonatorul principal de credite, în condiţiile prevăzute de normele privind finanţele publice.

ART. 49

(1) Pentru finanţarea activităţilor sportive de interes local şi judeţean, direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, îşi asigură sursele din:

a) alocaţii de la bugetul de stat, repartizate de Ministerul Tineretului şi Sportului, şi alocaţii de la bugetele locale, stabilite de administraţia publică locală;

b) 30% din impozitele pe spectacolele sportive desfăşurate pe teritoriul judeţului respectiv;

c) 15% din valoarea de piaţă a bazelor sportive dezafectate sau cărora li s-a schimbat destinaţia, aflate în proprietatea structurilor sportive de drept privat de pe teritoriul judeţului respectiv;

d) donaţii şi sponsorizări;

e) alte venituri, în condiţiile legii;

f) sume rămase din exerciţiul financiar precedent.

(2) Sursele prevăzute la lit. b) – e), precum şi alocaţiile de la bugetul de stat şi bugetele locale, după caz, se virează în contul 50.09 “Disponibil al instituţiilor subvenţionate de la bugetul de stat”, deschis pe seama direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, la trezoreriile municipale.

(3) Excedentul bugetelor direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, servicii publice descentralizate, se regularizează la finele anului bugetar cu bugetul de stat sau bugetele locale, în mod proporţional, în limita subvenţiilor primite de la acestea.

ART. 50

(1) Persoanele fizice şi persoanele juridice care organizează, cu plată, spectacole sportive au obligaţia să plătească o cotă de 30% din impozitul pe spectacole calculat potrivit dispoziţiilor legale asupra încasărilor din vânzarea biletelor de intrare şi a abonamentelor, mai puţin valoarea timbrelor instituite potrivit legii.

(2) Cota de 30% din impozitul pe spectacole sportive se plăteşte lunar, până la data de 15 inclusiv, a lunii următoare. Plata se poate efectua prin virament în contul 50.09 deschis pe seama direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, la trezoreriile statului sau în numerar, prin casieriile direcţiilor respective.

(3) Pentru nevirarea la termenul stabilit a cotei de 30% din impozitul pe spectacole sportive se calculează de către organele fiscale majorări de întârziere în cuantumurile stabilite, potrivit legii, pentru impozitele şi taxele datorate bugetului de stat.

(4) Plătitorii de impozit pe spectacole sportive au obligaţia de a depune lunar, până la data de 15 inclusiv, a lunii următoare, la direcţia pentru tineret şi sport judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în a cărei rază teritorială au loc spectacolele sportive, o copie de pe decontul de impunere şi copia de pe documentul prin care s-a efectuat plata.

ART. 51

Veniturile repartizate activităţii sportive derulate la nivelul direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, se gestionează pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli, aprobate de ordonatorul principal de credite, în condiţiile prevăzute de normele privind finanţele publice.

ART. 52

Controlul asupra respectării prevederilor legale cu privire la impozitul pe spectacole, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac în condiţiile dispoziţiilor legale în materie.

CAP. 12

Dispoziţii finale

ART. 53

(1) Sumele de la bugetul de stat şi de la bugetele locale destinate finanţării programelor sportive de utilitate publică ale structurilor sportive de drept privat sunt aprobate prin legea bugetară anuală şi bugetele locale şi sunt prevăzute distinct în bugetul autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, la titlul “Transferuri”.

(2) În cazul în care legea anuală a bugetului de stat şi bugetele locale nu au fost aprobate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, finanţarea programelor sportive de utilitate publică ale structurilor sportive de drept privat, până la aprobarea bugetului de stat şi a bugetelor locale, se realizează, pe bază de contract, în limita creditelor bugetare repartizate ordonatorilor principali de credite, conform legii.

ART. 54

(1) Prin ordin al ministrului tineretului şi sportului se aprobă programele sportive de utilitate publică, contractul-cadru, criteriile şi condiţiile de finanţare a structurilor sportive de drept privat.

(2) Numărul de posturi ce se poate finanţa de la bugetul de stat pentru federaţiile sportive naţionale, în cadrul programelor sportive de utilitate publică, este prevăzut în contractele încheiate între acestea şi Ministerul Tineretului şi Sportului.

ART. 55

(1) Propunerea federaţiei sportive naţionale privind condiţiile de practicare a profesionismului în ramura de sport respectivă se face în conformitate cu statutul şi regulamentele federaţiei internaţionale la care aceasta este afiliată şi vizează, după caz:

a) cerinţele obţinerii licenţei de sportiv profesionist;

b) cerinţele obţinerii licenţei de club profesionist;

c) modul de organizare a competiţiei profesioniste.

(2) Sportul profesionist poate fi practicat în cluburi sportive, indiferent de forma lor de organizare, cu respectarea prevederilor statutare ale federaţiilor sportive naţionale în acest domeniu.

ART. 56

Cluburile sportive existente se pot transforma în societăţi comerciale sportive pe acţiuni în baza hotărârii adunării generale, cu avizul federaţiei sportive naţionale şi cu respectarea dispoziţiilor legale în materie.

ART. 57

(1) Ligile profesioniste sunt persoane juridice de drept privat fără scop lucrativ, autonome.

(2) Statutele şi regulamentele ligilor profesioniste se aprobă de adunările generale şi se avizează în mod obligatoriu de federaţiile sportive naţionale şi de Ministerul Tineretului şi Sportului.

ART. 58

(1) Federaţiile sportive naţionale sunt obligate ca până la data de 30 ianuarie a fiecărui an să transmită Ministerului Tineretului şi Sportului rapoarte pentru anul precedent, care cuprind, în principal, date referitoare la activitatea sportivă, modul de îndeplinire a obiectivelor şi de realizare a obligaţiilor asumate în contractul încheiat cu ministerul.

(2) De asemenea, după caz, la informaţiile menţionate la alin. (1) se vor adăuga şi date referitoare la:

a) modificări survenite la statutele şi regulamentele organismelor internaţionale la care sunt afiliate;

b) activitatea reprezentanţilor României aleşi în organismele internaţionale.

ART. 59

(1) Ministerul Tineretului şi Sportului şi direcţiile pentru tineret şi sport judeţene şi a municipiului Bucureşti vor asigura înregistrarea şi aducerea la zi a evidenţei structurilor sportive, pe suport de hârtie şi electronic.

(2) Ministerul Tineretului şi Sportului va lua măsuri pentru dotarea cu mijloacele tehnice necesare informatizării sistemului de evidenţă a structurilor sportive.

ART. 60

Ordinele cu caracter normativ emise de ministrul tineretului şi sportului în aplicarea prezentului regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ART. 61

Anexele nr. 1 – 6 fac parte integrantă din prezentul regulament.

ANEXA 1

la regulament

REGISTRUL SPORTIV

TITLUL I

Subregistrul structurilor sportive cu personalitate juridică

PARTEA I – A – CLUBURI SPORTIVE

SECŢIUNEA I A1

Cluburi sportive persoane juridice de drept public

1. Numărul de identificare

2. Numărul şi data înscrierii în Registrul special al persoanelor juridice, ţinut la instanţele judecătoreşti

3. Numărul şi data înscrierii actului de dispoziţie prin care s-a înfiinţat

4. Denumirea

5. Sediul:

– judeţul;

– localitatea;

– adresa;

– telefon;

– fax;

– e-mail (URL).

6. Durata de funcţionare

7. Patrimoniul iniţial

8. Scopul

9. Obiectivele

10. Reprezentantul legal

11. Certificatul de identitate sportivă:

– numărul;

– data emiterii.

12. Menţiuni cu privire la afilierea la o federaţie sportivă naţională:

– denumirea federaţiei sportive naţionale;

– sediul federaţiei sportive naţionale;

– radierea.

13. Modificări ale actelor de dispoziţie prin care s-a înfiinţat

14. Menţiuni cu privire la reorganizare

15. Alte menţiuni.

SECŢIUNEA a II-a A2

Cluburi sportive persoane juridice de drept privat fără scop lucrativ

1. Numărul de identificare

2. Numărul şi data înscrierii în Registrul special al persoanelor juridice, ţinut la instanţele judecătoreşti

3. Numărul şi data înscrierii în Registrul naţional, ţinut la Ministerul Justiţiei

4. Numărul dosarului de la instanţa judecătorească care a admis dobândirea personalităţii juridice:

– numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile de acordare a personalităţii juridice.

5. Denumirea

6. Sediul:

– judeţul;

– localitatea:

– adresa;

– telefon;

– fax;

– e-mail (URL).

7. Durata de funcţionare

8. Patrimoniul iniţial

9. Asociaţii – membrii

10. Scopul

11. Obiectivele

12. Consiliul director – componenţa nominală

13. Organul de control – componenţa nominală

14. Reprezentantul legal

15. Certificatul de identitate sportivă:

– numărul;

– data emiterii.

16. Menţiuni cu privire la afilierea la federaţia/federaţiile sportivă/sportive naţională/naţionale, după caz:

– denumirea federaţiei sportive naţionale;

– sediul federaţiei sportive naţionale;

– radierea.

17. Menţiuni cu privire la afilierea la alte organizaţii sportive:

– denumirea organizaţiei sportive;

– sediul organizaţiei sportive;

– radierea.

18. Menţiuni cu privire la statutul juridic de utilitate publică:

– recunoaşterea: Hotărârea Guvernului nr. ../…., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr ….. din …………

– retragerea: Hotărârea Guvernului nr. …./……, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr ….. din ………….

19. Modificări ale actelor de constituire:

– numărul şi data înscrierii în Registrul special al persoanelor juridice, ţinut la instanţele judecătoreşti;

– temeiul modificării;

– obiectul modificării;

– numărul dosarului de la instanţa judecătorească care a admis modificarea;

– numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a admis modificarea.

20. Menţiuni cu privire la reorganizare

21. Menţiuni cu privire la dizolvare

22. Alte menţiuni

23. Data radierii.

SECŢIUNEA a III-a A3

Cluburi sportive societăţi comerciale sportive pe acţiuni

1. Numărul de identificare

2. Numărul şi data înscrierii în Registrul comerţului

3. Numărul şi data Monitorului Oficial al României în care s-a făcut publicarea

4. Denumirea

5. Sediul:

– judeţul;

– localitatea;

– adresa;

– telefon;

– fax;

– e-mail (URL).

6. Durata de funcţionare

7. Capitalul social şi structura acţionariatului

8. Acţionarii:

– numele/denumirea;

– domiciliul/sediul.

9. Scopul

10. Obiectivele

11. Consiliul de administraţie – componenţa nominală

12. Organul de control – componenţa nominală

13. Reprezentantul legal

14. Certificatul de identitate sportivă:

– numărul;

– data emiterii.

15. Menţiuni cu privire la afilierea la federaţia sportivă naţională:

– denumirea federaţiei sportive naţionale;

– sediul federaţiei sportive naţionale;

– radierea.

16. Menţiuni cu privire la afilierea la alte organizaţii sportive:

– denumirea organizaţiei sportive;

– sediul organizaţiei sportive;

– radierea.

17. Modificări ale actelor de constituire:

– data înscrierii modificării în Registrul comerţului;

– temeiul modificării;

– obiectul modificării.

18. Menţiuni cu privire la reorganizare

19. Menţiuni cu privire la dizolvare

20. Alte menţiuni

21. Data radierii.

PARTEA a II-a – B – ASOCIAŢII SPORTIVE JUDEŢENE ŞI ALE MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, PE RAMURĂ DE SPORT

1. Numărul de identificare

2. Numărul şi data înscrierii în Registrul special al persoanelor juridice, ţinut la instanţele judecătoreşti

3. Numărul şi data înscrierii în Registrul naţional, ţinut la Ministerul Justiţiei

4. Numărul dosarului de la instanţa judecătorească care a admis dobândirea personalităţii juridice:

– numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile de acordare a personalităţii juridice.

5. Denumirea

6. Sediul:

– judeţul;

– localitatea;

– adresa;

– telefon;

– fax;

– e-mail (URL).

7. Durata de funcţionare

8. Scopul

9. Obiectivele

10. Patrimoniul iniţial

11. Asociaţii – membri

12. Consiliul director – componenţa nominală

13. Organul de control – componenţa nominală

14. Reprezentantul legal

15. Certificatul de identitate sportivă:

– numărul;

– data emiterii.

16. Menţiuni cu privire la afilierea la federaţia sportivă naţională:

– denumirea federaţiei sportive naţionale;

– sediul federaţiei sportive naţionale;

– radierea.

17. Menţiuni cu privire la statutul juridic de utilitate publică:

– recunoaşterea: Hotărârea Guvernului nr. ../…, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. ….. din ……..

– retragerea: Hotărârea Guvernului nr. ../…., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. ….. din ……

18. Modificări ale actelor de constituire:

– numărul şi data înscrierii în Registrul special al persoanelor juridice, ţinut la instanţele judecătoreşti;

– temeiul modificării;

– obiectul modificării;

– numărul dosarului de la instanţa judecătorească în care s-a admis modificarea;

– numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a admis modificarea.

19. Menţiuni cu privire la reorganizare

20. Menţiuni cu privire la dizolvare

21. Alte menţiuni

22. Data radierii.

PARTEA a III-a – C – FEDERAŢII SPORTIVE NAŢIONALE

1. Numărul de identificare

2. Numărul şi data înscrierii în Registrul special al persoanelor juridice, ţinut la instanţele judecătoreşti.

3. Numărul şi data înscrierii în Registrul naţional, ţinut la Ministerul Justiţiei.

4. Numărul dosarului de la instanţa judecătorească care a admis dobândirea personalităţii juridice:

– numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile de acordare a personalităţii juridice.

5. Denumirea

6. Sediul:

– judeţul;

– localitatea;

– adresa;

– telefon;

– fax;

– e-mail (URL).

7. Durata de funcţionare

8. Patrimoniul iniţial

9. Structurile sportive membre:

– numele/denumirea;

– domiciliul/sediul;

– numărul de identificare;

– Certificatul de identitate sportivă – numărul şi data emiterii.

10. Scopul

11. Obiectivele

12. Consiliul director – componenţa nominală

13. Organul de control – componenţa nominală

14. Reprezentantul legal

15. Certificatul de identitate sportivă:

– numărul;

– data emiterii.

16. Menţiuni cu privire la afilierea la federaţia sportivă internaţională:

– denumirea federaţiei sportive internaţionale;

– sediul federaţiei sportive internaţionale;

– radierea.

17. Menţiuni cu privire la afilierea la alte organizaţii internaţionale:

– denumirea organizaţiei;

– sediul organizaţiei;

– radierea.

18. Menţiuni cu privire la statutul juridic de utilitate publică:

– Legea nr. …./…., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. … din ….

19. Modificări ale actelor de constituire:

– numărul şi data înscrierii în Registrul special al persoanelor juridice, ţinut la instanţele judecătoreşti;

– temeiul modificării;

– obiectul modificării;

– numărul dosarului de la instanţa judecătorească în care s-a admis modificarea;

– numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a admis modificarea.

20. Menţiuni cu privire la reorganizare

21. Menţiuni cu privire la dizolvare

23. Alte menţiuni

24. Data radierii.

PARTEA a IV-a – D – LIGI PROFESIONISTE

1. Numărul de identificare

2. Numărul şi data înscrierii în Registrul special al persoanelor juridice, ţinut la instanţele judecătoreşti.

3. Numărul şi data înscrierii în Registrul naţional, ţinut la Ministerul Justiţiei

4. Numărul dosarului de la instanţa judecătorească care a admis dobândirea personalităţii juridice:

– numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile de acordare a personalităţii juridice.

5. Denumirea

6. Sediul:

– judeţul;

– localitatea;

– adresa;

– telefon;

– fax;

– e-mail (URL).

7. Durata de funcţionare

8. Patrimoniul iniţial

9. Asociaţii – membrii:

– numele/denumirea;

– domiciliul/sediul;

– numărul de identificare;

– Certificatul de identitate sportivă – numărul şi data emiterii.

10. Scopul

11. Obiective

12. Consiliul director/administraţie – componenţa nominală

13. Organul de control – componenţa nominală

14. Reprezentantul legal

15. Certificatul de identitate sportivă:

– numărul;

– data emiterii.

16. Modificări ale actelor de constituire:

– numărul şi data înscrierii în Registrul special al persoanelor juridice, ţinut la instanţele judecătoreşti;

– temeiul modificării;

– obiectul modificării;

– numărul dosarului de la instanţa judecătorească în care s-a admis modificarea;

– numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a admis modificarea.

17. Menţiuni cu privire la reorganizare

18. Menţiuni cu privire la dizolvare

19. Alte menţiuni

20. Data radierii.

PARTEA a V-a – E – ORGANIZAŢII SPORTIVE NAŢIONALE ŞI COMITETUL OLIMPIC ROMÂN

1. Numărul de identificare

2. Numărul şi data înscrierii în Registrul special al persoanelor juridice, ţinut la instanţele judecătoreşti

3. Numărul şi data înscrierii în Registrul naţional, ţinut la Ministerul Justiţiei

4. Numărul dosarului de la instanţa judecătorească care a admis dobândirea personalităţii juridice:

– numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile de acordare a personalităţii juridice.

5. Denumirea

6. Sediul:

– judeţul;

– localitatea;

– adresa;

– telefon;

– fax;

– e-mail (URL).

7. Durata de funcţionare

8. Patrimoniul iniţial

9. Asociaţii – membrii:

– numele/denumirea;

– domiciliul/sediul;

– numărul de identificare;

– Certificatul de identitate sportivă – numărul şi data emiterii.

10. Scopul

11. Obiectivele

12. Consiliul director – componenţa nominală

13. Organul de control – componenţa nominală

14. Reprezentantul legal

15. Certificatul de identitate sportivă:

– numărul;

– data emiterii.

16. Menţiuni cu privire la afilierea la alte organizaţii internaţionale:

– denumirea organizaţiei;

– sediul organizaţiei;

– radierea.

17. Modificări ale actelor de constituire:

– numărul şi data înscrierii în Registrul special al persoanelor juridice, ţinut la instanţele judecătoreşti;

– temeiul modificării;

– obiectul modificării;

– numărul dosarului de la instanţa judecătorească în care s-a admis modificarea;

– numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a admis modificarea.

18. Menţiuni cu privire la reorganizare

19. Menţiuni cu privire la dizolvare

20. Alte menţiuni

21. Data radierii.

PARTEA a VI-a – F – STRUCTURILE SPORTIVE FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ

1. Numărul de identificare

2. Denumirea

3. Ramura de sport

4. Certificatul de identitate sportivă:

– numărul;

– data emiterii.

TITLUL II

Subregistrul structurilor sportive fără personalitate juridică

1. Numărul de identificare

2. Numărul şi data autentificării contractului de societate

3. Denumirea

4. Sediul:

– judeţul;

– localitatea;

– adresa;

– telefon;

– fax;

– e-mail (URL).

5. Durata de funcţionare

6. Aporturile

7. Ramurile de sport

8. Asociaţii:

– numele/denumirea;

– domiciliul/sediul.

9. Scopul

10. Obiectivele

11. Certificatul de identitate sportivă:

– numărul;

– data emiterii.

12. Menţiuni cu privire la calitatea de membru al asociaţiei judeţene pe ramură de sport

13. Modificări ale actelor de constituire:

– temeiul modificării;

– obiectul modificării.

14. Alte menţiuni.

ANEXA 2

la regulament

__________________________ ___________________

| MINISTERUL | | Registrul special |

| TINERETULUI ŞI SPORTULUI | | nr. …………. |

|__________________________| |___________________|

Certificat de identitate sportivă

______________________________________________________________________________

| 1. Denumirea structurii sportive ……………………………………. |

| …………………………………………………………………. |

| 2. Sediul structurii sportive ………………………………………. |

| …………………………………………………………………. |

| 3. Durata de funcţionare …………………………………………… |

| …………………………………………………………………. |

| 4. Numărul de identificare din Registrul sportiv şi data ………………. |

| …………………………………………………………………. |

| 5. Menţiuni ………………………………………………………. |

| …………………………………………………………………. |

| 6. Semnătura şi ştampila …………………………………………… |

| …………………………………………………………………. |

| 7. Data eliberării ………………………………………………… |

| |

| Eliberat în baza art. 21 alin. (3) şi a art. 24 alin. (1) din Legea educaţiei|

| fizice şi sportului nr. 69/2000. |

|______________________________________________________________________________|

ANEXA 3

la regulament

CERERE

de înregistrare în Registrul sportiv

______________________________________________________________________________

| 1. Persoana care reprezintă structura sportivă: |

| numele ………………………………………………………… |

| domiciliul …………………………………………………….. |

| 2. Asociaţii, fondatorii, membrii sau, după caz, persoanele juridice care |

| constituie structura sportivă: |

| numele/denumirea ……………………………………………….. |

| domiciliul/sediul ………………………………………………. |

| 3. Denumirea structurii sportive: |

| …………………………………………………………………. |

| 4. Sediul: |

| judeţul ……………………………………………………….. |

| localitatea ……………………………………………………. |

| adresa ………………………………………………………… |

| telefon/fax ……………………………………………………. |

| e-mail (URL) …………………………………………………… |

| 5. Patrimoniul iniţial/capitalul social iniţial/aportul asociaţilor |

| …………………………………………………………………. |

| 6. Certificatul de înmatriculare în Registrul comerţului, în cazul |

| structurilor sportive, societăţi comerciale sportive pe acţiuni (numărul şi |

| data emiterii): |

| …………………………………………………………………. |

| 7. Certificatul de înscriere în Registrul naţional, în cazul structurilor |

| sportive, persoane juridice fără scop patrimonial (numărul şi data emiterii):|

| …………………………………………………………………. |

| 8. Actele de constituire autentificate de …………….. sub nr. …….. |

| din data de ………………. |

| 9. Temeiul juridic al cererii (în baza prevederilor Legii educaţiei fizice şi|

| sportului nr. 69/2000) …………………………………………….. |

|10. Ramurile de sport practicate: ……………………………………. |

|11. Înscrisuri doveditoare: |

| – copie legalizată de pe hotărârea judecătorească definitivă şi |

| irevocabilă de acordare a personalităţii juridice, în cazul structurilor |

| sportive cu personalitate juridică; |

| – contractul de societate, autentificat, în cazul structurilor sportive |

| fără personalitate juridică; |

| – copie legalizată de pe Certificatul de înregistrare a structurilor |

| sportive, persoane juridice fără scop patrimonial, în Registrul naţional; |

| – copie legalizată de pe Certificatul de înmatriculare în Registrul |

| comerţului, în cazul structurilor sportive societăţi comerciale sportive pe |

| acţiuni; |

| – copii de pe actul de dispoziţie al organului administraţiei publice |

| centrale sau locale în baza căruia funcţionează, inclusiv de pe regulamentul |

| propriu de organizare şi funcţionare şi de pe actul de dispoziţie care să |

| stabilească, pe lângă activitatea de învăţământ, şi activităţi de selecţie, |

| pregătire şi participare la sistemul competiţional naţional, în cazul |

| cluburilor sportive persoane juridice de drept public; |

| – dovada sediului. |

|12. Data ……………….. |

| ……………………. |

| (semnătura şi ştampila) |

|______________________________________________________________________________|

ANEXA 4

la regulament

CERERE

de înregistrare în Registrul sportiv a modificărilor actelor de constituire

______________________________________________________________________________

| 1. Persoana împuternicită să efectueze procedura: |

| numele ………………………………………………………… |

| domiciliul …………………………………………………….. |

| 2. Asociaţii, fondatorii, membrii sau, după caz, persoanele juridice care |

| constituie structura sportivă: |

| numele/denumirea ……………………………………………….. |

| domiciliul/sediul ………………………………………………. |

| 3. Denumirea structurii sportive: |

| …………………………………………………………………. |

| 4. Sediul: |

| judeţul ………………………………………………………… |

| localitatea …………………………………………………….. |

| adresa …………………………………………………………. |

| telefon/fax …………………………………………………….. |

| e-mail (URL) ……………………………………………………. |

| 5. Modificarea se referă la: |

| …………………………………………………………………. |

| 6. Actul adiţional autentificat de …………………. sub nr. ………. |

| din …………………. |

| 7. Hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care s-a autorizat|

| modificarea actelor constitutive, în cazul structurilor sportive cu |

| personalitate juridică: |

| …………………………………………………………………. |

| 8. Temeiul juridic al cererii (în baza prevederilor Legii educaţiei fizice şi|

| sportului nr. 69/2000): ……………………………………………. |

| 9. Ramurile de sport nou-înfiinţate sau desfiinţate: ………………….. |

|10. Înscrisuri doveditoare: |

| – copie legalizată de pe hotărârea judecătorească definitivă şi |

| irevocabilă de acordare a personalităţii juridice, în cazul structurilor |

| sportive cu personalitate juridică; |

| – contractul de societate, autentificat, în cazul structurilor sportive |

| fără personalitate juridică; |

| – copie legalizată de pe Certificatul de înregistrare a structurilor |

| sportive persoane juridice fără scop patrimonial în Registrul naţional; |

| – copie legalizată de pe Certificatul de înmatriculare în Registrul |

| comerţului, în cazul structurilor sportive societăţi comerciale sportive pe |

| acţiuni; |

| – copii de pe actul de dispoziţie al organului administraţiei publice |

| centrale sau locale în baza căruia funcţionează, inclusiv de pe regulamentul |

| propriu de organizare şi funcţionare şi de pe actul de dispoziţie care să |

| stabilească, pe lângă activitatea de învăţământ, şi activităţi de selecţie, |

| pregătire şi participare la sistemul competiţional naţional, în cazul |

| cluburilor sportive persoane juridice de drept public; |

| – dovada sediului; |

| – dovada patrimoniului. |

| 11. Data …………………. |

| …………………………. |

| (semnătura şi ştampila) |

|______________________________________________________________________________|

ANEXA 5

la regulament

CERERE

de acordare a avizului şi autorizării funcţionării structurilor sportive

______________________________________________________________________________

| 1. Persoana împuternicită să efectueze procedura: |

| numele ………………………………………………………. |

| domiciliul …………………………………………………… |

| 2. Asociaţii, fondatorii sau, după caz, persoanele juridice care constituie |

| structura sportivă: |

| numele/denumirea ……………………………………………… |

| domiciliul/sediul …………………………………………….. |

| 3. Denumirea structurii sportive: …………………………………. |

| 4. Sediul: |

| judeţul ……………………………………………………… |

| localitatea ………………………………………………….. |

| adresa ………………………………………………………. |

| telefon/fax ………………………………………………….. |

| e-mail (URL) …………………………………………………. |

| 5. Patrimoniul iniţial/capitalul social iniţial/aportul asociaţilor: |

| ……………………………………………………………….. |

| 6. Actele de constituire autentificate de …… sub nr. … din …. |

| 7. Temeiul juridic al cererii (în baza prevederilor Legii educaţiei fizice |

| şi sportului nr. 69/2000): |

| ……………………………………………………………….. |

| 8. Ramurile de sport practicate: |

| ……………………………………………………………….. |

| 9. Înscrisuri doveditoare: |

| – copii legalizate de pe actele de constituire, în cazul structurilor |

| sportive cu personalitate juridică; |

| – contractul de societate, autentificat, în cazul structurilor sportive |

| fără personalitate juridică; |

| – copii de pe actul de dispoziţie al organului administraţiei publice |

| centrale sau locale în baza căruia funcţionează, inclusiv de pe regulamentul|

| propriu de organizare şi funcţionare şi de pe actul de dispoziţie care să |

| stabilească, pe lângă activitatea de învăţământ, şi activităţi de selecţie, |

| pregătire şi participare la sistemul competiţional naţional, în cazul |

| cluburilor sportive persoane juridice de drept public; |

| – dovada sediului; |

| – dovada patrimoniului. |

| 10. Data …………………. |

| ……………………… |

| (semnătura şi ştampila) |

|______________________________________________________________________________|

ANEXA 6

la regulament

CERERE

pentru acordarea rentei viagere

Subsemnatul/Subsemnata ……………………………., născut/născută la data de ……… în localitatea ………, domiciliat/domiciliată în ………, str. ………… nr. …., bl. …, sc. …, ap. …, judeţul (sectorul) ….., telefon ….., având cetăţenia română, act de identitate ……… seria … nr. ….., paşaport seria … nr. …… (pentru persoanele stabilite în străinătate care deţin cetăţenia română), solicit să aprobaţi plata rentei viagere cuvenite în conformitate cu prevederile art. 64 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 pentru rezultatele obţinute în activitatea sportivă, astfel:

– medalie de ……………………….. la Jocurile Olimpice/Campionatele Mondiale/Campionatele Europene de la ………………….., din anul …….., în proba olimpică de ………………………………;

– medalie de ……………………….. la Jocurile Olimpice/Campionatele Mondiale/Campionatele Europene de la ………………….., din anul …….., în proba olimpică de ………………………………;

– medalie de ……………………….. la Jocurile Olimpice/Campionatele Mondiale/Campionatele Europene de la ………………….., din anul …….., în proba olimpică de ……………………………… .

Menţionez că m-am retras din activitatea sportivă competiţională oficială în anul ….. .

Solicit ca plata drepturilor ce mi se cuvin să se efectueze: în numerar/prin mandat poştal la adresa sus-menţionată/prin virament în contul curent personal nr.*) ………. deschis la Banca ………………………………. .

Mă oblig ca în cazul revenirii în activitatea competiţională să aduc la cunoştinţă acest fapt Ministerului Tineretului şi Sportului, în scris, în termen de cel mult 7 zile de la reluarea activităţii.

Mă oblig ca în cazul renunţării sau retragerii cetăţeniei române să aduc la cunoştinţă acest fapt Ministerului Tineretului şi Sportului, în scris, în termen de 7 zile de la aceasta.

Anexez copie xerox de pe actul de identitate (paşaport/buletin de identitate/certificat de naştere) prin care dovedesc calitatea de cetăţean român.

…………………….. ……………….

(localitatea, data) (semnătura)

Domnului ministru al tineretului şi sportului

OUG 23/2008 cu modificarile aduse de Legea 317/2009 privind pescuitul si acvacultura

OUG 23/2008 cu modificarile aduse de Legea 317/2009 privind pescuitul si acvacultura

GUVERNUL ROMANIEI

ORDONANTA DE URGENTA

Privind Pescuitul Si Acvacultura

Avand in vedere necesitatea adoptarii rapide a unui cadru juridic in

conformitate cu reglementarile Uniunii Europene, necesar administrarii sectorului

pescaresc, prin conservarea si exploatarea durabila a resurselor piscicole in

conformitate cu politica comunitara in domeniul pescuitului, se impune adoptarea

proiectului in regim de urgenta, in vederea:

– cresterii absortiei fondurilor europene alocate sectorului pescaresc prin Fondul

European pentru Pescuit;

– restructurarii institutionale a sectorului pescaresc;

– finalizarii urgente a privatizarii fermelor piscicole, in vederea absortiei fondurilor

europene;

– reducerii birocratiei;

– reducerii presiunii financiare exercitate asupra organizatiilor de pescari;

– eficientizarii administrarii si exploatarii durabile a resurselor acvatice vii;

– sprijinirii organizatiilor de producatori si a fermelor piscicole,

In temeiul prevederilor articolului 115 alineatul (4) din Constitutia Romaniei,

republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta :

CAPITOLUL I:

DISPOZITII GENERALE

Art. 1. (1) Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza protectia, conservarea, administrarea si exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvacultura, procesarea si comercializarea produselor obtinute din pescuit si acvacultura, cand aceste activitati se realizeaza:”.

a) pe teritoriul Romaniei;

b) in apele de sub jurisdictia nationala a Romaniei de catre nave sub pavilion

romanesc sau sub pavilionul altor state;

(2) Prezenta ordonanta de urgenta stabileste masurile privind:

a) organizarea si administrarea sectorului pescaresc;

b) protectia, conservarea si exploatarea resurselor acvatice vii;

c) politica structurala;

d) administrarea capacitatii flotei de pescuit;

e) acvacultura;

f) prelucrarea si procesarea produselor obtinute din pescuit si acvacultura;

g) organizarea pietei produselor pescaresti;

h) cercetarea stiintifica in domeniul pescaresc;

i) controlul si respectarea legislatiei in domeniu;

j ) relatiile internationale in domeniul pescuitului si acvaculturii;

k) raspunderi si sanctiuni.

l) privatizarea in domeniul piscicol.

(3) Prezenta ordonanta de urgenta reprezinta cadrul general de reglementare, pe

baza careia se emite legislatia secundara pentru sectorul pescaresc.

“(4) Punerea in aplicare a masurilor prevazute la alin. (2) se realizeaza de catre Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, institutie publica de interes national, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, finantata integral de la bugetul de stat, care functioneaza in subordinea autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura, cu sediul in municipiul Bucuresti, ale carei structura, organizare si functionare se aproba prin hotarare a Guvernului

Art. 2. (1) In sensul prezentei ordonante de urgenta, urmatorii termeni se definesc astfel:

1 „ acvacultura “, cresterea sau cultivarea de vietuitoare acvatice, cu tehnici destinate maririi peste capacitatea naturala a mediului, a productiei de organisme acvatice, acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice;

2. amenajare piscicola – unitatea de baza a acvaculturii, reprezentata de:
a) helesteu – bazin piscicol realizat in sapatura sau umplutura, inconjurat total ori partial de diguri, prevazut cu canale de alimentare, de evacuare si perimetrale, dotat cu constructii hidrotehnice si instalatii de alimentare, retinere si evacuare a apei;
b) iaz – bazin piscicol realizat prin bararea unei vai cu un baraj, prevazut cu instalatii hidrotehnice pentru retinerea si deversarea/evacuarea apei;
c) statie de reproducere artificiala;
d) viviera flotabila – instalatie plutitoare, alcatuita dintr-un cadru poliedric cu pereti din plasa, destinata cresterii pestilor sau altor vietuitoare acvatice;
e) lacuri de acumulare in care se practica acvacultura;
f) alte instalatii destinate acvaculturii;
3. habitate piscicole naturale:
a) Dunarea teritoriala, Delta si lunca inundabila a Dunarii;
b) complexul lagunar Razelm-Sinoe si lacurile litorale;
c) paraiele, raurile si lacurile de munte, colinare, de ses si zonele lor inundabile, precum si bratele moarte ale raurilor;
d) baltile si lacurile naturale lipsite de instalatii hidrotehnice pentru alimentarea, retinerea si evacuarea apei;
e) lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri;
f) reteaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigatie si hidroenergetice si ramificatiile acestora;
g) apele maritime interioare, marea teritoriala, zona contigua, zona economica exclusiva ale Romaniei;

4 ) se abroga

5) „ captura totala admisibila (TAC) “, cantitatea de peste sau alte vietuitoare acvatice, apartinand unei anumite specii sau grup de specii, exprimata in kilograme sau in numar de exemplare, care se poate extrage anual, fara a afecta capacitatea de regenerare naturala;

6) „ capacitate de pescuit ”, tonajul unei nave exprimate in GT si puterea acesteia

exprimate in KW, iar pentru anumite tipuri de activitate de pescuit, suma si/sau

dimensiunea echipamentului de pescuit al unei nave;

7. captura – cantitatea de peste sau de alte vietuitoare acvatice pescuite ori recoltate din habitatele piscicole naturale, exprimata in kilograme sau in numar de exemplare;
8. centru de prima vanzare – locul unde se efectueaza prima vanzare a produselor obtinute din pescuit;
9. cota – partea din captura totala admisibila din fiecare specie ori grup de specii, care se aloca persoanelor fizice sau juridice autorizate sa desfasoare activitati de pescuit comercial

10) „ efort de pescuit “, produsul capacitatii si al activitatii unei nave/ambarcatiuni

pescaresti; cand este vorba de un grup de nave/ambarcatiuni, suma tuturor eforturilor de pescuit al tuturor navelor/ambarcatiunilor ce apartin grupului;

11. exploatare durabila – exploatarea resurselor acvatice vii prin metode si procedee care sa asigure productivitatea si biodiversitatea pe termen lung a ecosistemelor habitatelor piscicole naturale;
12. Fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit – documentul in care sunt inregistrate toate navele si ambarcatiunile de pescuit care activeaza la pescuitul comercial in habitatele piscicole naturale, pe categorii, dimensiune, puterea motorului, tipul de activitate si tehnica de pescuit, zona de pescuit si proprietarul;
13. inspector piscicol – persoana cu drept de inspectie si control privind respectarea legislatiei in domeniul pescuitului, acvaculturii, procesarii si comercializarii pestelui, din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura;
14) „ jurnal de pescuit “, registru la bordul navelor/ambarcatiunilor de pescuit in care sunt inregistrate zilnic datele privind efortul de pescuit si capturile realizate, cu clasificarea lor pe specii;

15) „ nava de pescuit “, orice nava sau ambarcatiune echipata pentru pescuit comercial;

16) „ nava auxiliara de pescuit ” orice nava sau ambarcatiune care nu este implicata direct in activitatea de pescuit, dar deserveste navele de pescuit, instalatiile de acvacultura sau instalatiile de pescuit stationar;

17) „ pescarie ” ansamblul de activitati care privesc pescuitul, acvacultura, procesarea si comercializarea pestelui. Acest termen poate defini si un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau grup de specii;

18. pescuit – activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale, cu respectarea masurilor pentru protejarea, conservarea si regenerarea resurselor acvatice vii;”.

“181. pescuit in scop stiintific – extragerea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale si din amenajarile piscicole, conform planului anual aprobat, in orice perioada a anului, inclusiv in perioadele de prohibitie, in orice zona, pentru orice specie acvatica, la orice varsta si dimensiune, cu utilizarea oricaror metode, unelte, dispozitive si plase de pescuit, atat pe timpul zilei, cat si pe timpul noptii, in baza autorizatiei speciale de pescuit in scop stiintific

19) „ pescuit ilegal “, practicarea pescuitului fara respectarea reglementarilor in

domeniul pescuitului;

20) „ posibilitate de pescuit “, dreptul legal cuantificat de pescuit, exprimat in capturi sau in efort de pescuit;

21) „ port de baza ”, locul de unde nava/ambarcatiunea isi incepe activitatea de pescuit,

expediere si comercializare a capturilor;

22) ,, prima vanzare ” se intelege acea vanzare care se realizeaza pentru prima data pe teritoriul national si care stabileste prin documente pretul produsului;

23) ,, procesarea produselor obtinute din pescuit si acvacultura ” se intelege ansamblul operatiunilor care modifica caracteristicile fizice sau chimice ale acestor produse, avand drept scop pregatirea lor pentru comercializare;

24. punct de debarcare – locul unde navele si ambarcatiunile de pescuit in habitatele piscicole naturale descarca pestele in vederea expedierii spre centrele de prima vanzare;
25. resurse acvatice vii – speciile de peste si de alte vietuitoare acvatice destinate consumului uman, disponibile si accesibile din habitatele piscicole naturale ale Romaniei;

26) „ echipamente de pescuit “, uneltele, metodele si dispozitivele, utilizate in activitatea de pescuit;

27. pescar profesionist – persoana fizica atestata, conform reglementarilor legale in vigoare, sa practice pescuitul in scop comercial;”.

“271. pescar sportiv – persoana fizica detinatoare a unui permis de pescuit recreativ/sportiv, eliberat de asociatiile de pescari sportivi legal constituite;”.
28. licenta de pescuit – actul administrativ care certifica faptul ca o nava/ambarcatiune indeplineste conditiile pentru desfasurarea activitatii de pescuit comercial;
29. autorizatie de pescuit – actul administrativ prin care se autorizeaza o persoana fizica sau juridica sa exercite activitatea de pescuit;”.
30) „ permisul de pescuit ” documentul individual si netransmisibil prin care se atesta dreptul de pescuit;

31) se abroga

32) „ plasa ”, o retea de fibre textile cu urmatoarele elemente caracteristice si

dimensionale de gabarit: diamentrul firului (mm), marimea laturii ochiului (mm),

structura (tex), lungime si latime;

33) „ setca ” unelta de pescuit de tip retea, formata dintr-un singur perete de plasa, care este prevazuta cu elemente de armare: la partea superioara plute, iar la partea inferioara plumbi, care retine pestele prin incurcare si agatare;

34)se  abroga

35) se  abroga

36) „ ava ”, retea de fire textile care formeaza mai multi pereti de plasa, cu diferite marimi ale laturii ochiului;

37) plasa de tip monofilament – plasa formata din fire polimerice netorsionate;”.

38) „ dispozitiv/aparat electric de pescuit ”, instrument electric, alimentat de catre o sursa de curent electric, care foloseste sisteme ce creeaza unde electrice in apa, electrocuteaza resursele acvatice vii, aducandu-le la suprafata apei, unde pot fi usor pescuite.

39. drept de pescuit – dreptul obtinut, in conditiile legii, de exploatare durabila a resursei acvatice vii;
40. efectiv piscicol – totalitatea pestilor si a altor vietuitoare acvatice existente la un moment dat intr-o amenajare piscicola;
41. specie introdusa – orice specie de pesti sau de alte vietuitoare acvatice introdusa intentionat ori accidental de om intr-un mediu acvatic diferit de cel in care este prezenta natural;
42. furt piscicol – activitatea infractionala care consta in furtul efectivului piscicol in tot sau in parte, prin orice mijloace ori metode, din amenajarile piscicole;
43. braconaj piscicol – activitatea contraventionala sau infractionala care consta in pescuitul fara licenta, autorizatie ori permis a pestilor si a altor vietuitoare acvatice din habitatele piscicole naturale;
44. zona de pescuit – portiunea delimitata prin semne vizibile a unui bazin hidrografic unde este permisa practicarea pescuitului;
45. zona de refacere biologica – zona unui bazin hidrografic unde resursele acvatice vii sunt in declin si se impune restrictionarea pescuitului pentru refacerea acestora;
46. zona interzisa la pescuit – zona delimitata prin semne vizibile a unui bazin hidrografic, protejata in vederea reproducerii resurselor acvatice vii;
47. baza de date nationala a resurselor acvatice vii – totalitatea informatiilor privind flota de pescuit, efectivele piscicole, numarul de operatori economici cu activitati specifice, numarul de asociatii si federatii, numarul de pescari sportivi si profesionisti, cantitatile de peste extrase anual, cantitatea de peste introdusa prin activitati de repopulare

CAPITOLUL II:

ORGANIZAREA SI ADMINISTRAREA SECTORULUI PESCARESC

Art. 3. – Responsabilitatea privind definirea si implementarea politicii referitoare la conservarea si administrarea resurselor acvatice vii existente in habitatele piscicole naturale, la acvacultura, la procesarea si organizarea pietei produselor pescaresti, la structurile de pescuit si acvacultura revine Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, prin Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.”
Art. 4. (1) ) Elaborarea strategiei nationale si a reglementarilor referitoare la conservarea si managementul resurselor acvatice vii existente in habitatele piscicole naturale, la acvacultura, la organizarea pietei produselor pescaresti, la structurile de pescuit si acvacultura, precum si implementarea si controlul aplicarii si respectarii acestora sunt atributul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.”
(2) se abroga.

(3) Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura are urmatoarele atributii principale:
a) administreaza resursele acvatice vii din habitatele piscicole naturale ale Romaniei, cu exceptia celor din Rezervatia Biosferei «Delta Dunarii», care sunt administrate de Administratia Rezervatiei Biosferei «Delta Dunarii», in conditiile legii;
b) privatizeaza societatile comerciale cu profil piscicol si amenajarile piscicole pe care le are in portofoliu, in conformitate cu prevederile legale cu privire la privatizare, inclusiv prin negociere directa cu titularii contractelor de inchiriere, asociere, concesionare, arendare; vanzarea amenajarilor piscicole se poate efectua in conditiile prezentei ordonante de urgenta prin contracte de vanzare-cumparare si contracte de leasing;
c) concesioneaza terenurile, cu exceptia celor de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei «Delta Dunarii», pe care sunt amplasate amenajarile piscicole, precum si alte terenuri aferente acestora din domeniul public al statului, in conformitate cu prevederile legale in vigoare;
d) incheie contracte in vederea exploatarii si/sau privatizarii terenurilor, cu exceptia celor de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei «Delta Dunarii», pe care sunt amplasate amenajari piscicole, precum si a altor terenuri aferente acestora din domeniul privat al statului;
e) elaboreaza caietele de sarcini in vederea privatizarii si/sau concesionarii;
f) desfasoara orice alte activitati stabilite de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura.
(4) Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura poate delega, pe baza de protocol, administrarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale catre alte institutii publice ale statului.”

Art. 5. Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura isi exercita atributiile in teritoriu prin structuri proprii.

Art. 6. (1) Personalul din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura este format din functionari publici si personal contractual.

(2) Salarizarea personalului din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si

Acvacultura se face potrivit prevederilor legale.

Art. 7. – Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura asigura realizarea masurilor din domeniul specific, precum si a masurilor in aplicarea reglementarilor Uniunii Europene.”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

CAPITOLUL III:

“PROTECTIA, CONSERVAREA SI EXPLOATAREA RESURSELOR ACVATICE VII”
SECTIUNEA1

“Activitatea de pescuit in habitatele piscicole naturale”

Art. 8. Politica privind pescuitul in habitatele piscicole naturale se va realiza de catre Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura prin:
a) masuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit, a efortului de pescuit sau a oricarei alte masuri care sa fie determinata de starea resurselor.

b) masuri de protejare si regenerare a resurselor acvatice vii, prin stabilirea anuala a TAC-lui si a cotelor de pescuit, a perioadelor de prohibitie, a zonelor protejate si a zonelor de crutare, precum si a masurilor preventive.

c) masuri de administrare a pescuitului, astfel incat sa se obtina o mai buna

rationalizare a efortului de pescuit.

d) reglementari privind pescuitul si acvacultura;
e) stabilirea sistemelor de paza, control si de inspectie a activitatilor de pescuit;”.
. f) integrarea activitatilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate in planurile de management ale ariilor respective.

g) finantarea programelor pentru popularea de sustinere si de cercetare-dezvoltare in domeniul exploatarii resurselor acvatice vii si acvaculturii.”

Art. 9. – (1) Accesul la resursele acvatice vii se reglementeaza pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, in urma consultarilor cu organizatiile din domeniul pescuitului.
(2) Accesul la resursele acvatice vii din rezervatiile naturale in vederea practicarii pescuitului in scop comercial se atribuie in mod direct pescarilor profesionisti organizati in asociatii profesionale de profil din unitatea administrativ-teritoriala, pe baza permiselor, licentelor si autorizatiilor de pescuit comercial.
(3) Pe zona de pescuit recreativ/sportiv nu poate fi eliberata decat o singura autorizatie privind practicarea pescuitului recreativ/sportiv.”

Art. 91. – (1) Pentru derivatiile naturale sau artificiale ale unui curs de apa, reprezentate de brate secundare, canale de irigatii ori tranzitare, autorizatia de pescuit revine titularului de autorizatie pentru cursul principal de apa.
(2) In cazul in care o apa in regim neamenajat isi schimba albia ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale, beneficiarii autorizatiei initiale de pescuit sunt autorizati atat pentru noua albie si vechea albie ramasa, cat si pentru luciul de apa ce eventual ar aparea ca urmare a indiguirilor limitrofe efectuate.
(3) Marirea suprafetei unui luciu de apa in regim natural de scurgere ca urmare a constructiei unei acumulari pe cuveta sa determina extinderea dreptului de pescuit asupra intregii suprafete. Daca luciul de apa exploatat piscicol inunda malurile, posesorul autorizatiei de pescuit comercial este indreptatit sa pescuiasca in perimetrul inundat.”

Art.10. (1) Prin ordin comun al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului mediului se stabilesc masuri de reglementare a efortului de pescuit si cota alocata.”

(2) Reglementarea efortului de pescuit se face prin:

a) limitarea numarului navelor/ambarcatiunilor de pescuit in functie de caracteristicile acestora in cadrul efortului de pescuit din ansamblul flotei dintr-o pescarie;

b) limitarea timpului alocat activitatii pescuitului;

c) numarul de unelte utilizate la pescuit;

d) se abroga

(3) Stabilirea cotei se face prin limitarea volumului capturilor pentru o anumita specie sau grupuri de specii pe zone de pescuit, perioade de timp, metode de pescuit, nave de pescuit.

(4 Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si Ministerul Mediului pot stabili, prin ordin comun, si alte masuri de refacere si conservare a resurselor acvatice vii.”
.Art. 11. (1) Prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale se stabilesc

caracteristicile tehnice si conditiile de folosire ale uneltelor de pescuit, precum si

metodele de pescuit comercial in apele maritime si continentale, in scopul realizarii unui pescuit durabil in conditiile minimalizarii efectelor adverse asupra ecosistemelor acvatice si a speciilor auxiliare, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.

2) Folosirea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit in afara celor stabilite, este interzisa.

(3) In scopul protectiei investitiilor producatorilor schimbarea echipamentelor de

pescuit se va realiza cu preaviz de1-2 ani.

Art. 12. (1) Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, pe baza studiilor elaborate de institutiile de cercetare stiintifica de profil, stabileste dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezinta resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic.
(2) Acestea vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.

(3) Exemplarele cu dimensiunile sub limita minima celei reglementata nu pot fi

retinute, transbordate, descarcate sau comercializate, acestea fiind redate mediului acvatic imediat dupa capturarea lor indiferent de starea acestora.

(4) Anual, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale si al ministrului mediului si dezvoltarii durabile se vor stabili perioadele si zonele de prohibitie a pescuitului, precum si zonele de protectie a resurselor acvatice vii.

(5) Pentru apele care constituie frontiera de stat perioadele de prohibitie, regulile de pescuit, precum si zonele de protectie a resurselor acvatice vii se stabilesc in

concordanta cu conventiile internationale incheiate cu statele riverane.

(6) Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale conditioneaza exercitarea pescuitului speciilor protejate, in baza unor reglementari specifice aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.”
(7) Paza resurselor acvatice vii se face in conformitate cu prevederile Legii nr.

333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, cu

modificarile si completarile ulterioare.

SECTIUNEA a 2-a:

Masuri de protejare si de administrare a resurselor acvatice vii

Art. 13. (1) ) Licenta de pescuit este un document netransmisibil, emis de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, care da dreptul unei nave/ambarcatiuni sa desfasoare activitatea de pescuit comercial, in conformitate cu normele aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.”
(2) In cazul transmiterii dreptului de proprietate a navei, noul proprietar comunica

schimbarea proprietarului catre Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura in vederea eliberarii unei noi licente de pescuit.

(3) se abroga

(4) Navele si ambarcatiunile de pescuit au obligatia de a avea la bord licenta de

pescuit.

Art. 14. (1) Cand caracteristicile specifice ale unei pescarii, recomanda limitarea

efortului de pescuit sau masuri specifice de conservare, Agentia Nationala pentru

Pescuit si Acvacultura poate conditiona exercitarea activitatii de pescuit prin atribuirea cotelor stabilite prin studii stiintifice si eliberarea unei autorizatii de pescuit, cu caracter temporar, complementar licentei de pescuit si care va trebui sa fie tinuta la bord.

(2) Autorizatia de pescuit contine date referitoare la identificarea navei/ambarcatiunii, perioada de valabilitate, zona de pescuit, modalitatea de pescuit si cota alocata pe specii.

(3) Un ansamblu de nave/ambarcatiuni cu aceleasi caracteristici si care activeaza in aceeasi zona de pescuit poate primi o autorizatie colectiva de pescuit.

(4) se abroga

(5) In termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale se stabilesc conditiile de atribuire si modelul autorizatiilor de pescuit, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.

Art. 15. (1) Contravaloarea licentelor de pescuit, permiselor de pescuit si autorizatiilor de pescuit se face venit la bugetul de stat.

(2) Cuantumul taxelor de licentiere si autorizare se stabileste prin hotarare a

Guvernului.

SECTIUNEA a 3-a:

Masuri de administrare a pescuitului

Art. 16 Atribuirea dreptului de pescuit se face in baza licentelor, permiselor si a autorizatiilor emise de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.”
Art. 17. (1) Pentru imbunatatirea administrarii si controlului activitatilor de pescuit,

precum si pentru a favoriza planificarea, Agentia Nationala pentru Pescuit si

Acvacultura dispune distribuirea drepturilor de pescuit intre navele sau grupuri de

nave care activeaza intr-o zona de pescuit.

(2) Distribuirea drepturilor de pescuit se exprima in cote de pescuit, efortul de pescuit sau perioadele de activitate in zonele de pescuit.

(3) Criteriile de distribuire sunt urmatoarele:

a) activitatea de pescuit exprimata in volum de capturi, efort de pescuit sau perioada de activitate in zona, dupa caz;

b) caracteristicile tehnice ale navelor/ambarcatiunilor de pescuit;

c) ceilalti parametri ai navelor/ambarcatiunilor si posibilitatile acestora de pescuit;

d) folosirea capacitatilor de productie;

e) conditiile sociale si de munca la bordul navelor/ambarcatiunilor.

“Art. 18. – (1) In scopul utilizarii optime a resurselor acvatice vii si dezvoltarii acvaculturii se infiinteaza Comitetul consultativ pentru sectorul pescaresc, structura consultativa pe langa organul de specialitate al Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.
(2) Componenta, organizarea si functionarea Comitetului consultativ pentru sectorul pescaresc se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

SECTIUNEA a 4-a:

Monitorizarea activitatii de pescuit

Art. 19. Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura monitorizeaza activitatea de pescuit prin stabilirea sistemelor de comunicare permanenta pentru cunoasterea in timp real a intrarilor si iesirilor din port, stationarilor navelor/ambarcatiunilor in zonele de pescuit, capturile sau alte circumstante.

Art. 20. (1) La bordul navelor/ambarcatiunilor trebuie sa existe un jurnal de pescuit in care sunt notate detaliile privind activitatea de pescuit, in termenii stabiliti de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, si un ordin de deplasare de la portul si/sau punctul propriu de descarcare a produselor pescaresti.
(2) Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale poate scuti de obligatia de a avea la bord jurnalul de pescuit unele ambarcatiuni nepuntate, la propunerea Agentiei  Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

Art. 21. (1) Navele/ambarcatiunile care descarca capturile pe teritoriul national trebuie sa prezinte structurilor teritoriale ale Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura in conditiile stabilite de aceasta, o declaratie de debarcare care va cuprinde cantitatile descarcate pentru fiecare specie, zona de provenienta si alte date stabilite de aceasta.

(2) Navele de pescuit aflate sub pavilion romanesc care descarca produsele

pescaresti in afara teritoriului national au obligatia de a comunica datele cuprinse in declaratia de debarcare Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, in conditiile stabilite de aceasta.

Art. 22. (1) Navele de pescuit aflate sub pavilion romanesc comunica Agentiei

Nationale pentru Pescuit si Acvacultura in termenii stabiliti de aceasta, date privind transbordarea produselor de pescuit realizate la bord pe alte nave/ambarcatiuni sau pe care le primesc de la alte nave/ambarcatiuni.

(2) Navele apartinand statelor terte vor trebui sa obtina autorizatie de transbordare, in conditiile stabilite de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura.

SECTIUNEA a-5-a:

“Pescuitul recreativ/sportiv in habitatele piscicole naturale”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

Art. 23. – (1) Prin pescuit recreativ/sportiv se intelege pescuitul efectuat cu undita sau cu lanseta, in scop de agrement/performanta, pe baza unui permis nominal emis de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura si eliberat de asociatiile de pescari sportivi.
(2) In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta, prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale se vor stabili conditiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum si modelele permiselor de pescuit sportiv, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, dupa consultarea cu forurile de reprezentare ale asociatiilor de pescari sportivi legal constituite, la nivel national.
(3) Pescuitul recreativ/sportiv se poate practica si in amenajarile piscicole si in lacurile de acumulare pentru care s-au eliberat licente de acvacultura, in conditiile si pe baza regulilor stabilite de detinatorul licentei.
(4) Permisul de pescuit recreativ/sportiv este valabil atat pentru zonele concesionate de asociatia al carei membru este, cat si pentru zonele concesionate de alte asociatii, pe baza de reciprocitate.
(5) Activitatea de pescuit recreativ/sportiv se practica in cadrul fiecarei asociatii in baza regulamentului propriu stabilit in acest sens.”

Art. 24 – In scopul asigurarii protectiei si conservarii resurselor acvatice vii si al evitarii conflictelor de interese dintre activitatea de pescuit comercial si cea de pescuit sportiv, se stabilesc conditiile pentru practicarea pescuitului recreativ/sportiv in habitatele piscicole naturale, astfel:
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

a) in apele curgatoare si statatoare din zona montana, numai cu o singura undita cu cel mult 2 carlige sau cu o lanseta;

b) in apele din zona colinara si de ses, pe tot cursul Dunarii si pe bratele sale, in Delta Dunarii, cu cel mult 4 undite sau 4 lansete cu cate doua carlige fiecare;

c) in apele teritoriale ale Marii Negre, cu cel mult 2 undite, 2 lansete sau 1 taparina, cu cate 10 carlige fiecare;

d) pescuitul salmonidelor in apele de munte este permis numai cu momeli artificiale;

e) in apele din zona colinara si de ses, pe Dunare, Delta Dunarii si apele maritime, un pescar sportiv, poate retine din captura, cel mult 5 kg/zi de peste sau numai un singur peste, daca greutatea lui depaseste 5 kg;

f) in apele de munte cu salmonide se pot retine de catre un pescar maximum 10 bucati/exemplare/zi, in total, din speciile: pastrav indigen, pastrav curcubeu, fantanel, lipan si coregon.”
Art. 25. (1 Asociatiile de pescari sportivi, persoane juridice nonprofit legal constituite, precum si forurile lor de reprezentare la nivel national, constituite pe principiul liberei asocieri, vor fi luate in evidenta de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si de Ministerul Mediului, ca reprezentanti ai societatii civile, in vederea stabilirii de programe de actiuni si proiecte comune pentru conservarea si protejarea resurselor acvatice vii.”
(2) Asociatiile de pescari sportivi pot stabili, ca regula, practicarea pescuitului

recreativ/sportiv cu eliberarea capturilor, in zona lor de competenta.

CAPITOLUL IV:

POLITICA STRUCTURALA SI ADMINISTRAREA CAPACITATILOR DE

PRODUCTIE

Art. 26. Politica organizarii sectorului de pescuit se realizeaza prin masuri:

a) destinate perfectionarii persoanelor care activeaza in sector;

b) de sprijinire a organizatiilor de producatori si a altor forme asociative;

c) pentru constructia, modernizarea si reconversia navelor de pescuit;

d) de adaptare a capacitatii flotei la starea resurselor acvatice vii;

e) de stabilire si schimbarea a porturilor de baza;

f) de reglementare a descarcarii si a primei vanzari a produselor pescaresti, indiferent de originea acestora.

SECTIUNEA 1:

Agentii sectorului pescaresc

Art. 27. Persoanele fizice autorizate si/sau persoanele juridice care detin capacitati de productie pentru practicarea pescuitului comercial sau acvacultura, se pot constitui, la libera lor initiativa, in organizatii de producatori, cu scopul practicarii unui pescuit responsabil si imbunatatirea conditiilor de vanzare a produselor realizate de membrii acestora.

Art. 28. – Membrii organizatiilor trebuie sa vanda produsul sau produsele pentru care s-au asociat, cu respectarea prevederilor legale in vigoare, in scopul imbunatatirii calitatii produselor, adaptarii volumului ofertei la cerintele pietei si imbunatatirii procesului de comercializare.”

Art. 29. (1) Prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale se stabilesc criteriile de recunoastere a organizatiilor de producatori din sectorul pescaresc, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.

(2) Activitatea economica desfasurata in zonele geografice in care organizatiile s-au constituit reprezinta criteriul principal de recunoastere.

Art. 30. (1) ) Recunoasterea organizatiilor de producatori se face de catre Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.”
(2) Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura retrage recunoasterea

organizatiilor de producatori, in situatia in care acestea nu mai indeplinesc criteriile de recunoastere.

SECTIUNEA A 2-A:

Flota de pescuit

Art. 31. – Asociatiile de pescari profesionisti, asociatiile de pescari sportivi si alte entitati asociative legal constituite, precum si organizatiile sindicale ale personalului din sector au statutul de entitati reprezentative in procesul consultativ de adoptare a deciziilor.”

Art. 32. (1) In cadrul Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura se constituie Fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit, cu un caracter administrativ, in care se mentioneaza toti parametrii tehnici ai navelor si ambarcatiunilor de pescuit, necesari stabilirii efortului de pescuit exercitat de flota.

(2) Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, impreuna cu Autoritatea Navala Romana, stabileste modul de operare si de functionare a Fisierului navelor si ambarcatiunilor de pescuit.”
(3) Inscrierea in Fisier nu scuteste indeplinirea obligatiei de inscriere in Registrul

Comertului sau in alte registre publice existente.

Art. 33. Construirea, modernizarea si reconversia navelor si ambarcatiunilor de pescuit se realizeaza in cadrul programelor pentru adaptarea efortului de pescuit la starea resurselor acvatice vii existente in zonele de pescuit si tinand cont de obligatiile internationale asumate.

Art. 34. (1) Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura autorizeaza construirea navelor/ambarcatiunilor de pescuit care urmeaza sa arboreze pavilion roman astfel incat acestea sa nu depaseasca capacitatea de pescuit a navelor/ambarcatiunilor radiate din Fisier.

(2) Autorizarea se face prin eliberarea unei licente de constructie, emisa de presedintele Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, in conditiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si de Autoritatea Navala Romana

(3) In licenta se inscriu, datele de identificare a navei, portul de baza si

navele/ambarcatiunile radiate, care nu mai sunt apte pentru exercitarea activitatii de pescuit.

Art. 35. (1) Modernizarea si reconversia navelor de pescuit au drept scop modificarea caracteristicilor tehnice ale acestora pentru a fi adaptate la normele nationale si comunitare in ceea ce priveste echipamentele de pescuit, asigurarea securitatii muncii, imbunatatirea conditiilor de trai, rationalizarea operatiunilor de pescuit si perfectionarea proceselor de manipulare si conservare a produselor la bord si protectiei mediului.

(2) Cand lucrarile de modernizare si reconversie implica cresterea performantelor de pescuit, cu respectarea formei initiale a navei/ambarcatiunii, se radiaza alte

nave/ambarcatiuni inscrise in Fisier in echivalentul capacitatii surplusului de efort

dobandit dupa modernizare.

“(3) Lucrarile de modernizare si reconversie sunt autorizate de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, in conditiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.”

“Art. 36. – In scopul adaptarii flotei la situatia zonelor de pescuit, Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura poate opri temporar sau definitiv activitatea anumitor nave/ambarcatiuni de pescuit, in conditiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.”
Art. 37. (1) Oprirea definitiva a activitatii navelor de pescuit se aplica acelora care

activeaza in zone de pescuit a caror situatie necesita o adaptare structurala pe termen lung, in scopul reducerii efortului de pescuit si favorizarii refacerii resurselor acvatice vii.

(2) Oprirea definitiva a activitatii unei nave/ambarcatiuni de pescuit determina radierea acesteia din Fisier.

Art. 38. (1) Prin oprirea temporara a activitatii unei nave/ambarcatiuni de pescuit se intelege incetarea activitatii pe o perioada de timp determinata.

(2) Oprirea temporara este o masura conjuncturala cu scopul reducerii efortului de pescuit, ca urmare a unor circumstante exceptionale.

SECTIUNEA a 3-a:

Stabilirea porturilor de baza si schimbarea portului de baza

Art. 39. (1) Portul de baza pentru navele/ambarcatiunile care pescuiesc in habitatele piscicole naturale este acela de unde nava/ambarcatiunea isi incepe activitatea de pescuit, expediere si comercializare a capturilor.”
(2) se abroga

(3) se abroga

SECTIUNEA a 4-a:

Porturile/punctele de debarcare si prima vanzare a produselor

Piscicole

Art. 40. (1) ) Navele/ambarcatiunile de pescuit care descarca produse pescaresti pe teritoriul national trebuie sa o faca in porturi/puncte nominalizate in acest sens de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.”
(2) In cadrul fiecarui port, descarcarea se face in locurile stabilite, dupa caz, de catre autoritatile portuare.

Art. 41. Prima vanzare a produselor obtinute din pescuit se face in locurile stabilite si autorizate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.”

“Art. 411. – Porturile/punctele de debarcare si centrele de prima vanzare sunt autorizate si nominalizate in baza normelor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.”
Art. 42 Produsele obtinute din pescuit care constituie obiectul primei vanzari intr-un loc situat in afara portului de descarcare si care trebuie sa fie transportate inainte de a se produce prima vanzare sunt insotite pana la locul primei vanzari de documentele legale de insotire a marfii.”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

CAPITOLUL V:

ACVACULTURA

Art. 43- (1) Acvacultura se practica in amenajari piscicole.
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

(2) Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative si cantitative de

produse pescaresti. In subsidiar, dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin

pescuit asupra resursei acvatice vii.

(3) Folosirea apei pentru activitatea de acvacultura in amenajarile piscicole se face in conditiile legislatiei in domeniul apei.”
Art. 44. (1) Politica de baza pentru dezvoltarea acvaculturii se realizeaza prin

urmatoarele masuri:

a) adaptarea productiei la cerintele pietei;

b) imbunatatirea sistemului de comercializare si informarea consumatorilor;

c) valorificarea superioara a potentialului genetic prin acvacultura unor specii

valoroase;

d) instruirea producatorilor din acvacultura;

“e) introducerea masurilor de bune practici in procesele tehnologice pentru asigurarea biosecuritatii si sigurantei alimentare a produselor din acvacultura;”.
f) asigurarea productiei din acvacultura pentru cazuri de forta majora;

g) asigurarea sanatatii si bunastarii animale;

h) protectia mediului;

i) dezvoltarea cercetarii.

“j) protejarea si incurajarea producatorilor din acvacultura prin reglementari specifice;
k) promovarea de programe de invatamant mediu pentru formarea piscicultorilor;
l) stabilirea criteriilor de omologare a pepinierilor care pot vinde material piscicol de populare.”

(2) ) Actiunile de realizare a politicilor de baza pentru dezvoltarea acvaculturii urmaresc:

a) modernizarea tehnologiilor de reproducere si crestere a speciilor de pesti si alte vietuitoare acvatice corelate cu normele de protectie a mediului;

b) folosirea corespunzatoare a amenajarilor piscicole;

c) incurajarea aplicarii tehnologiilor de reproducere si crestere pentru specii cu valoare economica ridicata si a produselor pescaresti organice;

d) construirea de amenajari si instalatii moderne si eficiente pentru practicarea

acvaculturii marine si continentale, in conditiile asigurarii sanatatii si bunastarii

animale;

e) asigurarea pe termen lung a locurilor de munca din acvacultura, in special in zonele dependente de pescuit;

f) incurajarea dezvoltarii industriilor adiacente pentru producerea de utilaje si instalatii precum si furaje specifice, folosite in acvacultura;

g) alte actiuni pe care necesitatile de dezvoltare a acvaculturii le impun.

Art. 45. (1) In cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura se constituie Registrul unitatilor de productie din acvacultura, cu un caracter administrativ, care va cuprinde toate capacitatile de productie.

(2) Orice modificare privind schimbarea proprietarului sau administratorului precum si modificarile privind capacitatea de productie, si speciile cultivate, trebuie comunicata Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, in vederea reactualizarii registrului si eliberarii unei noi licente de acvacultura, dupa caz.

(3) Unitatile de productie de acvacultura sunt inscrise in Registrul unitatilor de

acvacultura si primesc licenta de acvacultura, eliberata de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.

“(4) Inscrierea in Registrul unitatilor de acvacultura si eliberarea licentei de acvacultura se realizeaza in conditiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.”
Art. 46- Introducerea in cultura a speciilor de pesti si de alte vietuitoare acvatice noi in amenajarile piscicole, provenite din alte state, se face cu avizul prealabil al Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si al Ministerului Mediului, prin care se stabilesc si conditiile de carantina care se impun;

“Art. 461. – (1) Pentru impulsionarea dezvoltarii acvaculturii, terenurile proprietate privata a statului pe care sunt construite amenajari piscicole, inclusiv instalatiile speciale amplasate pe uscat, se vor vinde direct proprietarilor activelor.
(2) Pretul de vanzare al terenului va fi pretul pietei stabilit pe baza unui raport de evaluare, intocmit de un evaluator autorizat in functie de bonitatea terenului inainte de a fi amenajat in scop piscicol.
(3) Pretul de vanzare al terenului se poate achita in rate de catre proprietarii activelor in urmatoarele conditii:
a) avans 20% din pretul de vanzare;
b) rate semestriale esalonate pe un termen de pana la 10 ani;
c) perceperea unei dobanzi anuale la nivelul ratei lunare a dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei de la data platii.
(4) Administratorul terenului in numele statului va solicita cumparatorului constituirea de garantii pentru asigurarea platii:
a) scrisoare de garantie emisa de o banca comerciala; sau
b) constituirea unei ipoteci pe terenul care face obiectul vanzarii, pana la achitarea in totalitate a platii.”

CAPITOLUL VI :

ORGANIZAREA PIETEI PRODUSELOR PESCARESTI

SECTIUNEA 1 :

Principii generale

Art. 47. – Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, stabileste masuri privind comercializarea, procesarea si prelucrarea produselor obtinute din pescuit si acvacultura, in special pentru:
a) respectarea standardelor de calitate a produselor pescaresti pe toata durata procesului de comercializare pentru a asigura transparenta pe piata si pentru a face posibila informarea corespunzatoare a consumatorilor, in special in ceea ce priveste natura produsului;

b) respectarea normelor privind comercializarea produselor rezultate din pescuit si acvacultura in concordanta cu normele de conservare si protectie a resurselor

acvatice vii;

c) incurajarea si sprijinirea procesarii si prelucrarii produselor pescaresti;

d) imbunatatirea calitatii si promovarea produselor pescaresti;

e) marirea gradului de utilizare si crestere a valorii adaugate a materiei prime obtinute prin acvacultura si pescuit.

SECTIUNEA a 2-a:

Comercializarea produselor pescaresti

Art. 48 se abroga

Art. 49. – Este interzisa comercializarea produselor obtinute din pescuit, de orice origine sau provenienta, a caror marime ori greutate este mai mica decat cea prevazuta in reglementarile in vigoare sau al caror mod de obtinere nu este in conformitate cu normele stabilite ori contravine normelor sanitar-veterinare.”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

SECTIUNEA a 3-a

Procesarea produselor de pescuit si acvacultura

Art. 50. – Unitatea de procesare este inregistrata in Registrul unitatilor de procesare si primeste licenta de fabricatie emisa de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, in conformitate cu reglementarile in vigoare si cu normele elaborate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.”

“Art. 501. – (1) In scopul maririi gradului de utilizare a materiei prime si de crestere a valorii, sunt incurajate si sprijinite de Guvern activitatile de pescuit si acvacultura.
(2) Masurile de sprijinire sunt indreptate in mod special spre:
a) diversificarea produselor;
b) imbunatatirea calitatii produselor;
c) introducerea de tehnologii noi;
d) folosirea resurselor excedentare sau subutilizate;
e) utilizarea subproduselor;
f) incurajarea organizatiilor profesionale si interprofesionale;
g) reducerea impactului asupra mediului inconjurator.”

<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

CAPITOLUL VII:

PESCUITUL IN SCOP STIINTIFIC

Art. 51. (1﴿ Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura elibereaza, la cerere, o autorizatie speciala de pescuit in scop stiintific, netransmisibila, institutiilor de cercetare care au ca obiective de cercetare:
a) cunoasterea biologiei, etologiei si diversitatii structurii, functionabilitatii si

productivitatii din aceste ecosisteme si a interactiunilor specifice;

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice din habitatele piscicole naturale de catre activitatile de pescuit si acvacultura, precum si de alte activitati antropice;”.
c) identificarea de noi zone si resurse acvatice vii de interes pentru exploatare;

d) dezvoltarea si diversificarea acvaculturii.

(2) ) Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale stabileste conditiile de acordare a autorizatiei speciale de pescuit in scop stiintific, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.
(3) Capturile obtinute in urma pescuitului stiintific nu fac obiectul comercializarii.

(4) Periodic, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, in colaborare cu institutiile de cercetare si cu Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, stabileste strategia si obiectivele cercetarii in domeniul pescaresc si, anual, planul de cercetare.”

“Art. 511. – (1) Titularul autorizatiei speciale de pescuit in scop stiintific elibereaza ordine de serviciu pescarilor atestati pentru practicarea pescuitului in scop stiintific, conform planului de cercetare aprobat.
(2) Pescuitul in scop stiintific practicat cu metode si echipamente interzise de lege se exercita strict in prezenta personalului de cercetare special desemnat de catre detinatorul autorizatiei speciale de pescuit in scop stiintific.”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

CAPITOLUL VIII:

RELATII INTERNATIONALE

Art. 52. (1﴿ Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale dezvolta colaborarea si initiaza proiecte de conventii si acorduri internationale privind:
a) pescuitul si exploatarea durabila a resurselor acvatice vii din Marea Neagra;

b) accesul navelor romanesti de pescuit in alte zone ce prezinta interes, in vederea acoperirii deficitului de produse pescaresti pe piata romaneasca;

c) dezvoltarea activitatilor de pescuit, acvacultura si schimburi comerciale;

d) evaluarea impactului activitatilor antropice asupra starii resurselor acvatice vii in context transfrontalier.

(2) Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale emite reglementari si instructiuni pentru implementarea politicii comune a pescuitului.”
Art. 53. In vederea efectuarii studiilor stiintifice necesare pentru evaluarea stocurilor de  pesti si alte vietuitoare acvatice cu distributie transfrontaliera in ape de interes international, precum si pentru dezvoltarea acvaculturii, autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura sprijina si incurajeaza activitatea institutiilor de cercetare stiintifica in cadrul obligatiilor derivate din acorduri sau conventii internationale la care Romania este parte.

Art. 54. – Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, cu sprijinul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, organizeaza manifestari si intalniri internationale si participa la cele organizate de entitati si organizatii internationale specializate in domeniul pescuitului si acvaculturii.”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

CAPITOLUL IX:

REGIMUL CONTRAVENTIILOR SI INFRACTIUNILOR

Art. 55. (1) Prezentul Titlu are drept obiectiv stabilirea regimului contraventiilor si

infractiunilor in domeniul pescuitului si acvaculturii.

(2) Nerespectarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta de catre persoane

fizice sau juridice atrage, dupa caz, raspundere administrativa, civila sau penala.

Art. 56. (1﴿ Pentru a se asigura de respectarea legislatiei in domeniul pescuitului, acvaculturii, procesarii, transportului, comercializarii produselor pescaresti si al altor activitati conexe, Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura organizeaza actiuni permanente de control si inspectie prin inspectorii piscicoli.
(2) Persoanele supuse controlului au obligatia sa permita accesul la unitatile si la

toate navele/ambarcatiunile de pescuit, uneltele si instalatiile de pescuit, fermele si instalatiile de acvacultura, constructiile anexe, mijloacele de transport, unitatile de procesare si/sau comercializare si sa puna la dispozitia personalului cu drept de control toate documentele si miljoacele necesare indeplinirii functiei de inspectie.

(3) Procedura de control si procedura de inspectie se stabilesc de catre Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.”
Art. 57 se abroga

Art. 58 Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 300 lei la 600 lei:
a) pescuitul recreativ/sportiv al oricaror specii de peste si de alte vietuitoare acvatice vii efectuat fara permis in habitatele piscicole naturale;
b) neprezentarea permisului, licentei sau autorizatiei atunci cand acestea sunt solicitate de catre persoanele imputernicite sa constate contraventiile/infractiunile;
c) incalcarea conditiilor prevazute in permis, autorizatie si/sau licenta;
d) pescuitul recreativ/sportiv al resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale.”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

Art. 59- Urmatoarele fapte constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 600 lei la 1.000 lei si cu retinerea si suspendarea pe o perioada de 90 de zile a permisului sau autorizatiei, dupa caz:

a) prinderea salmonidelor cu mana;

b) pescuitul salmonidelor cu momeli naturale;

c) pescuitul cu mai mult de 3 muste artificiale in apele salmonicole;

d) retinerea de catre o singura persoana care practica pescuitul recreativ/sportiv a mai mult de 10 bucati/exemplare/zi, in total, din speciile de pastrav, lipan si coregon in apele de munte sau a mai mult de 5 kg de peste/zi din zona colinara si de ses, cu exceptia cazului in care s-a pescuit un singur exemplar a carui greutate depaseste 5 kg;”.
e) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpa a semnelor indicatoare.

“f) pescuitul recreativ/sportiv in habitatele piscicole naturale, prin orice metode si mijloace, al pestilor si al altor vietuitoare acvatice, in perioada de prohibitie si in zonele de protectie.”
Art. 60 Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu retinerea si suspendarea permisului/autorizatiei/licentei si cu amenda de la 1000 lei la 1500 de lei:

“a) plasarea uneltelor de pescuit fixe sau in deriva pe mai mult de doua treimi din latimea raurilor, canalelor si a Dunarii;
b) utilizarea la pescuit a setcilor sau avelor de orice fel in cadrul complexului lagunar Razelm-Sinoe, in ghiolurile Belciuc-Erenciuc si in lacurile litorale;
c) neducerea la indeplinire, la termenele si in conditiile stabilite, a masurilor dispuse de personalul cu drept de control si inspectie;
d) capturarea pestelui cu unelte de plasa si cu pripoane in raurile si in lacurile din zona de munte, precum si in raurile colinare si de ses, cu exceptia Dunarii si Prutului;”.
e) nemarcarea uneltelor de pescuit comercial.

Art. 61 Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1500 lei la 3500 de lei:

“a) introducerea in habitatele piscicole naturale sau in amenajarile piscicole, fara avizul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, a altor specii decat cele existente;
b) nedetinerea licentei pentru desfasurarea activitatii de acvacultura.”
Art. 62 Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu ridicarea si suspendarea permisului/autorizatiei/licentei si cu amenda de la 1800 lei la 4000 de lei:

“a) pescuitul comercial, retinerea la bord, transbordarea, descarcarea si comercializarea resurselor acvatice vii sub dimensiunea minima legala;
b) refuzul de a permite accesul personalului autorizat pentru controlul si inspectia navelor/ambarcatiunilor, autovehiculelor, unitatilor de acvacultura, unitatilor de procesare si/sau comercializare, precum si in perimetrul bazinelor acvatice exploatate prin pescuit recreativ/sportiv sau comercial;”.
c) utilizarea unei nave/ambarcatiuni la pescuitul in scop comercial, neinscriptionata cu

marcaj exterior corespunzator licentei de pescuit.

Art. 63 Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 4000 lei la 8000 de lei:

a) distrugerea sau degradarea din culpa a digurilor, barajelor si canalelor, a taluzurilor si malurilor, a instalatiilor hidrotehnice aferente amenajarilor piscicole, daca nu constituie infractiune potrivit legii penale;

b) distrugerea sau degradarea din culpa a trecatoarelor pentru pesti, a toplitelor si a cascadelor podite, daca nu constituie infractiune potrivit legii penale;

“c) reducerea din culpa a debitului de apa pe cursurile de apa naturale sau amenajate, daca prin aceasta se pericliteaza existenta resurselor acvatice vii, daca nu constituie infractiune potrivit legii penale;

“d) distrugerea, degradarea sau micsorarea din culpa a zonelor de protectie

perimetrala a amenajarilor piscicole, daca nu constituie infractiune potrivit legii penale;

e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care impiedica intrarea pestilor in

sistemele de alimentare cu apa, irigatii, precum si in instalatiile hidroenergetice, daca nu constituie infractiune potrivit legii penale;

f) neluarea masurilor pentru curatarea zonelor de pescuit si pentru protejarea si

salvarea resurselor acvatice vii la constructia sau golirea lacurilor de acumulare;

g) neasigurarea debitului de apa necesar in vederea dezvoltarii normale a faunei

piscicole in aval de o lucrare de barare;

h) aruncarea sau depozitarea rumegusului, deseurilor menajere si zootehnice si a oricaror materii si materiale, produse si substante poluante pe malurile raurilor,

paraielor, lacurilor, baltilor si amenajarilor piscicole;

i) pescuitul lostritei;

j) se abroga

k) neexecutarea lucrarilor pentru protectia si refacerea habitatelor naturale ale pestilor si celorlalte vietuitoare acvatice vii;

l) “l) pescuitul in scop comercial si recreativ/sportiv pe cursul unei ape curgatoare in zona de 500 m aval de baraj;

“m) circulatia autovehiculelor de orice tip si transportul cu orice mijloace al bustenilor prin albia minora a raurilor si paraielor din zona de munte.”
Art. 64 – Urmatoarele fapte constituie infractiuni si se sanctioneaza cu amenda de la 6.000 lei la 10.000 lei si interzicerea dreptului de a pescui pe o perioada cuprinsa intre 1 si 3 ani:
a) nedetinerea licentei/autorizatiei de pescuit comercial, pescuit recreativ/sportiv sau de procesare, dupa caz;
b) pescuitul prin orice metode al reproducatorilor in perioada de prohibitie si

distrugerea icrelor embrionate de peste in zonele de reproducere naturala;

c) pescuitul neautorizat al sturionilor;
d) detinerea, transportul, comercializarea sturionilor, produselor si subproduselor de sturioni fara documente sau marcaje justificative legale;
e) reducerea debitului si al volumului de apa pe cursurile de apa, in scopul

pescuitului ilegal;

f) deschiderea, inchiderea, obturarea, bararea cu garduri pescaresti sau cu unelte de pescuit de orice fel a canalelor si a garlelor de legatura cu lacurile, baltile sau terenurile inundabile, de catre persoane neautorizate;

g) pescuitul comercial in habitatele piscicole naturale, prin orice metode si mijloace, al pestilor si al altor vietuitoare acvatice, in perioada de prohibitie si in zonele de protectie;”.
h) se abroga

i) pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avand ochiul de plasa sub

dimensiunile minime legale;

“j) detinerea, transportul sau comercializarea fara documente legale a pestelui, icrelor ori produselor din peste obtinute din pescuit;
k) producerea, importul, comercializarea, detinerea sau folosirea la pescuit de catre persoanele neautorizate a navoadelor, voloacelor, prostovoalelor, varselor, vintirelor, precum si a altor tipuri de unelte de pescuit comercial;

l) pescuitul cu ostia, sulita, tepoaica si cu orice alte unelte intepatoare sau

agatatoare, prin greblare sau harponare;

m) producerea, importul, detinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasa de tip monofilament.”
Art. 65 (1) Urmatoarele fapte constituie infractiune si se pedepsesc cu inchisoare de la 1 la 3 ani si interzicerea dreptului de a pescui pe o perioada cuprinsa intre 1 – 3 ani:

a) pescuitul electric, detinerea aparatelor si dispozitivelor care distrug resursele

acvatice vii prin curentare, electrocutare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substante toxice si narcotice de orice fel, pescuitul cu japca si cu orice alte unelte neautorizate, precum si folosirea armelor de foc cu scopul omorarii pestilor sau altor vietuitoare acvatice;

“b) pescuitul cu unelte si scule neautorizate;”.

c) pescuitul sau omorarea deliberata a mamiferelor marine.

(2) Tentativa se pedepseste.

Art. 66 (1) Sunt supuse ridicarii in vederea confiscarii uneltele si ambarcatiunile de pescuit, animalele, mijloacele de transport, armele de foc si orice alte bunuri care au fost folosite la savarsirea infractiunilor.”
(2) Bunurile rezultate din savarsirea faptei, constand in peste, icre, alte vietuitoare si produse acvatice sunt supuse confiscarii.

(3) In cazurile de confiscare a bunurilor prevazute la alin. (1) si (2) organele de

constatare dispun valorificarea lor in conditiile legii, contravaloarea facandu-se venit la bugetul de stat.

Art. 67 Pe langa organele de urmarire penala sunt competente sa constate infractiunile prevazute la art. 64 si 65 si persoanele cu drept de inspectie si control din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, al Garzii Nationale de Mediu si al Administratiei Rezervatiei Biosferei «Delta Dunarii».”
Art. 68 Constatarea faptelor ce constituie contraventii si infractiuni si aplicarea

sanctiunilor contraventionale la prezenta ordonanta de urgenta se face de catre

personalul cu drept de inspectie si control din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, de ofiteri si agenti din cadrul Politiei Romane si Politiei de Frontiera Romane, de ofiteri si subofiteri din cadrul Jandarmeriei, precum si de catre personalul imputernicit de catre autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura.

“Art. 681. – Furtul piscicol se pedepseste conform infractiunii de furt prevazute in Codul penal.”
Art. 69 (1) Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu dispozitiile Ordonantei

Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.

(2) Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului verbal, jumatate din minimul amenzii.

CAPITOLUL X :

DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII

“Art. 70. – La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga Legea nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul si acvacultura, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 627 din 2 septembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentei ordonante de urgenta.”
Art. II. –
(1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi, Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura se subroga Agentiei Domeniilor Statului in ceea ce priveste drepturile si obligatiile care rezulta din contractele incheiate de aceasta cu agenti contractanti care detin in exploatare si in administrare amenajari piscicole, precum si cu cei care au incheiat contracte de asociere in participatiune sau alte tipuri de contracte si va incheia acte aditionale in acest sens.
(2) Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura preia cu titlu gratuit actiunile pe care Agentia Domeniilor Statului le detine la societatile comerciale cu profil piscicol, terenurile pe care sunt amplasate amenajarile piscicole, precum si alte terenuri aferente amenajarilor piscicole detinute de aceasta, in baza unui protocol de predare-preluare aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.
(3) In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Agentia Domeniilor Statului preda Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura patrimoniul, arhivele, contractele si documentatia aferenta acestora, care au fost preluate de la Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol. Patrimoniul se preia pe baza de protocol incheiat intre parti, aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, modificandu-se corespunzator bugetele celor doua institutii.
(4) Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura se subroga Administratiei Nationale “Apele Romane” si Societatii Comerciale de Producere a Energiei Electrice “Hidroelectrica” – S.A. Bucuresti in ceea ce priveste drepturile si obligatiile care rezulta din contractele incheiate de acestea care au ca obiect exploatarea, gestionarea, gospodarirea si administrarea resurselor acvatice vii si preia toate contractele incheiate in acest sens cu terte persoane, fizice sau juridice, in baza unui protocol de predare-preluare aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.
(5) Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii” se subroga Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura in ceea ce priveste drepturile si obligatiile care rezulta din contractele de concesiune care au ca obiect valorificarea resurselor acvatice vii din Rezervatia Biosferei “Delta Dunarii”.
(6) Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura preda, pe baza de protocol, catre Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii” contractele de concesiune care au ca obiect valorificarea resurselor acvatice vii din Rezervatia Biosferei “Delta Dunarii”.

ART. 71
Pana la intrarea in vigoare a hotararii Guvernului prevazute la art. 4 alin. (1), Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura functioneaza in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 865/2005 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 727 din 10 august 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.

Legea nr. 69/2000, legea educatiei fizice si sportului

Legea nr. 69/2000, legea educatiei fizice si sportului

Titlul I – Dispozitii generale
Art. 1
(1) Prezenta lege reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de educatie fizica si sport in Romania.
(2) In sensul prezentei legi, prin educatie fizica si sport se intelege toate formele de activitate fizica menite, printr-o participare organizata sau independenta, sa exprime sau sa amelioreze conditia fizica si confortul spiritual, sa stabileasca relatii sociale civilizate si sa conduca la obtinerea de rezultate in competitii de orice nivel.
(3) Termenii folositi in textul legii au semnificatia stabilita in anexa care face parte integranta din prezenta lege.

Art. 2
(1) Educatia fizica si sportul sunt activitati de interes national sprijinite de stat.
(2) Statul recunoaste si stimuleaza actiunile organizatorice si de promovare a educatiei fizice si sportului, desfasurate de autoritatile administratiei publice si, dupa caz, de organismele neguvernamentale de profil in invatamant, in structuri ale apararii nationale, ordinii publice, sigurantei nationale, in sanatate, in societati comerciale, precum si in alte sectoare ale vietii sociale, potrivit reglementarilor legale.
(3) Educatia fizica si sportul cuprind urmatoarele activitati: educatia fizica, sportul scolar si universitar, sportul pentru toti, sportul de performanta, exercitiile fizice practicate cu scop de intretinere, profilactic sau terapeutic.
(4) Statul garanteaza exercitarea functiilor sectorului public si ale sectorului particular in domeniile educatiei fizice si sportului, in conformitate cu principiile colaborarii responsabile dintre toti factorii interesati.
(5) Practicarea educatiei fizice si sportului este un drept al persoanei, fara nici o discriminare, garantat de stat. Exercitarea acestui drept este libera si voluntara si se realizeaza independent sau in cadrul structurilor sportive asociative.
(6) Statul recunoaste si garanteaza persoanei fizice si juridice dreptul la libera asociere in scopul constituirii structurilor sportive.

Art. 3
(1) Autoritatile administratiei publice, unitatile si institutiile de invatamant, institutiile sportive, precum si organismele neguvernamentale de profil au obligatia sa sprijine sportul pentru toti si sportul de performanta si sa asigure conditiile organizatorice si materiale de practicare a educatiei fizice si sportului in comunitatile locale.
(2) Autoritatile administratiei publice si institutiile prevazute la alin. (1) au obligatia sa asigure, cu prioritate, copiilor de varsta prescolara, tinerilor si persoanelor in varsta conditii pentru practicarea exercitiului fizic, in vederea integrarii sociale.
(3) Autoritatile administratiei publice au obligatia sa asigure conditii pentru practicarea educatiei fizice si sportului de catre persoane cu handicap fizic, senzorial, psihic si mixt, in scopul dezvoltarii personalitatii lor si integrarii in societate, precum si mijloacele care sa permita sportivilor cu handicap participarea la competitii nationale si internationale destinate lor.

Titlul II – Organizarea educatiei fizice si sportului
Capitolul I – Educatia fizica si sportul scolar si universitar
Art. 4
Ministerul Educatiei Nationale organizeaza activitatea de educatie fizica si practicarea sportului in invatamantul preuniversitar si universitar.

Art. 5
Educatia fizica scolara este disciplina obligatorie, prevazuta in planurile de invatamant cu un numar de ore diferentiat, conform curriculumului stabilit de comun acord intre Ministerul Tineretului si Sportului si Ministerul Educatiei Nationale.

Art. 6
(1) Activitatea sportiva din unitatile si institutiile de invatamant se organizeaza in cadrul asociatiilor sportive scolare si universitare.
(2) Asociatiile sportive scolare si universitare sunt structuri sportive infiintate in conditiile prezentei legi, a caror activitate este coordonata de Federatia Sportului Scolar, respectiv de Federatia Sportului Universitar.
(3) Federatia Sportului Scolar si Federatia Sportului Universitar, infiintate in conditiile legii, au urmatoarele atributii:
a) promovarea valentelor educative ale sportului;
b) initierea si organizarea de programe si actiuni de atragere a elevilor si studentilor la practicarea sportului;
c) coordonarea competitiilor sportive desfasurate in unitatile si institutiile de invatamant, organizate de asociatiile sportive scolare si universitare;
d) sprijinirea sau organizarea, dupa caz, a competitiilor locale, zonale si nationale ale reprezentativelor unitatilor si institutiilor de invatamant;
e) detinerea competentei exclusive pentru reprezentarea tarii la competitiile oficiale organizate sub egida federatiilor internationale ale sportului scolar si universitar.
(4) Organizarea si functionarea Federatiei Sportului Scolar si Federatiei Sportului Universitar se stabilesc prin hotarari ale Guvernului, initiate de Agentia Nationala pentru Sport si Ministerul Educatiei si Cercetarii.
(5) Finantarea Federatiei Sportului Scolar, respectiv a Federatiei Sportului Universitar, se face prin alocatii de la bugetul de stat, pe baza de programe, precum si prin venituri extrabugetare. Pentru sustinerea programelor de reprezentare la competitiile internationale oficiale, desfasurate sub egida federatiilor internationale ale sportului scolar si sportului universitar, Federatia Sportului Scolar, si respectiv Federatia Sportului Universitar, pot beneficia, cu prioritate, de alocatii guvernamentale.
(7) Pentru elevii cu aptitudini sportive se pot organiza, in conditiile legii, clase, scoli si licee cu program sportiv, precum si cluburi sportive scolare.
(8) Toate unitatile de invatamant, de stat sau particulare, existente sau nou-infiintate, au obligatia sa dispuna sau sa aiba acces la bazele si instalatiile sportive, pentru a permite desfasurarea lectiilor de educatie fizica si practicarea sportului cu elevii si studentii.
(9) Bazele si instalatiile sportive proprii pot fi puse la dispozitie, gratuit sau cu plata, comunitatilor locale, persoanelor fizice sau juridice interesate, cu obligatia respectarii desfasurarii normale a programelor si activitatilor de invatamant si ale cluburilor sportive scolare si universitare.
(10) Sportul de performanta pentru elevi si studenti se organizeaza, de regula, in cadrul cluburilor sportive scolare si universitare. Elevii si studentii pot practica sportul de performanta si in alte cluburi sportive.

Capitolul II – Educatia fizica militara si profesionala
Art. 7
Educatia fizica militara este disciplina obligatorie, prevazuta in planul de instructie si invatamant. Ea se desfasoara sistematic si continuu, pe intreaga perioada a saptamanii, a procesului de instructie si invatamant, in limita a cel putin 3 ore saptamanal, fiind condusa de cadre militare sau civile de specialitate.

Art. 8
Educatia fizica profesionala se organizeaza in domeniile de activitate care implica diferite forme de practicare a exercitiilor fizice, in scopul dezvoltarii si mentinerii unei bune conditii fizice. Educatia fizica profesionala este reglementata prin acte normative elaborate pentru domeniile interesate.

Art. 9
Exercitiile fizice practicate cu scop profilactic sau terapeutic se structureaza diferentiat pe domenii, in functie de alte obiective urmarite, in afara celor specifice educatiei fizice si sportului. Ele pot fi de intretinere ori pentru tratamentul unor maladii sau corective.

Capitolul III – Sportul pentru toti
Art. 10
(1) Sportul pentru toti reprezinta un complex de activitati bazate pe practicarea libera a exercitiului fizic intr-un mediu curat si sigur, individual sau in grup, organizat ori independent.
(2) Sportul pentru toti este sprijinit de stat, de organizatii neguvernamentale si de structuri ale administratiei locale, in vederea mentinerii sanatatii, a recrearii si socializarii cetatenilor.
(3) Pentru coordonarea aplicarii Programului national «Sportul pentru toti» se constituie Comitetul activitatilor fizice sportive pentru sanatate, educatie si recreare, organism consultativ in cadrul Agentiei Nationale pentru Sport, a carui organizare, functionare si componenta se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Art. 11
(1) Finantarea programului national ÇSportul pentru totiÈ se asigura din fonduri prevazute distinct in bugetul de stat si din fonduri de la bugetele locale.
(2) Mijloacele financiare necesare pentru sustinerea subprogramelor derulate de Federatia Sportiva Nationala ÇSportul pentru totiÈ se asigura din fonduri prevazute distinct in bugetul de stat.
(3) Subprogramele propuse de celelalte institutii, care sunt aprobate anual de Comitetul Activitatilor Fizice Sportive pentru Sanatate, Educatie si Recreere, sunt finantate de la bugetele locale, din fonduri primite de la organismele internationale, din sponsorizari, donatii si legate, precum si din fonduri ale bugetului de stat, care vor fi prevazute cu destinatia pentru activitatea sportiva si de tineret.

Capitolul IV – Sportul de performanta
Art. 12
(1) Sportul de performanta constituie un factor esential pentru dezvoltarea sportiva pe plan national, indeplinind o importanta functie reprezentativa pentru Romania in competitiile sportive oficiale cu caracter international.
(2) Organele administratiei publice centrale cu atributii in sport si autoritatile administratiei publice locale asigura mijloacele necesare pentru pregatirea sportivilor de performanta, acordarea sprijinului stiintific si medical necesar, precum si pentru incadrarea lor in sistemul de educatie si deplina integrare sociala si profesionala.
(3) Pe timpul satisfacerii stagiului militar organele administratiei publice centrale de specialitate asigura sportivilor de performanta conditii pentru continuarea pregatirii, precum si pentru participarea la concursurile sportive interne si internationale.

Art. 13
(1) Prin sportul de performanta se urmareste valorificarea aptitudinilor individului intr-un sistem organizat de selectie, pregatire si competitie, avand ca scop ameliorarea rezultatelor sportive, realizarea de recorduri si obtinerea victoriei.
(2) Sportivii de performanta sunt persoanele care practica sistematic si organizat sportul si participa in competitii cu scopul de a obtine victoria asupra partenerului, pentru autodepasire sau record.
(3) Pentru a participa la competitiile sportive oficiale locale sau nationale un sportiv de performanta trebuie sa fie legitimat la un club sportiv.
(4) Evidenta legitimarii si transferarea sportivilor sunt in competenta federatiilor sportive nationale, a ligilor profesioniste si a asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, potrivit statutelor si regulamentelor federatiilor sportive nationale.
(5) Sistemul competitiilor sportive oficiale pe ramuri de sport este elaborat si organizat de federatiile sportive nationale, potrivit statutelor si regulamentelor acestora.

Art. 14
(1) In conditiile legii si in conformitate cu prevederile cuprinse in statutele si regulamentele federatiilor sportive nationale si internationale, sportivii de performanta pot fi:
a) amatori;
b) profesionisti.
(2) Sportivul profesionist este cel care pentru practicarea sportului respectiv indeplineste urmatoarele conditii:
a) obtine licenta de sportiv profesionist;
b) incheie cu o structura sportiva, in forma scrisa, un contract individual de munca sau o conventie in conditiile Codului civil.
(3) Sportivului profesionist care a incheiat cu o structura sportiva o conventie in conditiile Codului civil i se asigura, la cerere, participarea si plata contributiei la un sistem de pensii, public si/sau privat, in conditiile legii.
(4) Licenta de sportiv profesionist se obtine in conformitate cu procedurile prevazute in statutele si in regulamentele federatiilor sportive nationale.
(5) Sportivii straini pot desfasura activitate ca sportivi profesionisti la o structura sportiva din Romania, in baza permisului de munca eliberat in conditiile legii.
(6) Federatiile sportive nationale asigura organizarea evidentei sportivilor profesionisti din ramura de sport respectiva.
(7) Drepturile si obligatiile sportivului profesionist sunt cele prevazute in statutele si in regulamentele federatiilor sportive nationale, precum si in contractele sau conventiile, dupa caz, incheiate intre parti.
(8) Calitatea de sportiv profesionist inceteaza in conformitate cu prevederile statutelor si regulamentelor federatiilor sportive nationale.
(9) Ramurile de sport in care se poate practica sportul profesionist se stabilesc prin hotarare a Guvernului, initiata de Agentia Nationala pentru Sport, la propunerea federatiilor sportive nationale.
(10) Conditiile de practicare a sportului profesionist se stabilesc prin normele federatiilor sportive nationale, cu avizul Agentiei Nationale pentru Sport.

Art. 15
(1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale pot sprijini pregatirea sportiva, integrarea in sistemul de invatamant, integrarea sociala si profesionala a sportivilor de performanta, dupa caz, pe intreaga perioada a carierei sportive.
(2) In sensul prevederilor alin. (1), unitatile sau institutiile de invatamant asigura, dupa caz, pentru sportivii de performanta scutiri de frecventa, sesiuni de examene deschise si conditii de inscriere in invatamantul universitar, potrivit legii.

Art. 16
Criteriile de clasificare a sportivilor de performanta se stabilesc prin regulamente elaborate de federatiile sportive nationale.

Titlul III – Structurile administratiei pentru sport
Capitolul I – Ministerul Tineretului si Sportului
Art. 17
(1) Ministerul Tineretului si Sportului este organul administratiei publice centrale de specialitate care coordoneaza activitatea din domeniul educatiei fizice si sportului, cu exceptia cazurilor prevazute de prezenta lege.
(2) Fac exceptie de la prevederile alineatului precedent:
a) activitatea de educatie fizica si sport din unitatile si institutiile de invatamant, care se organizeaza cu respectarea prevederilor art. 4-6 si a celorlalte prevederi legale in vigoare;
b) activitatea de educatie fizica si sport din unitatile militare si de invatamant militar, care se organizeaza cu respectarea prevederilor art. 7 si a celorlalte prevederi legale in vigoare.

Art. 18
(1) Ministerul Tineretului si Sportului se organizeaza si functioneaza potrivit legii si are urmatoarele atributii principale in domeniul sportului:
a) elaboreaza si sustine strategia generala a organizarii si dezvoltarii activitatii sportive si reprezinta interesele statului in raport cu federatiile de specialitate;
b) initiaza, elaboreaza si avizeaza, dupa caz, proiecte de acte normative in domeniul educatiei fizice si sportului;
c) elaboreaza normele generale de folosire a mijloacelor materiale aflate in administrarea sa si a mijloacelor financiare pentru activitatea sportiva, care provin din alocatii de la bugetul de stat;
d) conlucreaza cu ministerele si cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, cu institutiile de cercetare si cu unitatile de invatamant si sanitare de specialitate pentru organizarea si dezvoltarea educatiei fizice si sportului;
e) conlucreaza cu Comitetul Olimpic Roman in finantarea si derularea programelor privind pregatirea si participarea sportivilor romani la Jocurile Olimpice, precum si pentru promovarea valentelor educative ale olimpismului;
f) administreaza patrimoniul din domeniul public si domeniul privat al statului, incredintat Agentiei Nationale pentru Sport;
g) supravegheaza mentinerea destinatiei bazelor sportive din domeniul public sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale, precum si a celor care au apartinut domeniului public si au intrat in circuitul privat dupa 1989;
g^1) supravegheaza mentinerea destinatiei bazelor si/sau instalatiilor sportive care au apartinut domeniului public sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale si care, ulterior, au fost dobandite ca active patrimoniale destinate activitatii sportive sau vandute catre societatile comerciale
h) propune structura anuala a alocatiilor de la bugetul de stat;
i) repartizeaza bugetul activitatii sportive, constituit potrivit prezentei legi, pentru:
– activitatea proprie si cea a institutiilor din subordinea sa;
– federatiile sportive nationale, in baza contractelor de finantare a programelor sportive ale acestora;
– premierea performantelor deosebite obtinute la competitiile sportive internationale oficiale;
j) autorizeaza afilierea federatiilor sportive nationale la federatiile sportive internationale de profil si la alte foruri continentale sau mondiale, precum si afilierea altor organizatii cu profil sportiv la forurile internationale de specialitate
k) supravegheaza si controleaza respectarea de catre structurile sportive a dispozitiilor legale in vigoare si a prevederilor cuprinse in statutele si in actele de constituire a acestora;
l) organizeaza sau sprijina, potrivit legii, formarea, pregatirea profesionala si perfectionarea specialistilor din domeniul sportului, conlucrand in acest scop cu institutiile si cu organismele de specialitate din tara si din strainatate;
m) elaboreaza si aduce la indeplinire, in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale, planurile de construire si de modernizare a bazelor si instalatiilor sportive, in vederea dezvoltarii sportului de performanta de interes national si international; avizeaza normativele tehnice in materie de baze si instalatii sportive;
n) recunoaste sau revoca, in sensul prezentei legi, existenta unei structuri sportive prin inscrierea, respectiv radierea acesteia din Registrul sportiv;
o) avizeaza constituirea structurilor sportive, inclusiv inscrierea ca persoane juridice a cluburilor sportive profesioniste organizate ca societati comerciale sportive pe actiuni, respectiv retrage avizul de functionare a acestora;
p) elaboreaza criteriile de acordare si atribuie distinctiile si titlurile sportive, altele decat cele stabilite prin lege;
q) sprijina organizarea si promovarea cercetarii stiintifice si asistentei medicale in domeniul sportiv;
r) autorizeaza desfasurarea pe teritoriul Romaniei a campionatelor mondiale, europene si regionale si participarea reprezentativelor nationale la campionatele mondiale si europene organizate in strainatate, precum si la campionatele regionale;
s) promoveaza masurile de prevenire, control si reprimare a folosirii substantelor interzise si a metodelor neregulamentare, destinate sa mareasca in mod artificial capacitatea fizica a sportivilor sau sa modifice rezultatele competitiilor;
s) adopta masuri pentru prevenirea si combaterea violentei la manifestarile sportive;
t) reprezinta interesele statului in diferite organe si organisme sportive internationale; negociaza si incheie acorduri, intelegeri, protocoale si alte documente de colaborare in domeniul sportului cu organisme de specialitate din alte tari, pe baza prevederilor legale in vigoare;
t) colaboreaza cu celelalte organe ale administratiei publice centrale cu atributii in domeniul sportului, pentru sustinerea sportului pentru toti si de performanta, asigurarea unei eficiente sporite pe linia supravegherii si controlului, exercitarii autoritatii disciplinare, formarii si perfectionarii specialistilor din domeniul sportului, pentru corelarea finantarii activitatii sportive, prevenirea violentei in sport si combaterea dopajului.
(2) Ministerul Tineretului si Sportului poate indeplini si alte atributii prevazute in actele normative in vigoare.

Capitolul II – Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti
Art. 19
(1) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sunt servicii publice descentralizate ale Ministerului Tineretului si Sportului, cu personalitate juridica.
(2) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sunt finantate de la bugetul de stat si din venituri extrabugetare.
(3) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, colaboreaza cu autoritatile administratiei publice locale pentru organizarea si promovarea activitatilor sportive.
(4) Organizarea, functionarea si atributiile directiilor pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Tineretului si Sportului.

Art. 20
(1) Directiile pentru sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, au urmatoarele atributii principale in domeniul sportului:
a) tin evidenta structurilor sportive fara personalitate juridica din judet, prin inscrierea acestora in Registrul sportiv;
b) finanteaza, pe baza de contract, programele sportive ale asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport si ale cluburilor sportive de drept privat, aflate in raza administrativ-teritoriala respectiva, in limita sumei prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli cu aceasta destinatie;
c) colaboreaza cu consiliile locale, in scopul utilizarii eficiente a sumelor acordate de la bugetele locale pentru activitatea sportiva de performanta in teritoriu;
d) elaboreaza si aduc la indeplinire, in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale, planurile de construire si de imbunatatire a bazelor si instalatiilor sportive, in vederea dezvoltarii sportului in general si a sportului de performanta in teritoriu, finanteaza unele programe speciale pentru sportivi, sectii sau echipe din raza administrativ-teritoriala;
e) colaboreaza cu inspectoratele scolare, unitatile de invatamant si cu institutiile de invatamant superior pentru organizarea si dezvoltarea sportului scolar si universitar, precum si pentru formarea si perfectionarea pregatirii profesionale a instructorilor sportivi;
f) initiaza masurile necesare pentru prevenirea violentei la manifestarile sportive organizate in raza lor teritoriala, precum si a dopajului in sport;
g) sprijina cu mijloace materiale si financiare practicarea sportului pentru toti;
h) indruma si controleaza, din punct de vedere tehnicometodic si de specialitate, structurile sportive din judet;
i) supravegheaza mentinerea destinatiei bazelor sportive din domeniul public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, precum si a celor care au apartinut domeniului public si au intrat in circuitul privat
(2) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, indeplinesc si alte atributii stabilite prin regulamentele aprobate de Ministerul Tineretului si Sportului si prin acte normative specifice domeniului lor de activitate.

Capitolul III – Comitetul Olimpic Roman
Art. 20^1
(1) Comitetul Olimpic Roman este o asociatie de interes national care se organizeaza si functioneaza in baza statutului propriu, elaborat in conformitate cu prevederile Chartei Olimpice si ale prezentei legi.
(2) Comitetul Olimpic Roman este persoana juridica de drept privat, de utilitate publica, autonoma, nonprofit, neguvernamentala, apolitica si fara scop lucrativ.
(3) Dobandirea personalitatii juridice se face in conditiile legii.
(4) Comitetul Olimpic Roman detine competenta exclusiva pentru reprezentarea tarii la Jocurile Olimpice si la celelalte programe organizate sub egida Comitetului International Olimpic sau a asociatiilor olimpice continentale. Comitetul Olimpic Roman este unicul detinator pe teritoriul Romaniei al drepturilor de folosire a insemnelor si a tuturor simbolurilor olimpice specificate in statutul propriu, in Charta Olimpica si in alte documente normative ale miscarii olimpice.
(5) Persoanele fizice sau juridice de pe teritoriul Romaniei nu pot folosi insemnele Comitetului International Olimpic, insemnele si emblema Comitetului Olimpic Roman si alte drepturi de proprietate intelectuala olimpice decat cu acordul Comitetului Olimpic Roman.
(6) Comitetul Olimpic Roman organizeaza si coordoneaza activitatea Academiei Olimpice Romane, unitate aflata in subordinea sa, fara personalitate juridica, cu atributii in dezvoltarea si promovarea principiilor fundamentale ale olimpismului.

Art. 20^2
(1) Pentru realizarea obiectului sau de activitate, Comitetul Olimpic Roman colaboreaza cu institutii guvernamentale si neguvernamentale, asociatii si organizatii de drept public sau privat.
(2) Comitetul Olimpic Roman sustine financiar, pe baza de contracte de finantare, activitatea centrelor nationale de pregatire a juniorilor. Federatiile sportive nationale conduc, organizeaza si coordoneaza activitatea acestor centre. Agentia Nationala pentru Sport, Ministerul Educatiei si Cercetarii, autoritatile administratiei publice centrale si locale colaboreaza si sprijina activitatea centrelor olimpice nationale de pregatire a juniorilor.
(3) Sursele de finantare ale Comitetului Olimpic Roman pot fi:
a) sume de la bugetul de stat;
b) venituri proprii;
c) alte surse.
(4) Nivelul alocatiilor bugetare, precum si categoriile de cheltuieli ce urmeaza a fi finantate din acestea se aproba prin legile bugetare anuale.
(5) Comitetul Olimpic Roman poate beneficia cu prioritate de sprijin financiar guvernamental pentru indeplinirea programelor olimpice.
(6) Comitetul Olimpic Roman poate detine in proprietate, concesiune sau folosinta imobile, baze si instalatii sportive de interes national.
(7) Actiunile in justitie pentru valorificarea drepturilor de orice natura ale Comitetului Olimpic Roman sunt scutite de taxa de timbru.

Titlul IV – Structurile sportive
Capitolul I – Dispozitii generale
Art. 21
(1) In sensul prezentei legi, sunt considerate structuri sportive:
a) asociatiile sportive;
b) cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societati comerciale, unitatile de invatamant cu program sau profil sportiv, palatele si cluburile copiilor si elevilor;
c) asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport;
d) ligile profesioniste;
e) federatiile sportive nationale;
f) Automobil Clubul Roman, pentru activitatea de automobilism sportiv si karting sportiv;
g) alte organizatii sportive nationale
(2) Dreptul la libera asociere, in scopul constituirii unei structuri sportive, este un drept al persoanei fizice sau juridice.
(3) Ministerul Tineretului si Sportului organizeaza, in conditiile stabilite prin prezenta lege, evidenta structurilor sportive prin Registrul sportiv, atribuind fiecarei structuri inscrise un numar de identificare si Certificatul de identitate sportiva.

Art. 22
(1) In sensul prezentei legi, structurile sportive sunt asociatii de drept privat sau institutii de drept public, constituite sau infiintate, dupa caz, in scopul organizarii si administrarii unei activitati sportive si care au drept obiectiv promovarea uneia sau mai multor discipline sportive, practicarea acestora de catre membrii lor si participarea la activitatile si competitiile sportive.
(2) Pentru scopurile si in conditiile stabilite prin lege pot functiona cluburi sportive, persoane juridice de drept public organizate in subordinea organelor administratiei publice centrale sau locale.

Art. 23
Toate structurile sportive, indiferent de scopul lor specific si de forma juridica, se inscriu in Registrul sportiv. Procedurile de inregistrare si de atribuire a Certificatului de identitate sportiva si a numarului de identificare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Art. 24
(1) Recunoasterea unei structuri sportive, in sensul prezentei legi, se dovedeste prin Certificatul de identitate sportiva, eliberat in conditiile prezentei legi.
(2) Structurile sportive oficial recunoscute se pot afilia dupa cum urmeaza:
a) la asociatiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, constituite potrivit prevederilor art. 34, pentru participarea la competitiile oficiale locale;
b) la federatia sportiva nationala corespunzatoare, constituita potrivit prevederilor art. 35-41, pentru participarea la competitiile oficiale nationale sau internationale.

Capitolul II – Asociatiile sportive
Art. 25
(1) Asociatiile sportive sunt structuri sportive fara personalitate juridica. Asociatiile sportive fara personalitate juridica se pot constitui ca societati civile particulare, potrivit legislatiei in vigoare. Constituirea unei asociatii sportive fara personalitate juridica da dreptul acesteia la obtinerea unui certificat de identitate sportiva, precum si la afilierea la asociatia judeteana, pe ramura de sport corespunzatoare, in vederea participarii la competitiile sportive oficiale locale.
(2) Asociatii sportive se pot constitui si in cadrul institutiilor publice sau private, ca unitati fara personalitate juridica.
(3) In cadrul institutiilor publice sau private se poate constitui o singura asociatie sportiva ca unitate fara personalitate juridica.

Capitolul III – Cluburi sportive
Art. 26
(1) Cluburile sportive sunt structuri sportive cu personalitate juridica, constituite in conditiile legii.
(2) Cluburile sportive pot fi:
a) persoane juridice de drept privat, structuri fara scop lucrativ sau societati comerciale sportive pe actiuni;
b) persoane juridice de drept public.

Art. 27
Cluburile sportive de drept privat, fara scop lucrativ, sunt persoane juridice nonprofit, constituite, in conditiile legii, ca structuri mono- sau polisportive.

Art. 28
(1) Cluburile sportive de drept privat au regim propriu de administrare si de gestionare a bugetului si a patrimoniului, aprobat de adunarile generale ale acestora, in conditiile legii.
(2) Cluburile sportive se supun in fiecare an verificarilor financiare, potrivit legii.
(3) Pentru instrainarea bazelor sportive realizate pe terenuri concesionate in scopuri exclusiv sportive sau pentru schimbarea destinatiei acestora este necesar acordul Ministerului Tineretului si Sportului.
(4) Alin 4 abrogat, legea nr. 472/2004
(5) Dizolvarea unui club sportiv de drept privat se face in conditiile legii.
(6) Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare prevazuta de prezenta lege, vor respecta prevederile specifice din normele si regulamentele federatiilor nationale si, dupa caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport respectiva.

Art. 29
(1) Cluburile sportive de drept public sunt persoane juridice, infiintate ca institutii publice in subordinea organelor administratiei de stat, si au drept obiect de activitate performanta, selectia, pregatirea si participarea la competitii interne si internationale.
(2) Cluburile sportive de drept public mono- sau polisportive se organizeaza si functioneaza dupa regulamente proprii, elaborate conform legii.

Art. 30
Cluburile sportive de drept public pot primi spre administrare sau in folosinta gratuita imobilele care deservesc activitatea sportiva, baze si instalatii sportive. Bazele si instalatiile sportive primite spre administrare si folosinta sunt considerate patrimoniu sportiv si nu isi vor schimba destinatia sportiva fara aprobarea Ministerului Tineretului si Sportului.

Art. 31
(1) Cluburile sportive profesioniste sunt structuri sportive organizate ca asociatii fara scop patrimonial sau societati comerciale sportive pe actiuni, care au obtinut licenta din partea federatiei sportive nationale, emisa in conformitate cu statutele si regulamentele federatiilor internationale pe ramura de sport.
(2) Cluburile sportive profesioniste se organizeaza numai pentru o singura disciplina sportiva.
(3) Cluburilor sportive profesioniste, organizate ca asociatii fara scop patrimonial, li se aplica regimul juridic al acestui tip de asociatii, iar cluburilor sportive profesioniste, organizate ca societati sportive comerciale pe actiuni, li se aplica regimul juridic al societatilor comerciale, cu particularitatile din prezenta lege.
(4) Alin 4, abrogat, legea nr. 472/2004

Art. 32
(1) Capitalul social initial al cluburilor sportive profesioniste se constituie in conditiile legii.
(2) Alin 2, abrogat, legea nr. 472/2004
(3) Alin 3, abrogat, legea nr. 472/2004
(4) Reorganizarea cluburilor sportive se face potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi.
(5) Pot fi actionari ai societatilor comerciale sportive pe actiuni persoane fizice si juridice romane, precum si persoane fizice si juridice straine. Participarea persoanelor fizice si juridice straine la capitalul social al cluburilor sportive profesioniste nu va depasi 49% din totalul actiunilor.
(6) Nici o persoana fizica sau juridica dintre cele mentionate la alin.
(5) nu poate detine actiuni din capitalul social, in mod simultan, la doua sau mai multe societati comerciale sportive pe actiuni de la aceeasi ramura de sport.
(7) Statutul societatilor comerciale sportive pe actiuni nu va putea cuprinde nici o alta limitare pentru libera transmitere a actiunilor.

Art. 33
Instrainarea bazelor sportive sau a instalatiilor destinate practicarii sportului, aflate in proprietatea societatii comerciale sportive pe actiuni, se face in conditiile legii, fara schimbarea destinatiei sportive.

Capitolul IV – Asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport
Art. 34
(1) Asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport sunt persoane juridice de drept privat, avand drept scop organizarea activitatii in ramura de sport respectiva la nivelul judetului sau al municipiului Bucuresti, cu respectarea statutelor si regulamentelor federatiilor sportive nationale.
(2) Asociatiile judetene “Sportul pentru toti” si “Sportul pentru persoanele cu handicap” se constituie prin asocierea persoanelor fizice si juridice cu activitate in aceste domenii din fiecare judet.
(3) Dobandirea personalitatii juridice se face in conditiile legii, ca organizatie-asociatie fara scop lucrativ.
(4) Asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport sunt constituite din sectiile asociatiilor si cluburilor sportive cuprinse in sistemul competitional judetean, afiliate si recunoscute de acestea.
(5) Obiectivele, drepturile si indatoririle asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport decurg din statutele si regulamentele federatiilor sportive nationale corespunzatoare, precum si din puterea delegata de catre acestea.
(6) La nivelul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, se poate constitui, pentru o ramura de sport, o singura asociatie judeteana.
(7) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, recunosc si sprijina asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport, care functioneaza in raza lor teritoriala.

Capitolul V – Federatiile sportive nationale
Art. 35
(1) Federatiile sportive nationale sunt structuri sportive de interes national, constituite prin asocierea cluburilor sportive si asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport.
(2) Potrivit prezentei legi federatiile sportive nationale sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publica, autonome, neguvernamentale, apolitice si fara scop lucrativ.
(3) Dobandirea personalitatii juridice se face in conditiile legii.

Art. 36
(1) Federatiile sportive nationale se vor constitui numai cu avizul expres al Ministerului Tineretului si Sportului.
(2) Pentru o ramura de sport se poate constitui, in conditiile legii, o singura federatie sportiva nationala.
(3) Prin exceptie, se pot constitui Federatia sportiva nationala «Sportul pentru toti» si Comitetul National Paralimpic, pentru persoanele cu dizabilitati, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publica, avand ca membri persoane fizice si persoane juridice cu activitate specifica in domeniu.
(4) Modificarea statutelor sau a actelor constitutive ale federatiilor sportive nationale este supusa procedurilor prevazute de lege, dupa ce s-a obtinut avizul expres al Ministerului Tineretului si Sportului.
(5) Federatiile sportive nationale se organizeaza si functioneaza in baza statutului propriu elaborat in conformitate cu prevederile prezentei legi si cu statutele federatiilor internationale corespondente.
(6) Infiintarea federatiilor sportive nationale sau modificarea statutelor si a actelor constituive ale acestora, fara respectarea dispozitiilor alin. (1) si (4), este nula de drept.

Art. 37
(1) Federatiile sportive nationale au urmatoarele atributii principale:
a) elaboreaza strategia nationala de dezvoltare a ramurii de sport si controleaza aplicarea acesteia de catre membrii afiliati;
b) organizeaza, conduc, controleaza si supravegheaza activitatile si competitiile sportive oficiale la nivel national, in baza statutelor si regulamentelor adoptate;
c) organizeaza si coordoneaza intreaga activitate a arbitrilor pe ramuri de sport, privind formarea, perfectionarea continua, clasificarea si promovarea acestora, pe baza unui regulament propriu de functionare;
d) elaboreaza si realizeaza planurile de pregatire si de participare a sportivilor de performanta romani din cadrul reprezentativelor nationale la competitiile internationale;
e) exercita puterea disciplinara in termenii prevazuti de prezenta lege si potrivit statutelor si regulamentelor proprii;
f) organizeaza sau tuteleaza competitiile oficiale cu caracter international care au loc pe teritoriul Romaniei, cu avizul Ministerului Tineretului si Sportului;
g) colaboreaza cu Ministerul Tineretului si Sportului, cu Ministerul Educatiei Nationale si/sau cu institutiile din structurile acestora pentru formarea si perfectionarea specialistilor din domeniul sportului;
h) promoveaza masurile de prevenire si control al folosirii substantelor interzise si al metodelor neregulamentare, destinate sa mareasca in mod artificial capacitatea fizica a sportivilor sau sa modifice rezultatele competitiilor organizate direct la nivel national, in concordanta cu reglementarile federatiilor internationale, ale Comitetului International Olimpic si ale Agentiei Mondiale Antidoping. Orice alte masuri ce contravin reglementarilor mai sus mentionate sunt nule de drept;
i) intreprind masuri pentru prevenirea si combaterea violentei, precum si pentru promovarea spiritului de fair-play si a tolerantei in activitatea sportiva.
(2) Federatiile sportive nationale asigura reprezentarea Romaniei in competitiile sportive si in organismele internationale la care sunt afiliate.

Art. 38
(1) Federatiile sportive nationale se inscriu in Registrul sportiv, pentru obtinerea Certificatului de identitate sportiva.
(2) Federatiile sportive nationale se pot afilia la federatiile sportive internationale, la alte foruri europene sau mondiale, pe baza avizului dat de Ministerul Tineretului si Sportului.

Art. 39
(1) Federatiile sportive nationale au organisme proprii de administrare si gestionare a bugetului si patrimoniului, constituite conform legii, precum si propriilor statute si regulamente.
(2) Federatiile sportive nationale se supun verificarilor financiare, potrivit legii si statutelor proprii.
(3) Federatiile sportive nationale dispun de bunurile aflate in proprietatea lor, pot incheia contracte de imprumut si pot elibera titluri de credit, cu conditia ca aceste acte juridice sa fie incheiate pentru realizarea obiectului de activitate.
(4) Federatiile sportive nationale pot greva sau instraina bunurile mobile sau imobile, finantate total sau partial din fonduri publice, prin programe, sau pot schimba destinatia acestora numai cu aprobarea Ministerului Tineretului si Sportului.

Art. 40
In cazul dizolvarii unei federatii sportive nationale lichidarea patrimoniului se face potrivit dispozitiilor legale in vigoare.

Art. 41
Federatia sportiva nationala «Sportul pentru toti» si Comitetul National Paralimpic beneficiaza de drepturile si de obligatiile federatiilor sportive nationale si isi desfasoara activitatea pe baza de programe nationale, finantate prioritar de la Guvern.

Capitolul VI – Ligile profesioniste
Art. 42
(1) Ligile profesioniste sunt structuri sportive constituite prin asocierea cluburilor sportive profesioniste pe ramuri de sport.
(2) Potrivit prezentei legi ligile profesioniste sunt persoane juridice de drept privat, autonome, neguvernamentale, apolitice si fara scop lucrativ.
(3) Dobandirea personalitatii juridice se face in conditiile legii.
(4) Ligile profesioniste, ca structuri sportive subordonate federatiilor sportive nationale, isi desfasoara activitatea in baza statutelor si regulamentelor proprii.
(5) Statutele ligilor profesioniste se aproba de adunarile generale si se avizeaza in mod obligatoriu de federatiile sportive nationale si de Agentia Nationala pentru Sport.
(6) Infiintarea ligilor profesioniste ca structuri sportive si dobandirea personalitatii juridice se fac in conditiile legii, in baza acordului federatiei sportive nationale corespunzatoare si a avizului obligatoriu al Ministerului Tineretului si Sportului.
(7) Pentru o ramura de sport se poate constitui o singura liga nationala profesionista. Prin exceptie, se pot infiinta ligi profesioniste, pe niveluri competitionale, in cadrul aceleiasi ramuri de sport.
(8) Infiintarea de ligi profesioniste sau modificarea statutelor si a actelor constitutive ale acestora, fara respectarea prevederilor alineatelor precedente, este nula de drept.
(9) Ligile profesioniste au urmatoarele atributii:
a) organizeaza competitia oficiala profesionista in ramura de sport respectiva si la nivelul stabilit de federatia sportiva nationala;
b) controleaza si exercita puterea disciplinara asupra membrilor, in limitele stabilite de prezenta lege si de federatia sportiva nationala corespunzatoare;
c) negociaza si incheie contractele colective de munca, conform legii;
d) alte atributii acordate de federatiile sportive nationale corespunzatoare, in sensul lit. a).

Capitolul VII – Comitetul Olimpic Roman

Abrogat, legea nr. 472/2004

Art. 43
Abrogat, legea nr. 472/2004

Capitolul VIII – Dispozitii comune
Art. 44
Abrogat, legea nr. 472/2004

Art. 45
(1) Structurile sportive si Comitetul Olimpic Roman detin exclusivitatea:
a) dreptului asupra imaginii de grup sau individuale, statica si in miscare a sportivilor lor in echipament de concurs si de reprezentare, cand participa la competitii in numele respectivei structuri;
b) dreptului de folosinta asupra siglei/emblemei proprii, precum si asupra denumirii competitiei pe care o organizeaza;
c) drepturilor de reclama, publicitate si de transmisie radio si televiziune la competitiile pe care le organizeaza sau la care participa, dupa caz.
(2) Alin 2 abrogat legea nr. 472/2004

Art. 45^1
Drepturile prevazute la art. 45 alin. (1) pot fi cesionate, cu exceptia drepturilor federative ale sportivilor, care pot fi cesionate exclusiv la o alta structura sportiva

Titlul V – Autoritatea disciplinara
Art. 46
(1) Autoritatea disciplinara in sport se exercita deplin si legitim potrivit:
a) competentelor date de lege pentru exercitarea dreptului de supraveghere si control al structurilor sportive de catre organul administratiei publice centrale de specialitate pentru sport;
b) statutelor si regulamentelor federatiilor sportive nationale, asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, ligilor profesioniste si Comitetului Olimpic Roman.
(2) Puterea disciplinara da titularilor legitimi, enumerati la alin. (1) lit. b), facultatea de a investiga si, dupa caz, de a sanctiona persoanele si institutiile in culpa.

Art. 47
Modalitatea de exercitare a autoritatii disciplinare se realizeaza prin:
a) un sistem coerent de sanctiuni, corespunzator domeniilor respective, gradat, in functie de gravitatea faptelor;
b) diferentierea graduala a faptelor, aplicarea sanctiunilor, excluderea posibilitatii dublei sanctiuni pentru aceeasi fapta, excluderea retroactivitatii in aplicarea sanctiunilor si interdictia de a da sanctiuni pentru fapte savarsite anterior momentului comiterii faptei in cauza;
c) cauze sau imprejurari care scutesc, atenueaza sau agraveaza raspunderea faptuitorului si cerintele pentru stingerea sau suspendarea sanctiunii;
d) competentele privind cercetarea faptei, determinarea si aplicarea sanctiunii;
e) garantarea dreptului la aparare, stabilind caile de atac impotriva sanctiunilor aplicate.

Art. 48
(1) Revocarea recunoasterii functionarii oricarei structuri sportive este de competenta Agentiei Nationale pentru Sport si se va produce in urmatoarele cazuri:
a) scopul sau obiectul de activitate al structurii sportive respective a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri, ordinii publice si sigurantei nationale;
b) structura sportiva, fara a fi autorizata, urmareste un alt scop decat cel pentru care s-a constituit si pe care l-a declarat;
c) deciziile adunarii generale sunt luate cu incalcarea dispozitiilor statutare, actelor constitutive si ale legii;
d) revocarea de drept a recunoasterii functionarii, ca urmare a dizolvarii si lichidarii unei structuri sportive.
(2) Revocarea recunoasterii functionarii unei structuri sportive se face prin ordin al ministrului tineretului si sportului, pe baza constatarilor rezultate din supravegherea si controlul organelor enuntate la art. 46 si are ca efect, dupa caz, suspendarea temporara a Certificatului de identitate sportiva sau radierea din Registrul sportiv a structurii sportive respective.
(3) Impotriva ordinului de revocare a recunoasterii functionarii unei structuri sportive, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (1) lit. d), cel care se considera nedreptatit se poate adresa instantei de judecata in termen de 30 de zile.
(4) De la data declansarii actiunii de atac mentionate la alin.
(3) si pana la pronuntarea hotararii definitive a instantei de judecata ordinul de suspendare temporara a Certificatului de identitate sportiva sau de revocare a structurii sportive in cauza se suspenda.
(5) In cazul prevazut la alin. (1) lit. a) Ministerul Tineretului si Sportului sesizeaza instanta competenta, in vederea pierderii personalitatii juridice a structurii sportive.

Titlul VI – Supraveghere si control
Art. 49
(1) Ministerul Tineretului si Sportului exercita supravegherea si controlul tuturor structurilor sportive, potrivit prevederilor prezentei legi si regulamentului de aplicare a acesteia.
(2) Prin delegare, actiunea de supraveghere si control se poate exercita si de:
a) directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pentru asociatiile si cluburile sportive din zona teritoriala;
b) federatiile sportive nationale, pentru cluburile sportive, asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, ligile profesioniste si cluburile sportive profesioniste din ramura de sport respectiva.

Art. 50
In intelesul prezentei legi, supravegherea si controlul nu pot substitui controlul propriu instituit de federatiile sportive nationale, asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, precum si de asociatiile si cluburile sportive, ligile profesioniste si cluburile sportive profesioniste, potrivit statutelor si regulamentelor proprii.

Titlul VII – Cercetarea stiintifica in domeniul educatiei fizice si sportului
Art. 51
Cercetarea stiintifica in domeniul educatiei fizice si sportului urmareste:
a) ameliorarea programelor de educatie fizica si marirea eficientei sociale a sportului pentru toti;
b) ridicarea nivelului performantei sportive prin mijloacele specifice cercetarii;
c) fundamentarea metodico-stiintifica si medico-biologica a selectiei, antrenamentului si participarii sportivilor la competitii;
d) valorificarea rezultatelor cercetarii in educatie fizica si sport, in folosul tuturor categoriilor populatiei.

Art. 52
(1) Programele de cercetare stiintifica pentru educatie fizica si sport, de interes national, se includ in Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare.
(2) Finantarea si atribuirea programelor de cercetare stiintifica pentru educatie fizica si sport se fac in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
(3) Ministerul Educatiei Nationale si alte autoritati ale administratiei publice centrale pot initia si sustine programe de cercetare stiintifica in educatie fizica si sport, atribuite in conditiile legii.

Art. 53
(1) Pentru asigurarea cadrului profesional de dezvoltare a cercetarii si asistentei stiintifice pentru educatie fizica si sport se infiinteaza Institutul National de Cercetare pentru Sport ca institutie publica, in subordinea Ministerului Tineretului si Sportului. Activitatea Institutului National de Cercetare pentru Sport este finantata din venituri extrabugetare si din alocatii acordate de la bugetul de stat pentru realizarea unor programe proprii ale Ministerului Tineretului si Sportului.
(2) Organizarea, functionarea si atributiile Institutului National de Cercetare pentru Sport se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Titlul VIII – Controlul si asistenta medicala in domeniul educatiei fizice si sportului
Art. 54
Controlul si asistenta medicala in activitati de educatie fizica si sport sunt obligatorii.

Art. 55
(1) Practicarea exercitiilor fizice in forme organizate se realizeaza numai cu aviz medical.
(2) Pentru a participa la antrenamente si competitii sportivii legitimati trebuie sa efectueze controlul medical periodic si ori de cate ori este nevoie la unitatile de medicina sportiva.
(3) Participarea sportivilor legitimati la antrenamente si/sau inscrierea lor la competitiile sportive sunt conditionate de existenta avizului medical favorabil, eliberat numai de unitatile de medicina sportiva.
(4) Organizatorul competitiilor sportive oficiale pe ramuri de sport are obligatia sa asigure, in timpul competitiei, cel putin o echipa de prim ajutor calificat, care utilizeaza ambulante tip B, conform standardelor si normelor nationale si europene in vigoare. Cheltuielile prezentei echipei de prim ajutor calificat vor fi suportate de catre organizatori.

Art. 56
(1) Ministerul Educatiei Nationale, in colaborare cu Ministerul Sanatatii, elaboreaza normele privind acordarea avizului medical necesar elevilor si studentilor in vederea participarii la lectiile de educatie fizica.
(2) Ministerul Tineretului si Sportului, in colaborare cu Ministerul Sanatatii, elaboreaza normele tehnice privind:
a) controlul medical al sportivilor;
b) asistenta medico-sportiva in complexurile sportive nationale, precum si in cantonamentele loturilor nationale si olimpice;
c) asistenta medicala la bazele sportive in timpul desfasurarii antrenamentelor si competitiilor.

Art. 57
(1) Controlul si asistenta medicala de specialitate pentru persoanele care participa la activitatile sportive mentionate la art. 55 alin. (1) si
(2) se acorda conform normelor tehnice elaborate de Ministerul Tineretului si Sportului si Ministerul Sanatatii.
(2) Ministerul Sanatatii realizeaza controlul si asistenta medicala a sportivilor prin:
a) Institutul National de Medicina Sportiva, ca unitate medicala de asistenta si cercetare medico-sportiva, pentru loturile nationale si olimpice;
b) policlinicile judetene de medicina sportiva, pentru toti sportivii din raza lor teritoriala;
c) cabinete medicale de specialitate, organizate in cadrul policlinicilor teritoriale, pentru sportivii din raza lor teritoriala;
d) cabinete medicale de specialitate, organizate in cadrul complexurilor sportive nationale si al cluburilor sportive, la antrenamente si competitii.

Titlul IX – Formarea si perfectionarea specialistilor din domeniul educatiei fizice si sportului
Art. 58
Predarea educatiei fizice sau instruirea sportiva, in forme organizate, se asigura numai de persoane atestate in domeniu prin diplome sau certificate recunoscute, in conditiile legii.

Art. 59
(1) Formarea licentiatilor in educatie fizica si sport, a profesorilor de educatie fizica, a antrenorilor, a managerilor si a kinetoterapeutilor se realizeaza in cadrul institutiilor de invatamant superior acreditate sau autorizate in conditiile legii.
(2) Antrenorii se pot forma si in cadrul scolilor postliceale de antrenori, acreditate sau autorizate in conditiile legii.
(3) Instructorii sportivi se formeaza in cadrul liceelor cu program sportiv, in conditiile legii. Instructorii sportivi se pot forma si prin cursuri organizate de directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si de alte persoane juridice interesate, in conditiile legii.
(4) Standardele de evaluare in domeniul educatiei fizice si sportului, in vederea acreditarii sau autorizarii unitatilor, institutiilor de invatamant, a cursurilor de pregatire si perfectionare profesionala a adultilor, se stabilesc de organismele abilitate prin lege, in colaborare cu Ministerul Tineretului si Sportului si, dupa caz, cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

Art. 60
(1) Formarea continua a specialistilor cu studii superioare se face in conditiile legii. Formarea continua a antrenorilor se face prin cursuri de perfectionare si stagii de pregatire, organizate de federatiile sportive nationale impreuna cu institutiile de invatamant superior acreditate sau autorizate in conditiile legii.
(2) Sistemul de clasificare si promovare a antrenorilor se stabileste prin statutul antrenorului, aprobat prin hotarare a Guvernului.

Art. 61
(1) Absolventii institutiilor de invatamant superior, ai scolilor postliceale de antrenori, acreditate sau autorizate, pot obtine carnetul de antrenor pe baza licentei, diplomei sau a certificatului de absolvire, dupa caz, care atesta specializarea in ramura de sport respectiva.
(2) Carnetul de antrenor se elibereaza de catre Agentia Nationala pentru Sport si confera titularului drepturile si obligatiile prevazute in statutul antrenorilor, statutele si regulamentele federatiilor.
(3) Carnetul de antrenor atesta ocupatia de antrenor, care se va exercita in conditiile legii.

Art. 62
In activitatea de educatie fizica si sport, pe langa profesorii cu diploma de licenta sau de absolvire, antrenorii, instructorii si managerii din domeniu, pot functiona ca specialisti si alte persoane calificate pentru asistenta medicala, cercetare si asistenta stiintifica, organizare si conducere tehnica, precum si pentru alte ocupatii complementare specificate in regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Titlul X – Protectia sociala a sportivilor de performanta
Art. 63
Sportivii de performanta beneficiaza de drepturile de asigurare sociala, de asistenta sociala, de asigurare sociala de sanatate, precum si de drepturile ce li se cuvin de la fondurile private de pensii, in conditiile legii.

Art. 64
(1) Sportivul de performanta care a obtinut o medalie de aur, argint sau de bronz in probele individuale sau pe echipe din cadrul jocurilor olimpice sau o medalie de aur la campionatele mondiale si europene de seniori probe olimpice are dreptul, la cerere si cu confirmarea Ministerului Tineretului si Sportului, la o renta viagera.
(1^1) Sportivul de performanta care a obtinut o medalie de aur la campionatele mondiale si/sau campionatele europene de seniori, la o proba sportiva ce a fost inclusa cel putin o data in programul Jocurilor Olimpice are dreptul, la cerere, la o renta viagera.
(2) Renta viagera prevazuta la alin. (1) reprezinta echivalentul a 1,5 salarii medii brute pe economie.
(3) Pentru stabilirea rentei viagere se utilizeaza salariul mediu brut pe economie comunicat de Comisia Nationala pentru Statistica pentru luna anterioara celei in care se face plata drepturilor.
(4) Renta viagera se acorda incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care sportivul se retrage din activitate, dar nu mai devreme de data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(5) In functie de nivelul performantei sportive, din renta viagera, calculata potrivit prevederilor alin. (2), drepturile lunare se acorda din 1,5 salarii medii brute pe economie, dupa cum urmeaza:
a) – 100% pentru prima medalie de aur obtinuta la jocurile olimpice;
a) – 80% pentru prima medalie de argint obtinuta la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obtinuta la campionatele mondiale;
a) – 70% pentru prima medalie de bronz obtinuta la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obtinuta la campionatele europene;
b) 50% din valoarea indemnizatiei corespunzatoare cuvenite potrivit lit. a) pentru urmatoarele medalii de aur obtinute la jocurile olimpice, campionatele mondiale sau campionatele europene.
(6) Pentru sportivii care cumuleaza titlul de campion olimpic si cel de campion mondial sau european ori titlul de campion mondial cu cel european renta viagera acordata pentru cea mai buna performanta se cumuleaza cu cea pentru performanta inferioara, potrivit nivelurilor prevazute la alin.
(5) lit. b).
(7) Fondurile necesare pentru plata drepturilor prevazute in prezentul articol se aloca de la bugetul de stat si se platesc de Ministerul Tineretului si Sportului.
(8) Modalitatile de plata a drepturilor prevazute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului tineretului si sportului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(9) Renta viagera prevazuta in prezentul articol se plateste lunar in lei si nu este impozabila.
(10) In perioada revenirii in activitate ca sportiv activ plata rentei viagere se suspenda.

Art. 65
(1) Sportivii legitimati care participa in competitii incluse in calendarul intern sau international sportiv sunt obligati, dupa caz, sa posede asigurarea in caz de accidente, in ramura de sport in care sunt legitimati.
(2) Cluburile sportive pot incheia, pentru sportivii lor legitimati, contracte de asigurare pentru risc de accident sau de deces, intervenit in cadrul competitiilor sportive sau al pregatirii in vederea participarii la competitii.
(3) Pe durata convocarii sportivilor in loturile nationale ale Romaniei, obligatia platii primelor de asigurare revine federatiilor sportive nationale, cu exceptia situatiilor in care regulamentele internationale au alte prevederi. Aceeasi obligatie revine Comitetului Olimpic Roman pentru loturile care participa la Jocurile Olimpice sau la alte competitii organizate sub egida Comitetului International Olimpic.
(4) Prima de asigurare care urmeaza a fi stipulata in contractul de asigurare se stabileste in limita bugetului anual propriu al structurilor sportive si al Comitetului Olimpic Roman.”

Art. 66
Sportivii profesionisti, asociati in sindicate pe ramuri de sport, beneficiaza si de celelalte drepturi conferite de Legea nr. 54/1991 cu privire la sindicate.

Titlul XI – Finantarea activitatii sportive
Art. 67
(1) Veniturile, indiferent de sursa, si cheltuielile de orice natura ale oricarei structuri sportive sunt cuprinse intr-un buget anual propriu.
(2) Administrarea bugetului anual de venituri si cheltuieli se face astfel:
a) potrivit competentelor stabilite in statutele si regulamentele structurilor sportive de drept privat, pentru veniturile proprii;
b) potrivit conditiilor stabilite prin contractele incheiate intre parti, pentru sumele acordate de organele administratiei publice centrale si locale, pentru finantarea programelor structurilor sportive de drept privat fara scop lucrativ, de utilitate publica;
c) in conditiile prevazute de normele privind finantele publice, pentru alocatiile de la bugetul de stat si bugetele locale, acordate de organele administratiei publice centrale si locale structurilor sportive de drept public, precum si pentru veniturile proprii ale acestora.
(3) Bugetul anual cuprinde la partea de venituri, dupa caz:
a) venituri proprii;
b) sume de la bugetul de stat sau bugetele locale acordate de organele administratiei publice centrale sau locale pentru finantarea programelor sportive realizate de structuri sportive de drept privat, fara scop lucrativ, de utilitate publica;
c) alocatii de la bugetul de stat si de la bugetele locale, repartizate structurilor sportive de drept public de organele administratiei publice centrale si locale;
d) alte surse.
(4) Bugetul anual al structurilor sportive se aproba dupa cum urmeaza:
a) de adunarile generale, pentru structurile sportive de drept privat;
b) de organele administratiei publice centrale sau locale in subordinea carora se afla, pentru structurile sportive de drept public
(5) Structurile sportive fara scop lucrativ sunt scutite de impozite si taxe locale.
(6) Soldurile anuale rezultate din executia bugetului structurilor sportive de drept public se reporteaza in anul urmator.

Art. 68
(1) Veniturile obtinute din activitatea structurilor sportive fara scop lucrativ, care sunt neeconomice, nu sunt impozabile si includ:
a) cotizatiile si contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;
b) taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;
c) donatiile si sumele sau bunurile primite prin sponsorizare;
d) dobanzile si dividendele obtinute din plasarea disponibilitatilor realizate din asemenea venituri;
e) veniturile obtinute din reclama si publicitate, cu exceptia celor realizate prin unitatile specializate in acest domeniu;
f) veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;
g) veniturile obtinute din valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul acestora;
h) veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive;
i) indemnizatiile obtinute din participarea la competitiile si demonstratiile sportive;
j) indemnizatiile obtinute din transferurile sportivilor.
(2) Structurile sportive cu personalitate juridica fara scop lucrativ sunt scutite de impozitul pe profit atunci cand utilizeaza cel putin 80% din veniturile obtinute din orice sursa in scopul realizarii obiectivelor pentru care au fost autorizate, inclusiv pentru cheltuieli de investitii si dotari, precum si pentru cheltuieli de functionare.
(3) Societatile comerciale sportive pe actiuni sunt scutite de orice impozite fata de bugetul de stat si fata de bugetele locale pentru activitatile economice legate exclusiv de obiectul lor social, in conditiile prevazute la art. 31 alin. (1), astfel:
a) 100% pe o perioada de un an calendaristic de la data adoptarii acestei forme de organizare, respectiv data emiterii certificatului de inmatriculare de catre registrul comertului;
b) 50% pentru inca 2 ani calendaristici urmatori perioadei prevazute la lit. a).
(4) Profitul obtinut de societatile comerciale sportive pe actiuni din alte activitati comerciale, care este destinat in exclusivitate finantarii activitatilor sportive, este scutit de impozit, in conditiile prevazute la alin. (3).
(5) Sunt considerate cheltuieli deductibile fiscal si cele realizate pentru promovarea si dezvoltarea activitatilor sportive neprofesioniste din propria structura.

Art. 69
(1) Structurile sportive fara scop patrimonial si Comitetul Olimpic Roman, in conditiile prezentei legi, pot beneficia de sume de la bugetul de stat si de la bugetele locale pentru finantarea de programe sportive. Aceste sume se asigura pe baza de contracte incheiate intre structurile sportive respective si organele administratiei publice centrale sau locale, dupa caz.
(2) Contractul va cuprinde prevederi cu privire la: obiectul si volumul activitatilor specifice, parametrii sportivi de realizat, suma stabilita pentru finantarea programelor, defalcata pe obiective, activitati si naturi de cheltuieli, obligatiile si responsabilitatile partilor. Regimul de gestionare a sumelor astfel primite si controlul financiar se fac in conditiile legii.
(3) Prevederile contractului au putere deplina pentru cele doua parti, constituindu-se in norme cu caracter tehnic, financiar si administrativ.
(4) Structurile sportive de drept public pot beneficia si de alte surse de venituri, astfel:
a) cotizatiile si contributiile banesti sau in natura ale simpatizantilor;
b) donatiile si sumele sau bunurile primite prin sponsorizari;
c) veniturile obtinute din reclama si publicitate;
d) veniturile pentru care se datoreaza impozite pe spectacole;
e) veniturile obtinute din valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul acestora;
f) indemnizatiile obtinute din participarea la competitiile si demonstratiile sportive;
g) indemnizatiile obtinute din transferurile sportivilor.
(5) Veniturile obtinute din activitatile structurilor sportive de drept public se gestioneaza si se utilizeaza la nivelul structurilor sportive respective, pentru realizarea scopului si obiectului de activitate, fara varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat.

Art. 70
(1) Ministerul Tineretului si Sportului isi asigura sursele pentru finantarea activitatilor sportive din:
a) alocatii de la buget, stabilite de administratia publica centrala si locala;
b) venituri provenite din incasarile Regiei Autonome “Loteria Nationala”, stabilite potrivit legii;
c) 1% din taxele si accizele aplicate la nivel national pentru tigarete, tigari si bauturi alcoolice;
d) donatii si sponsorizari;
e) alte venituri, in conditiile legii;
f) sumele ramase din exercitiul financiar precedent.
g) 5% din totalul incasarilor ramase dupa deducerea taxei de licenta datorate, conform legislatiei in vigoare, de organizatorii de pronosticuri si pariuri sportive autorizati, in conditiile legii, de Comisia de autorizare a jocurilor de noroc, pentru jocurile de pronosticuri si pariuri sportive bazate pe utilizarea de competitii de gen pentru ramura respectiva, organizate in campionatele nationale din alte tari, de federatiile si organismele sportive internationale, precum si in ÇCupa RomanieiÈ, potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi
(2) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, isi asigura sursele pentru finantarea activitatilor sportive de interes local din:
a) alocatia bugetara anuala stabilita de administratia publica centrala si locala;
b) 30% din impozitele pe spectacolele sportive desfasurate pe teritoriul judetului respectiv;
c) 15% din valoarea de piata a bazelor sportive dezafectate sau carora li s-a schimbat destinatia, aflate in proprietatea structurilor sportive de drept privat de pe teritoriul judetului respectiv;
c^1) veniturile obtinute din activitati economice realizate in legatura cu scopul si cu obiectul de activitate ale unitatilor de administrare a bazelor sportive
d) donatii si sponsorizari;
e) alte venituri, in conditiile legii;
f) sumele ramase din exercitiul financiar precedent.
g) venituri obtinute din valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul acestora

Art. 71
(1) Sursele de finantare a federatiilor sportive nationale provin din:
a) sume destinate finantarii programelor sportive proprii si inscrise in contractele incheiate cu organele administratiei publice centrale sau locale, dupa caz;
b) venituri obtinute din activitati economice realizate in legatura cu scopul si obiectul de activitate ale acestora;
c) cotizatii, taxe, contributii, penalitati, potrivit prevederilor statutelor si regulamentelor proprii;
d) donatii si sponsorizari;
e) 20% din incasarile realizate din pronosticurile sportive, ca urmare a utilizarii de competitii de gen pentru ramura respectiva, organizate in campionatele nationale din alte tari, de federatiile si organismele sportive internationale, precum si in “Cupa Romaniei”;
f) 10% din indemnizatiile de transferuri interne si internationale ale sportivilor, care se constituie in sursa de finantare a activitatii sportive pentru copii si juniori, inclusiv a celor din cluburile scolare;
g) alte venituri, in conditiile legii;
h) sume ramase din exercitiul financiar precedent.
i) venituri obtinute din valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul acestora.
(2) Sursele de finantare a cluburilor sportive provin din:
a) subventii de la bugetul de stat si bugetele locale acordate cluburilor sportive de drept public de catre organele administratiei publice centrale si/sau locale in subordinea carora se afla, precum si de organele administratiei publice locale din unitatea administrativ-teritoriala respectiva;
b) sume destinate finantarii programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat si inscrise in contractele incheiate cu directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sau cu organele administratiei publice locale, dupa caz;
c) venituri obtinute din activitati economice realizate in legatura directa cu scopul si obiectul de activitate ale acestora;
d) cotizatii, contributii si penalitati aplicate membrilor sai, sportivilor, antrenorilor si celorlalti tehnicieni, potrivit statutelor si regulamentelor proprii;
e) sume obtinute din transferurile sportivilor;
f) donatii si sponsorizari;
g) alte venituri, in conditiile legii;
h) sume ramase din exercitiul financiar precedent;
i) venituri obtinute din valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul acestora;
j) venituri obtinute din participarea la competitiile si demonstratiile sportive.
(3) Sursele de finantare a asociatiilor sportive fara personalitate juridica se asigura prin:
a) aportul membrilor;
b) repartizarea unor sume pentru activitatea sportiva din bugetul de venituri si cheltuieli al institutiilor sau unitatilor in cadrul carora s-au constituit;
c) alte surse.

Art. 72
Sursele de finantare a asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, se asigura din:
a) sume destinate finantarii programelor sportive proprii si inscrise in contractele incheiate cu directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sau cu organe ale administratiei publice locale, dupa caz;
b) cotizatii, taxe, contributii, penalitati, potrivit statutelor si regulamentelor proprii;
c) veniturile obtinute din activitatile economice realizate in legatura cu scopul si obiectul de activitate ale acestora;
d) donatii si sponsorizari;
e) alte venituri, in conditiile legii;
f) sume ramase din exercitiul financiar precedent.

Art. 73
(1) Cluburile sportive profesioniste organizate ca societati comerciale sportive pe actiuni realizeaza venituri proprii din activitatile prevazute la art. 31 alin. (1).
(2) Gestionarea patrimoniului propriu si exercitiul financiar al cluburilor sportive profesioniste se conduc potrivit reglementarilor aplicabile pentru societatile comerciale.

Art. 74
Sursele de finantare a ligilor profesioniste, pe ramuri de sport, provin din:
a) cotizatii, taxe, contributii, penalitati, potrivit statutelor si regulamentelor proprii;
b) veniturile obtinute din activitatile realizate in legatura directa cu statutul si obiectul de activitate ale acestora;
c) donatii si sponsorizari;
d) 20% din incasarile nete ramase dupa deducerea taxei asupra jocurilor la sistemele de pronosticuri sportive, organizate cu utilizarea competitiei sportive profesioniste respective;
e) 5% din incasarile rezultate din vanzarea biletelor de intrare la competitiile sportive oficiale organizate de liga;
f) 2% din incasarile rezultate din contractele incheiate de cluburile sportive profesioniste pentru reclama, publicitate si drepturi TV;
g) alte venituri, in conditiile legii;
h) sume ramase din exercitiul financiar precedent.

Art. 75
Sursele de finantare a Comitetului Olimpic Roman se constituie din:
a) sume de la bugetul de stat;
b) timbrul olimpic, reprezentand 10% din valoarea tuturor biletelor de acces la manifestarile sportive;
c) venituri provenite din incasarile Regiei Autonome “Loteria Nationala”, stabilite potrivit legii;
d) donatii si legate;
e) sponsorizari;
f) venituri realizate din acordarea dreptului de folosinta a emblemei Comitetului Olimpic Roman si a altor drepturi de proprietate intelectuala olimpice;
g) contributii din partea Comitetului International Olimpic si a Solidaritatii Olimpice;
h) venituri din organizarea si exploatarea pronosticurilor si pariurilor sportive, in conditiile legii;
i) alte venituri, conform legislatiei in vigoare;
j) sume ramase din exercitiul financiar precedent;
k) o patrime din sumele realizate potrivit art. 70 alin. (1) lit. c).

Art. 76
abrogat, legea nr. 241/2007

Art. 77
Sportivii, antrenorii, tehnicienii si alti specialisti prevazuti la art. 62 sunt scutiti de plata impozitelor asupra veniturilor realizate din premii, prime si indemnizatii sportive, astfel:
a) 100% ca urmare a realizarii obiectivelor de inalta performanta:
– clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice;
– calificarea si participarea la campionatele mondiale, campionatele europene si jocurile olimpice, pentru jocurile sportive;
– participarea la fazele superioare ale competitiilor europene intercluburi, incepand cu optimile de finala;
b) 100% pentru primele si indemnizatiile sportive acordate in vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale de catre loturile reprezentative ale Romaniei.

Titlul XII – Baza materiala pentru activitatea sportiva
Art. 78
(1) In sensul prezentei legi baza materiala sportiva cuprinde totalitatea terenurilor si spatiilor, precum si amenajarile, instalatiile si constructiile care sunt destinate organizarii si desfasurarii activitatii de educatie fizica si sport.
(2) Bunurile mentionate la alin. (1) apartin, dupa caz, proprietatii publice sau private.
(3) Bazele sportive din domeniul public si privat al statului si unitatilor administrativ-teritoriale, respectiv din sectorul privat, omologate, se inscriu obligatoriu in Registrul bazelor sportive, conform unei metodologii aprobate prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Sport.

Art. 78^1
Autoritatile administratiei publice si societatile comerciale care au dobandit sau detin baze si/sau instalatii sportive sunt obligate sa pastreze destinatia acestora si sa le mentina in stare de functionare.

Art. 79
(1) Schimbarea destinatiei sau desfiintarea unor baze sportive apartinand domeniului public ori privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale se va putea face numai prin hotarare a Guvernului si cu construirea prealabila a altor baze sportive similare celor desfiintate.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si societatilor comerciale care detin active patrimoniale destinate activitatii sportive ce au apartinut statului.

Art. 80
(1) Baza materiala pentru activitatea sportiva, aflata in patrimoniul statului si in folosinta fostului Consiliu National pentru Educatie Fizica si Sport la data de 22 decembrie 1989, se reintegreaza in patrimoniul succesorului in drepturi, Ministerul Tineretului si Sportului.
(2) Predarea-preluarea se face pe baza de protocol. Justa despagubire se acorda, dupa caz, de Guvern. In acelasi timp se reintegreaza fara plata si imobilele care, conform art. 20 alin.
(2) din Legea nr. 15/1990, cu modificarile si completarile ulterioare, au trecut in patrimoniul unor societati comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe baza de protocol.
(3) Inchirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor disponibile temporar, aflate in patrimoniul Ministerului Tineretului si Sportului, se face pe baza de contract incheiat in conditiile legii, cu revizuirea anuala a acestuia, numai in conformitate cu metodologia stabilita prin ordin al ministrului tineretului si sportului.
(4) Inchirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, in conditiile alin.
(3) se face cu prioritate pentru activitati sportive.
(5) Detinatorii de bunuri prevazute la alin. (1) si (2), care urmeaza sa fie reintegrate in patrimoniul Agentiei Nationale pentru Sport, sunt obligati sa puna la dispozitie imputernicitilor acesteia toate documentele care atesta proprietatea, evidentele contabile, precum si documentele necesare, in vederea inregistrarii. Agentia Nationala pentru Sport, prin imputernicitii sai, va actiona in justitie persoanele juridice sau fizice care refuza semnarea protocoalelor si predarea documentelor de proprietate. Aceste actiuni sunt scutite de taxa de timbru.
(6) Intabularea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinand bazei materiale sportive se face cu scutirea de plata taxelor prevazute de lege. De asemenea, sunt scutite de taxa de timbru si cererile de chemare in judecata privind actiuni in prestatie tabulara, radiere, anulare sau modificare a inscrierilor din cartea funciara inaintate de institutiile sau persoanele prevazute la alin. (5).
(7) Actiunile in justitie formulate de Ministerul Tineretului si Sportului si de directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea prevederilor alin. (1) si
(2) sunt scutite de taxa de timbru.
(8) In conditiile alin.
(7) si alte organe ale administratiei publice centrale si locale pot face reintegrarea bazei materiale proprii pentru activitate sportiva.
(9) Ministerul Tineretului si Sportului administreaza baza materiala proprie prin complexurile sportive nationale si cluburile sportive din subordinea sa, precum si prin unitatile de administrare a bazelor sportive din subordinea directiilor pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, in conditiile legii.
(10) Complexurile sportive nationale sunt persoane juridice, infiintate prin hotarare a Guvernului ca institutii publice in subordinea Ministerului Tineretului si Sportului. Obiectul de activitate al acestora il constituie administrarea bazei materiale destinate cu prioritate pregatirii loturilor nationale si olimpice, precum si organizarii competitiilor sportive de nivel national si international. Complexurile sportive nationale se organizeaza si functioneaza pe baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului tineretului si sportului.
(11) Unitatile de administrare a bazelor sportive din subordinea directiilor pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, functioneaza ca unitati fara personalitate juridica, avand ca obiect de activitate administrarea si intretinerea bazelor sportive de interes national, precum si prestarea de servicii pentru activitatea sportiva si de tineret.
(12) Sursele de finantare a complexurilor sportive nationale provin din:
a) subventii de la bugetul de stat;
b) venituri obtinute din activitati economice realizate in legatura cu scopul si cu obiectul de activitate ale acestora;
c) donatii si sponsorizari;
d) alte venituri, in conditiile legii;
e) sume ramase din venituri extrabugetare din exercitiul financiar precedent(13) Veniturile obtinute din activitatea complexurilor sportive nationale si a unitatilor judetene de administrare a bazelor sportive se gestioneaza si se utilizeaza integral la nivelul unitatilor respective, pentru realizarea scopului si obiectului de activitate, fara varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat.
f) venituri obtinute din valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul acestora
(14) Comitetul Olimpic Roman si federatiile sportive nationale, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publica, pot primi in folosinta gratuita, pe termen limitat, bunuri imobile din patrimoniul statului si al unitatilor administrativ-teritoriale.
(15) Patrimoniul din domeniul public al statului, aflat, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, in administrarea Agentiei Nationale pentru Sport, poate fi transferat in domeniul public al comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor, dupa caz, in conditiile legii

Art. 81
(1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa includa in planurile de urbanism si amenajare rurala suprafete de teren pentru construirea de baze sportive destinate educatiei fizice si sportului comunitar.
(2) Autoritatile administratiei publice locale pot contribui la intretinerea, modernizarea si dezvoltarea bazei materiale pentru activitatea sportiva, in conditiile legii.

Art. 82
Ministerul Tineretului si Sportului, Comitetul Olimpic Roman, federatiile sportive nationale si cluburile sportive care detin bazele sportive nautice au dreptul de folosinta gratuita si prioritara a luciului de apa pentru activitatea de pregatire si competitionala.

Art. 83
Regimul de gestionare si administrare a bunurilor mobile si imobile, achizitionate ca urmare a derularii unor programe sportive, se reglementeaza pe baza contractului incheiat intre parti.

Art. 83^1
Detinatorii cu orice titlu ai bazei materiale sportive pot efectua cheltuieli privind contracte de asigurare a acesteia.

Art. 83^2
Detinatorii cu orice titlu ai bazei materiale sportive evidentiate in patrimoniul Agentiei Nationale pentru Sport au obligatia obtinerii anuale a autorizatiilor de functionare, conform prevederilor legale, si sunt scutiti de plata tuturor taxelor necesare obtinerii acestor autorizatii

Titlul XIII – Prevenirea violentei in sport si lupta impotriva dopajului
Art. 84
(1) Activitatea sportiva in Romania se organizeaza pornindu-se de la principiul asigurarii unui climat civilizat, de fair-play si sportivitate in toate locurile in care se desfasoara astfel de actiuni.
(2) Modalitatile concrete de actiune in acest domeniu, pe plan national si local, se stabilesc avandu-se in vedere prevederile Conventiei europene privind violenta si iesirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestarilor sportive, in special la meciurile de fotbal.

Art. 85
(1) Se infiinteaza Comisia Nationala de Actiune impotriva Violentei in Sport, ca organism de reglementare, control si supraveghere, format din reprezentanti ai administratiei publice centrale, reprezentanti ai federatiilor sportive nationale, reprezentanti ai ligilor profesioniste si reprezentanti ai directiilor pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.
(2) Comisia Nationala de Actiune impotriva Violentei in Sport are, in principal, urmatoarele atributii:
a) stabileste normele obligatorii privind organizarea spectacolelor si manifestarilor sportive si de prevenire a violentei cu ocazia desfasurarii acestora;
b) supravegheaza si controleaza modul in care normele obligatorii sunt respectate si aplicate de organizatorii de spectacole sportive si de administratorii de baze sportive in cadrul carora se desfasoara aceste spectacole;
c) stabileste si aplica sanctiuni, altele decat cele cuprinse in statutele si in regulamentele structurilor sportive;
d) ia masuri pentru prevenirea violentei fizice exercitate in timpul pregatirii sportivilor.
(3) Organizarea si functionarea Comisiei Nationale de Actiune Impotriva Violentei in Sport se stabilesc prin regulament aprobat prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Tineretului si Sportului.

Art. 86
(1) Structurile sportive de orice nivel, sportivii si tehnicienii isi vor defasura activitatea pornind de la excluderea utilizarii mijloacelor si metodelor care sporesc in mod artificial performantele sportive si prejudiciaza sanatatea sportivilor si etica sportiva.
(2) Pentru punerea in aplicare a politicii si actiunilor cuprinse in Programul national antidoping se infiinteaza Agentia Nationala Antidoping, institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, coordonata de primul-ministru, prin Cancelaria Primului-Ministru, finantata din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat.
(3) Agentia Nationala Antidoping elaboreaza si pune in aplicare Programul national antidoping, conform prevederilor Conventiei antidoping a Consiliului Europei, Agentiei Mondiale Antidoping si Codului mondial antidoping. Programul national antidoping se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Sport
a) constituirea Comisiei Nationale Antidoping;
b) constituirea si functionarea laboratorului de control doping;
c) normele tehnice privind organizarea si desfasurarea controlului doping si sanctiunile care se vor aplica pe linie de sport persoanelor dovedite ca sunt implicate in cazuri de dopaj.
(4) Organizarea, functionarea si atributiile Agentiei Nationale Antidoping se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(5) Normele tehnice privind organizarea si desfasurarea controlului doping si sanctiunile care se aplica pe linie de sport persoanelor dovedite ca sunt implicate in cazuri de dopaj sunt in conformitate cu reglementarile federatiilor sportive internationale, ale Comitetului International Olimpic si ale Agentiei Mondiale Antidoping

Titlul XIV – Sanctiuni
Art. 87
Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage raspunderea disciplinara, materiala, civila, contraventionala sau penala, dupa caz.

Art. 88
Constituie contraventie urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni:
a) incalcarea dispozitiilor art. 13 alin. (3), prin admiterea de catre organizatori a participarii la competitiile sportive oficiale inscrise in calendarele federatiilor sportive nationale pe ramuri de sport;
b) participarea la activitatile sportive organizate a sportivilor care nu prezinta avizul medical, conform prevederilor art. 55;
c) prezentarea unor declaratii sau documente inexacte in baza carora s-a operat inscrierea la competitii potrivit prevederilor lit. a) este sanctionabila cu amenda, daca, potrivit legii, fapta nu constituie infractiune;
d) ingradirea de catre detinatorii de baze sportive a accesului celor indreptatiti sa le utilizeze;
e) organizarea manifestarilor sportive fara a asigura conditiile prevazute prin regulamentul federatiei sportive nationale respective;
f) administrarea necorespunzatoare a bazelor si a instalatiilor sportive de catre detinatorii acestora sau de catre cei carora li s-a recunoscut un drept de folosinta asupra lor, sanctionabila cu amenda, potrivit legii, daca fapta nu constituie infractiune;
g) refuzul de a se supune controlului instituit prin prezenta lege sau de a prezenta avizele si autorizatiile de functionare;
h) neaducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse anterior, precum si a solicitarilor legale ale Ministerului Tineretului si Sportului.
i) neachitarea contravalorii timbrului olimpic catre Comitetul Olimpic Roman;
j) neinregistrarea bazelor sportive in Registrul bazelor sportive;
k) nerespectarea prevederilor art. 70 alin. (1) lit. g).
l) nerespectarea prevederilor art. 55 alin. (4).

Art. 88^1
In situatii deosebite de incalcare a actelor constitutive, a statutelor, a actelor normative, Agentia Nationala pentru Sport poate dispune convocarea adunarii generale extraordinare pentru structurile de utilitate publica.

Art. 89
(1) Contraventiile prevazute la art. 88, savarsite de persoanele fizice si persoanele juridice, se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 6.000.000 lei la 30.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 3.000.000 lei la 15.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 88 lit. a)-c);
b) cu amenda de la 1.500 lei la 4.500 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 900 lei la 3.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 88 lit. d)-f), i), j) si l);
c) cu amenda de la 6.000.000 lei la 15.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 3.000.000 lei la 9.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 88 lit. g) si h);
d) cu amenda de la 200.000.000 lei la 500.000.000 lei, pentru persoanele juridice, faptele prevazute la art. 88 lit. k)
(2) Cuantumul amenzilor se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.

Art. 90
In cazul savarsirii repetate a contraventiilor prevazute la art. 88, pe langa amenda se vor aplica si sanctiunile specifice autoritatii disciplinare in sport, stabilite potrivit prevederilor art. 47.

Art. 91
(1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 89 se fac de:
a) personalul autorizat din cadrul Agentiei Nationale pentru Sport;
b) directorii directiilor pentru tineret si sport judetene sau/si a municipiului Bucuresti, pentru structurile sportive din raza administrativ-teritoriala aferenta;
c) alte persoane imputernicite prin ordin al ministrului tineretului si sportului.
(2) Persoanele autorizate prevazute la alin. (1) constata incalcarile legii si aplica sanctiuni in raport cu gravitatea lor, pe baza de proces-verbal. Amenzile se constituie in alte venituri la bugetul Agentiei Nationale pentru Sport, respectiv al directiilor de sport judetene si a municipiului Bucuresti.

Art. 92
(1) Contraventiilor prevazute in prezenta lege le sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.
(2) Nerespectarea dispozitiilor art. 781 si 79 de catre autoritatile administratiei publice si societatile comerciale care au dobandit sau detin baze si/sau instalatii sportive, prin schimbarea destinatiilor acestora, se sanctioneaza prin reintoarcerea de drept a bazelor si/sau instalatiilor sportive in domeniul public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale

Art. 93
Nerespectarea dispozitiilor art. 34 alin.
(6) ale art. 36 alin.
(2) si ale art. 42 alin.
(7) determina nulitatea actului de infiintare a structurii sportive in culpa.

Titlul XV – Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 94
In termen de 180 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi structurile sportive existente se vor reorganiza potrivit prevederilor acesteia.

Art. 95
Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Decretului nr.31/1954 privind persoanele fizice si persoanele juridice.

Art. 96
In termen de 90 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei Ministerul Tineretului si Sportului elaboreaza si propune spre aprobare Guvernului regulamentul de punere in aplicare a dispozitiilor prezentei legi.

Art. 97
(1) Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi orice dispozitie contrara se abroga.

ANEXA – DEFINITII

In sensul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc astfel:
a) baza sportiva – amenajare specifica ce cuprinde constructii si instalatii destinate activitatii de educatie fizica si sport;
b) Registrul sportiv – document care evidentiaza situatia inregistrarii structurilor sportului in ordine cronologica si care are doua componente: subregistrul structurilor sportive fara personalitate juridica si subregistrul structurilor sportive cu personalitate juridica;
c) Certificat de identitate sportiva – act oficial prin care se atesta calitatea de structura sportiva;
d) licenta de sportiv profesionist – document care atesta existenta unui raport juridic determinat intre un sportiv si un club sportiv profesionist si care este eliberat de o federatie sportiva nationala;
e) oficiali sportivi – persoanele a caror activitate conduce la organizarea si administrarea activitatii sportive de agrement, recreative si competitionale, aflate in relatie cu structura sportiva pe baza de contract de munca, conventie civila de prestari de servicii sau voluntariat.

L E G E privind organizarea si functionarea cabinetelor de medicina sportiva

L E G E
privind organizarea si functionarea cabinetelor de medicina sportiva

Promulgata de Presedintele  Romaniei  (prin Decret nr. 993/2007)  la 20 noiembrie 2007
si publicata in Monitorul Oficial Nr. 831 din 5 decembrie 2007


PARLAMENTUL ROMANIEICAMERA DEPUTAŢILOR                                                              SENATUL

L egea  nr.321/2007
privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor de medicină sportivă


Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – Prevederile prezentei legi se aplică activităţilor de medic specialist de medicină sportivă exercitate în România în baza unui contract individual de muncă sau în mod independent.

Art. 2. – Activitatea de medicină sportivă, parte integrantă a asistenţei medicale, constă în efectuarea selecţiei, a orientării şi a reorientării la efort fizic, efectuarea examinărilor medicale la începerea activităţii sportive, periodic, la încetarea activităţii din cauze medicale şi la reluarea activităţii sportive, după întreruperea acesteia din cauze diverse, eliberarea de avize medicale practicanţilor de forme de sport, stabilind calificativul apt/inapt de efort fizic, în condiţiile unei examinări interdisciplinare complexe, elaborarea programelor de educaţie în domeniul sănătăţii sportive, precum şi asigurarea managementului de medicină sportivă.

Art. 3. – Medicul specialist de medicină sportivă trebuie să contribuie, în măsura posibilităţilor cabinetului, la îmbunătăţirea asistenţei medicale în domeniul medicinei sportive.

Art. 4. – Activităţile de medicină sportivă se realizează în cabinetele de medicină sportivă din sectorul public şi/sau privat constituite ca atare sau în cadrul ambulatoriilor de specialitate,
spitalelor, structurilor sportive şi în cadrul instituţiilor publice cu atribuţii în sport, cu respectarea dispoziţiilor legale privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale.

Art. 5. – Ministerul Sănătăţii Publice asigură controlul şi evaluarea activităţii de medicină sportivă.

CAPITOLUL II

Organizarea şi funcţionarea cabinetelor de medicină sportivă

Art. 6. – Serviciile de medicină sportivă pot fi organizate şi pot furniza servicii de specialitate, în una dintre următoarele forme:

a) secţii şi compartimente de medicină sportivă în oraşele reşedinţă de judeţ aflate în subordinea spitalelor publice sau private, la propunerea autorităţilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti şi/sau a direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene sau a municipiului Bucureşti;
b) cabinete de medicină sportivă, înfiinţate şi organizate potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
c) cabinete de medicină sportivă, înfiinţate în cadrul structurilor sportive, organizaţiilor sportive naţionale şi instituţiilor publice cu atribuţii în sport, cu respectarea dispoziţiilor legale privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale.
Art. 7. – (1) Pentru furnizarea serviciilor de specialitate, cabinetele de medicină sportivă pot încheia contracte cu casele de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii.
(2) În vederea aducerii la îndeplinire a obligaţiilor ce îi revin pentru asigurarea protecţiei angajaţilor care practică orice tip de efort fizic, în cadru organizat, angajatorul se obligă să respecte prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncăşi poate opta pentru una dintre formele de asigurare a serviciilor de medicină sportivă, după cum urmează:

a) organizarea unui cabinet de medicină sportivă în cadrul structurii sportive organizate ca serviciu autonom, situaţie în care medicul specialist de medicină sportivă are calitatea de salariat, iar raporturile de muncă se stabilesc pe baza contractului individual de muncă;
b) contractarea şi furnizarea serviciilor de medicină sportivă cu un cabinet medical de specialitate sau cu un spital care are organizat un astfel de serviciu, situaţie în care medicul specialist de medicină sportivă nu mai este salariat al angajatorului, ci un furnizor de servicii medicale de medicină sportivă, iar raporturile dintre acesta şi angajator sunt reglementate printr-un contract privind furnizarea acestor servicii.

(3) Structurile sportive cu finanţare de la bugetul de stat îşi pot asigura serviciile de medicină sportivă prin formele prevăzute la alin. (2), iar plata acestora se realizează în limita bugetului alocat.

Art. 8. – (1) Cabinetul de medicină sportivă poate deservi, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, mai multe structuri sportive, de comun acord cu părţile interesate, prin contract, în limitele legii şi fără să afecteze activitatea specifică pentru care a fost înfiinţat. Pentru orice prejudiciere a părţilor, cabinetul de medicină sportivă răspunde în faţa autorităţilor abilitate să controleze activitatea
acestuia.
(2) Pentru a putea furniza serviciile de specialitate, cabinetele de medicină sportivă trebuie să îndeplinească condiţiile de acreditare în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

Art. 9. – Dotarea cabinetului de medicină sportivă se face în conformitate cu baremul stabilit prin ordin al ministrului sănătăţii publice.

Art. 10. – (1) Cabinetul de medicină sportivă, indiferent de forma de organizare, efectuează următoarele servicii:

a) consultaţie iniţială;
b) consultaţie de control;
c) somatometrie;
d) dinamometrie;
e) miotonometrie;
f) compoziţie corporală;
g) proba Ruffier;
h) EKG de repaus şi efort la sportivi;
i) electromiografie – EMG;
j) spirometrie;
k) evaluarea capacităţii aerobe de efort;
l) evaluarea capacităţii anaerobe;
m) investigaţie în efort specific;
n) fişa de nutriţie şi calcularea raţiei alimentare în funcţie de sportul practicat;
o) medicaţia efortului sportiv.
(2) Cabinetul de medicină sportivă desfăşoară următoarele activităţi:

a) eliberează avizul medical, apt/inapt de efort fizic, în urma examinărilor clinice şi paraclinice specifice, cu avizul medicului specialist, a colaborării cu alte specialităţi medicale, în funcţie de
particularităţile cazului;
b) monitorizează starea de sănătate a celor ce efectuează o formă de efort fizic, organizat prin examene medicale de selecţie, examen medical în procesul de antrenament, examen medical la reluarea activităţii sportive, control medical periodic;
c) comunică rezultatele examinării medicale către toţi factorii implicaţi în procesul sportiv, la nivel local şi naţional;
d) îndrumă activităţile de refacere şi recuperare medicală, reorientare sportivă;
e) consiliază tehnicienii în privinţa planului de antrenament şi de menţinere a sănătăţii sportivilor;
f) transmite autorităţii de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti pe raza căreia funcţionează, datele privind starea de sănătate a sportivilor, precum şi eventualele accidente înregistrate în teren.
CAPITOLUL III

Controlul profesional al activităţii cabinetului de medicină sportivă

Art. 11. – Autoritatea de sănătate publică judeţeanăşi a municipiului Bucureşti, pe raza căreia funcţionează cabinetele de medicină sportivăşi Colegiul Medicilor din România, direct sau prin
structurile teritoriale, exercită controlul profesional, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 12. – Medicul specialist de medicină sportivă, fie că este salariat al angajatorului care organizează un astfel de serviciu în cadrul structurii sportive autorizate, fie că prestează serviciile medicale pe baza unui contract privind furnizarea serviciilor de medicină sportivă, are următoarele atribuţii generale şi specifice:

A. Atribuţii generale:

a) ia măsuri pentru prevenirea accidentelor, din cauze medicale, în cursul practicării efortului fizic;
b) asigură controlul medical al celor implicaţi în procesul efortului fizic, din momentul începerii acestui proces şi pe toată durata executării contractului individual sportiv sau nesportiv pentru recuperare şi refacere;
c) comunică echipei tehnice, respectiv antrenorului şi angajatorului, numele sportivilor apţi/inapţi din punct de vedere medical;
d) stabileşte şi comunică echipei tehnice tipul de antrenament, de recuperare, de refacere, corespunzător stării de sănătate a sportivului;
e) reevaluează periodic tipul de activitate fizică a fiecărui sportiv, în funcţie de starea de sănătate şi de parametrii biologici ai acestuia.
B. Atribuţii specifice:

a) recomandă investigaţiile necesare pentru a stabili diagnosticul medico-sportiv;
b) evaluează diagnosticul bolilor intercurente, în limita competenţei, precum şi a celor legate de activitatea sportivă;
c) apelează la membrii unei echipe interdisciplinare formate din medici specialişti de: medicină internă, pediatrie, ortopedie, traumatologie, neurologie, psihiatrie, laborator clinic, cardiologie, imagistică medicală, precum şi psihologi şi psihologi sportivi, sistematizând şi concluzionând rezultatele necesare pentru avizul medical apt/inapt. Pentru orele de educaţie fizică din şcoli, avizul medical poate fi eliberat de către medicul şcolar în colaborare cu medicii de specialitate;
d) efectuează examinări medicale la începutul activităţii, în timpul antrenamentelor, periodic, la reluarea activităţii efortului fizic în cadru organizat şi la încetarea acestui tip de activitate;
e) asigură controlul medical al sportivilor şi al celor care practică o formă de efort fizic în cadru organizat, asistenţă medico-sportivă în complexurile sportive naţionale, în cantonamentele loturilor naţionale şi olimpice, ale cluburilor sportive şi asistenţă medicală la bazele sportive, în timpul desfăşurării antrenamentelor şi competiţiilor, precum şi la locurile amenajate în alte locaţii decât cele prevăzute;
f) coordonează monitorizarea biologică a pacienţilor şi a efectelor biologice consecutive efortului fizic, după o prealabilă selecţie a celor mai adecvate teste;
g) ţine evidenţa şi supraveghează bolile legate de activitatea fizicăşi supraveghează bolile cronice la pacienţii care fac efort fizic în cadru organizat;
h) înregistreazăşi declară bolile, conform metodologiei elaborate de Ministerul Sănătăţii Publice;
i) stabileşte aptitudinea de efort fizic, cu ocazia oricărei examinări medicale;
j) avizează locurile unde se practică efort fizic în cadru organizat;
k) organizează primul-ajutor şi tratamentul de urgenţă standard;
l) recomandă tipul de efort fizic care este util în funcţie de capacitatea de efort fizic şi aptitudine celor care doresc să practice efort fizic;
m) consiliază asupra programelor de sănătate, dietă, medicaţie de susţinere a efortului fizic şi refacere, metodelor de refacere eficiente;
n) evaluează aptitudinea pentru efort fizic, în concordanţă cu starea de sănătate, şi promovează adaptarea antrenamentului la posibilitatea pacientului;
o) promovează capacitatea de efort fizic, sănătatea, îndemânarea şi antrenamentul;
p) consiliază pacienţii vârstnici şi pe cei cu dizabilităţi;
q) consiliază în problemele de recuperare şi refacere a celor care practică efort fizic în cadru organizat;
r) îndeplineşte atribuţiile precizate în dispoziţiile legale privind măsurile antidoping;
s) evaluează permanent capacitatea de efort fizic.
CAPITOLUL IV

Secretul profesional

Art. 13. – Rezultatele examinărilor medicale efectuate se comunică angajatorilor prin avizul medical, în termenii apt sau inapt de efort fizic. Pentru sportivii de performanţă din loturile naţionale şi olimpice, avizul medical se eliberează numai de către Institutul Naţional de Medicină Sportivă.

Art. 14. – Medicul specialist de medicină sportivă declară periodic accidentele, bolile infecţioase şi parazitare cu risc de transmitere în colectivitate, autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti şi Ministerului Sănătăţii Publice.

Art. 15. – Orice document medical în care sunt cuprinse date clinice, rezultate ale unor investigaţii şi/sau concluzii diagnostice se eliberează numai pacientului în cauză.

Art. 16. – Medicul de familie primeşte date considerate ca fiind necesare în domeniul îngrijirilor primare de sănătate şi cu privire la medicaţia interzisă de legile internaţionale antidoping.

CAPITOLUL V

Medicul specialist de medicină sportivă

Art. 17. – (1) Sportivul care practică efort fizic într-un cadru organizat se află în evidenţa unui medic de familie şi a unui medic specialist de medicină sportivăşi beneficiază de asistenţa medicală conform contractului-cadru. Medicul de familie şi medicul specialist de medicină sportivă colaborează pentru a asigura starea de sănătate a sportivilor aflaţi în evidenţă.
(2) Colaborarea dintre medicul de familie şi medicul specialist de medicină sportivă presupune:

a) evidenţa sportivului pe lista medicului de familie şi înscrierea datelor personale în carnetul de sănătate;
b) transmiterea de către medicul de familie a datelor sportivului cabinetului de medicină sportivă care supraveghează activitatea sportivului şi care, la rândul său, completează carnetul de sănătate cu datele pe care le deţine;
c) informarea medicului de familie de către medicul specialist de medicină sportivă în legătură cu medicaţia de susţinere a efortului fizic, de refacere fizică, precum şi medicaţia acceptatăşi cea interzisă de forurile internaţionale sportive, pe bază de scrisoare medicală;
d) comunicarea oricărui tratament administrat sportivului de către medicul de familie şi/sau de către alţi medici specialişti medicului specialist de medicină sportivă pentru avizare. Această comunicare presupune prezentarea documentelor medicale pe care sportivul le deţine: reţete, scrisori medicale sau bilete de externare.

(3) Cabinetul medicului specialist de medicină sportivăşi cabinetul medicului de familie comunică permanent, atât prin intermediul carnetului de sănătate, cât şi prin alte mijloace, cum ar fi:
înscrisuri, recomandări şi altele asemenea, în vederea obţinerii de informaţii complete şi corecte asupra stării de sănătate a sportivului.

Art. 18. – (1) Sportivul trebuie să deţină asupra sa carnetul de sănătate, care cuprinde următoarele date:

a) antecedentele heredo-colaterale;
b) antecedentele fiziologice şi patologice personale;
c) diagnosticul stării de sănătate;
d) avizul epidemiologic;
e) avizul medical, care conţine diagnosticul stării de dezvoltare şi nutriţie şi diagnosticul capacităţii de efort fizic.

(2) Modelul carnetului de sănătate este elaborat de Ministerul Sănătăţii Publice, în colaborare cu Institutul Naţional de Medicină Sportivă, ca for metodologic, şi cuprinde elemente de protecţie
împotriva eventualelor tentative de falsificare.
(3) Medicii sunt răspunzători de exactitatea datelor înscrise în carnetul de sănătate.

Art. 19. – (1) În cazul deplasărilor de la locul de reşedinţă, în absenţa medicului lotului, sportivul este luat în evidenţă de medicul specialist de medicină sportivă din teritoriu, pe baza datelor înscrise în carnetul de sănătate, şi este afiliat medicului de familie cu care colaborează medicul specialist de medicină sportivă pe plan local.
(2) Prevederile art. 17 alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi colaborării dintre medicii prevăzuţi la alin. (1).

Art. 20. – În cadrul Institutului Naţional de Medicină Sportivă se creează o bază de date, cu toate informaţiile medicale ale sportivilor legitimaţi, bază care poate fi accesată de toţi medicii acreditaţi de această instituţie.

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

Art. 21. – Medicul specialist de medicină sportivă trebuie să deţină o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională.

Art. 22. – (1) Comisia naţională de soluţionare a cazurilor deosebite şi a litigiilor profesionale în medicina sportivă se înfiinţează şi funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Medicină Sportivă, care asigură condiţiile tehnice de desfăşurare a activităţii.

(2) Comisia naţională de soluţionare a cazurilor deosebite şi a litigiilor profesionale în medicina sportivă este formată din:

a) 3 medici desemnaţi de Institutul Naţional de Medicină Sportivă;
b) un medic desemnat de şeful disciplinei de medicină sportivă a Universităţii de Medicinăşi Farmacie „Carol Davila”;
c) medicul specialist de medicină sportivă al sportivului analizat.
Art. 23. – Pentru obţinerea specialităţii în medicină sportivă se organizează concurs de rezidenţiat, în condiţiile legii.

Art. 24. – Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Acesta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, în condiţiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE                                                                 PREŞEDINTELE
CAMEREI DEPUTAŢILOR                                                    SENATULUI
Bogdan Olteanu                                                                   Nicolae Vacaroiu

Lege nr. 4/2008 din 09/01/2008 privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive

Lege nr. 4/2008 din 09/01/2008 privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive
Publicata pe site la data de 11 Ianuarie 2008

Lege nr. 4/2008
din 09/01/2008

privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive

Parlamentul României adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. – În sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) competitie sportiva – întrecere sportiva organizata pe ramuri de sport, între mai multe echipe sau concurenti independenti, pe baza unui regulament si a unui program, având drept scop stabilirea unei ordini ierarhice a competitorilor în clasamentul final;
b) joc sportiv – întrecere sportiva desfasurata în cadrul sau în afara unei competitii sportive, care poate avea caracter oficial sau amical, intern ori international si se disputa pe baza unui regulament, având drept scop stabilirea unui învingator;
c) organizator de competitii sportive – structura sportiva, legal constituita si recunoscuta oficial, care are dreptul de a organiza competitii sportive;
d) organizator de jocuri sportive – structura sportiva, legal constituita si recunoscuta oficial, care organizeaza jocuri sportive, desfasurate fie în cadrul unei competitii sportive oficiale, fie separat, în cadrul unor întreceri sportive cu caracter amical;
e) oficial – persoana care reprezinta o autoritate, membru al unei comisii, arbitru, observator, antrenor, preparator fizic, responsabil tehnic, medical ori administrativ din cadrul federatiilor, ligilor, asociatiilor judetene si cluburilor, acreditata sau, dupa caz, autorizata în functia ori pozitia pe care o detine;
f) grad de risc al competitiei sau al jocului sportiv – nivelul posibilitatii producerii unor fapte îndreptate împotriva ordinii si sigurantei publice, cu ocazia desfasurarii competitiei sau a jocului sportiv;
g) evacuare a participantilor – ansamblul masurilor imperative desfasurate de catre structurile de ordine pentru scoaterea, în mod organizat, din locul de desfasurare a competitiei sau a jocului sportiv, a unui spectator, a unui grup de spectatori sau a tuturor participantilor;
h) stare vadita de ebrietate – consecinta a consumului de bauturi alcoolice asupra comportamentului unei persoane, manifestata prin vorbire incoerenta, mers sinuos si dificultati de orientare temporal-spatiala, precum si prin mirosul specific de alcool, emanat de catre persoana în cauza;
i) control corporal preventiv si al bagajelor – verificarea sumara a tinutei vestimentare si a bagajelor participantilor, în scopul prevenirii introducerii în locurile de desfasurare a competitiei sau a jocului sportiv a obiectelor si materialelor interzise la detinere;
j) interzicere a accesului sau a participarii la unele competitii sau jocuri sportive – masura de siguranta, inclusiv provizorie, dispusa de instanta de judecata sau de catre procuror, ori sanctiune contraventionala complementara, dispusa de catre agentul constatator, prin care se impune unei persoane interzicerea accesului/participarii la unele competitii sau jocuri sportive, desfasurate în tara ori în strainatate, de genul celor la care aceasta a savârsit fapte de natura contraventionala sau penala;
k) baza sportiva – totalitatea terenurilor, spatiilor, instalatiilor si constructiilor special amenajate în vederea organizarii si desfasurarii de competitii sportive, jocuri sportive si alte activitati de educatie fizica si sport;
l) arena sportiva – spatiul care cuprinde terenul de sport unde se desfasoara competitia sau jocul sportiv, precum si tribunele pentru spectatori;
m) zona imediata locului de desfasurare a competitiilor sportive – spatiul cuprins între aliniamentul punctelor unde se efectueaza controlul documentelor de acces si limita exterioara a bazei sportive;
n) zona apropiata locului de desfasurare a competitiilor sportive – spatiul situat dincolo de limita exterioara a zonei imediate, care cuprinde si strazile adiacente bazei sportive;
o) comandant al fortelor de ordine – seful efectivelor de jandarmi care executa misiunea de asigurare si restabilire a ordinii publice;
p) sef al dispozitivului de ordine si siguranta – persoana desemnata din cadrul societatii specializate de protectie si paza,care organizeaza, coordoneaza si conduce activitatea desfasurata de catre personalul societatii pentru asigurarea ordinii si sigurantei în interiorul arenei sportive;
r) responsabil de ordine si siguranta – persoana anume desemnata de catre organizator, care asigura coordonarea dispozitivului realizat de catre personalul de ordine si siguranta si relationarea cu fortele de ordine si cu reprezentantii celorlalte autoritati si institutii care concura la desfasurarea în bune conditii a competitiei sau a jocului sportiv;
s) monitor de securitate – persoana anume desemnata din cadrul unitatii de jandarmi, care are responsabilitatea de a supraveghea comportamentul si actiunile suporterilor unui club din zona de competenta, precum si relationarea acestora cu fortele de ordine;
s) ofiter de informare – persoana anume desemnata din cadrul unitatii de jandarmi, care are ca atributii relationarea dintre aceasta si un club din zona de responsabilitate, consilierea responsabilului de ordine si siguranta al clubului pe probleme de securitate si gestionarea datelor si informatiilor referitoare la comportamentul sustinatorilor clubului respectiv;
t) punct de comanda – spatiu special amenajat si dotat, destinat activitatilor de conducere si coordonare a masurilor de asigurare si restabilire a ordinii publice, care permite o buna vizibilitate asupra terenului de joc si tribunelor;
t) punct national de informare pentru manifestari sportive – structura centrala în cadrul Jandarmeriei Române, care asigura schimbul de date si informatii în vederea realizarii cooperarii politienesti nationale si internationale cu privire la manifestarile sportive.
Art. 2. – Organizatorii competitiilor si jocurilor sportive si fortele de ordine angrenate au obligatia de a asigura protectia si siguranta spectatorilor, sportivilor si oficialilor si de a lua masuri pentru prevenirea si înlaturarea oricaror incidente ce se pot produce pe traseele de afluire/defluire si în interiorul arenelor sportive, înainte, pe timpul si dupa terminarea competitiei sau a jocului sportiv.
Art. 3. – (1) Mentinerea ordinii publice pe traseele de deplasare catre bazele sportive, în localitati sau în afara acestora, pâna la limita exterioara zonei apropiate, se realizeaza în mod nemijlocit de catre organele de politie competente teritorial.
(2) Unitatile de jandarmi vor informa organele de politie cu privire la traseele de deplasare ale echipelor si suporterilor.
Art. 4. – (1) Asigurarea ordinii publice în zona apropiata si imediata a bazelor sportive si în alte locuri destinate desfasurarii competitiilor si jocurilor sportive cu grad de risc se realizeaza în mod nemijlocit de catre structurile de jandarmi competente teritorial.
(2) În situatii expres determinate, prevazute în planul de actiune întocmit în acest sens de catre unitatea de jandarmi, asigurarea ordinii publice în anumite locuri publice dispuse în afara zonei apropiate se va realiza de catre structurile de jandarmi competente teritorial.
(3) Locurile dispuse în afara zonei apropiate sunt pietele, caile publice ori alte locuri unde exista posibilitatea ca grupurile de suporteri adversi sa se întâlneasca si sa tulbure ordinea si siguranta publica.
Art. 5. – (1) Raspunderea pentru asigurarea masurilor de ordine si siguranta în interiorul arenelor sportive revine organizatorului, care poate încheia în acest sens contracte de prestari de servicii, în conditiile legii, cu societati specializate de protectie si paza.
(2) Asigurarea ordinii si sigurantei participantilor în interiorul arenelor sportive în care se desfasoara competitii sau jocuri sportive cu grad scazut de risc se poate face de catre organizator cu personal propriu.
(3) Organizatorul stabileste toate masurile ce se impun pentru prevenirea incendiilor, asigurarea unei circulatii fluente pe caile de acces, asigurarea unor cai de evacuare a spectatorilor în cazuri deosebite, în conditii de siguranta si timp optim, si pentru mentinerea în stare de functionare a tuturor instalatiilor specifice.
(4) Masurile stabilite de organizator pentru asigurarea ordinii si sigurantei participantilor în interiorul arenelor sportive se înscriu în planul de actiune al societatii specializate de protectie si paza care presteaza serviciul contractat. În acest sens, responsabilul de ordine si siguranta al organizatorului solicita ofiterului de informare date si informatii de interes operativ privind suporterii care vor participa la jocul sportiv.
(5) Planul de actiune este aprobat, în toate situatiile, de catre comandantul structurii de jandarmi competente teritorial.
(6) Fiecare unitate de jandarmi desemneaza un ofiter de informare, însarcinat cu stabilirea contactelor de lucru cu oficialii cluburilor sportive din zona de responsabilitate.
(7) Monitorii de securitate supravegheaza comportamentul spectatorilor, atât pe traseele de afluire/defluire spre/de la baza sportiva, cât si în interiorul acesteia, inclusiv prin efectuarea de înregistrari video si fotografii operative în scopul identificarii persoanelor care savârsesc fapte antisociale. Acestea, precum si înregistrarile video efectuate în conditiile art. 10 alin. (1) lit. h) constituie mijloace de proba pentru solutionarea cauzelor de natura penala sau contraventionala.
(8) În situatia desfasurarii unor competitii sau jocuri sportive într-o alta localitate decât cea în care îsi are sediul clubul, responsabilul de ordine si siguranta, dupa consultarea prealabila a reprezentantilor grupurilor de suporteri, are obligatia de a transmite ofiterului de informare toate detaliile referitoare la deplasarea echipei, a oficialilor si a jurnalistilor acreditati, prin indicarea coordonatelor orare ale deplasarii, a mijloacelor de transport folosite, a locurilor de cazare si a programului pentru perioada de sedere în localitatea de disputare a competitiei sau a jocului sportiv, precum si numarul de bilete achizitionate de catre suporterii proprii, identitatea acestora, deplasarea suporterilor si indicarea agentiilor de turism care organizeaza calatoria, coordonatele orare si itinerarul de deplasare al acestora, mijloacele de transport folosite si locurile de cazare.
(9) Unitatea de jandarmi al carei comandant a aprobat planul de actiune are obligatia de a verifica modul de aplicare a prevederilor stabilite în acesta.
Art. 6. – (1) Responsabilul de ordine si siguranta, comandantul fortelor de ordine, seful dispozitivului de ordine si siguranta, reprezentantul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, un reprezentant al serviciului de ambulanta, delegat la manifestarea sportiva, precum si prefectul ori reprezentantul sau, în cazul în care prezenta acestuia este necesara, îsi desfasoara activitatea în punctul de comanda, urmarind derularea în bune conditii a competitiei sau a jocului sportiv.
(2) În vederea stabilirii unor practici unitare la nivel national privind activitatea responsabililor de ordine si siguranta, precum si instruirea de specialitate a acestora, federatiile sportive de specialitate si ligile profesioniste desemneaza în structura proprie un responsabil de ordine si siguranta, care coordoneaza aceasta activitate.
(3) Elaborarea metodologiilor de instruire a responsabililor de ordine si siguranta se face de federatiile sportive, cu sprijinul de specialitate al Jandarmeriei Române.
Art. 7. – (1) Dupa declararea competitiei sau a jocului sportiv, comandantul unitatii de jandarmi competente teritorial împreuna cu responsabilul de ordine si siguranta al organizatorului de joc stabilesc gradul de risc preliminar al jocului, solicitând la nevoie si punctul de vedere al responsabilului de ordine si siguranta al federatiei de specialitate sau al ligii profesioniste, care se consemneaza în toate documentele de organizare.
(2) În situatia desfasurarii unor jocuri sportive cu grad ridicat de risc este necesara prezenta în arena sportiva a prefectului sau a reprezentantului acestuia, precum si a unui procuror din cadrul parchetului de pe lânga judecatoria în a carei circumscriptie se afla arena sportiva. Înstiintarea acestora se realizeaza de catre unitatea de jandarmi competenta teritorial.
Art. 8. – (1) Restabilirea ordinii publice în interiorul bazei sportive se executa de catre efectivele de jandarmi, din initiativa comandantului acestora, cu aprobarea, dupa caz, a prefectului sau a reprezentantului acestuia, atunci când se constata ca, în urma producerii unor acte de violenta, este pusa în pericol viata sau integritatea corporala a spectatorilor, a sportivilor, a oficialilor, a personalului de ordine si siguranta sau a celorlalti participanti.
(2) În situatiile prevazute la alin. (1) seful dispozitivului de ordine si siguranta ia toate masurile pentru respectarea întocmai de catre personalul din subordine a dispozitiilor primite în acest sens de la comandantul fortelor de ordine.
(3) Pentru restabilirea într-un timp cât mai scurt a ordinii publice, atunci când aceasta a fost grav tulburata, la solicitarea comandantului fortelor de ordine sau ca urmare a autosesizarii, oficialii responsabili dispun de îndata întreruperea partiala sau totala a jocului.
Art. 9. – (1) Evacuarea din arena sportiva a unui grup de participanti, în situatia în care, prin faptele savârsite de catre acestia, se pune în pericol siguranta desfasurarii competitiei sportive, se face, dupa caz, la dispozitia prefectului sau a reprezentantului acestuia ori la solicitarea responsabilului de ordine si siguranta al organizatorului, care cere, în scris, interventia fortelor de ordine.
(2) În cazul producerii de incendii, distrugeri, catastrofe, al tulburarii grave a ordinii publice sau al altor situatii care pun în pericol viata, integritatea corporala ori sanatatea persoanelor sau când nu s-a reusit restabilirea ordinii publice, comandantul fortelor de ordine poate decide evacuarea partiala sau totala a participantilor.
(3) Spectatorul care, în arena sportiva, savârseste una dintre faptele prevazute la art. 22 sau una dintre infractiunile prevazute la art. 31-43 si art. 45 este evacuat, fara a mai putea reveni în arena pâna la terminarea jocului sportiv.
(4) Observatorii desemnati de catre federatiile sportive de specialitate, de catre ligile profesioniste sau de catre forurile sportive internationale, organizatoare ale competitiilor conform regulamentelor de organizare si desfasurare, pot recomanda organizatorului de joc adoptarea unor masuri specifice pentru asigurarea ordinii si sigurantei în arena sportiva.

CAPITOLUL II
Obligatiile organizatorului de competitii sau de jocuri sportive

Art. 10. – (1) Pentru organizarea si desfasurarea activitatii de asigurare a ordinii si sigurantei spectatorilor în arena sportiva, organizatorul de competitii sau de jocuri sportive are urmatoarele obligatii:
a) sa declare jocurile sportive nationale si internationale, cu cel putin 5 zile înainte de data desfasurarii acestora, la unitatea de jandarmi competenta teritorial, care, dupa stabilirea gradului de risc, înstiinteaza administratia publica locala despre data desfasurarii competitiei sau jocului sportiv, urmând ca reprezentantii acesteia sa dispuna masurile prevazute la art. 15 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice, republicata;
b) sa stabileasca masurile de asigurare a ordinii si sigurantei participantilor în arena sportiva, transpuse în planul de actiune, care este înaintat pentru aprobare unitatii de jandarmi competente teritorial, cu cel putin 3 zile înainte de data desfasurarii jocului sportiv;
c) sa efectueze, prin personalul de ordine si siguranta si, dupa caz, cu fortele de ordine, înainte de efectuarea accesului spectatorilor, un control amanuntit al arenei sportive, pentru descoperirea si îndepartarea oricaror obiecte sau materiale interzise;
d) sa asigure arenele sportive cu sisteme eficiente de comunicare cu publicul;
e) sa nu permita folosirea sistemelor de comunicare cu publicul pentru incitarea spectatorilor la violenta, la producerea de distrugeri sau la denigrarea imaginii participantilor la competitiile sau jocurile sportive;
f) sa nu permita introducerea si folosirea în arena sportiva a unor instalatii de sonorizare, cu exceptia gigafoanelor portabile;
g) sa amenajeze si sa puna la dispozitia fortelor de ordine un punct de comanda;
h) sa asigure înregistrarea si supravegherea video a comportamentului participantilor în arena sportiva si în zona punctelor de acces, pe timpul afluirii si defluirii acestora, precum si pe timpul desfasurarii jocului sportiv, printr-un sistem propriu, conectat în punctul de comanda si deservit de catre un tehnician, sub îndrumarea unui reprezentant al fortelor de ordine;
i) sa puna la dispozitia fortelor de ordine înregistrarea video efectuata în conditiile lit. h);
j) sa afiseze, în locuri vizibile, atentionari asupra faptului ca în arena sportiva participantii vor fi supravegheati video;
k) sa interzica, sub orice forma, vânzarea, distribuirea sau consumul bauturilor alcoolice în arena sportiva;
l) sa se asigure ca distribuirea bauturilor a caror comercializare este permisa se face numai în pahare din hârtie sau din material plastic;
m) sa se asigure ca punctele de desfacere a bauturilor a caror comercializare este permisa sunt pozitionate la fiecare sector de tribuna si peluza;
n) sa asigure functionarea instalatiilor de apa curenta si a grupurilor sanitare, care trebuie amplasate astfel încât sa nu fie necesara deplasarea suporterilor dintr-un sector în altul;
o) sa afiseze lizibil, în locuri vizibile, la portile de acces, regulile ce trebuie respectate la competitiile si jocurile sportive, materialele sau obiectele interzise a fi introduse în arena sportiva, precum si sanctiunile care se aplica în astfel de cazuri;
p) sa imprime pe documentele de acces, pliante, programe sau pe alte materiale publicitare ori promotionale, care sunt distribuite cu ocazia desfasurarii competitiilor sau jocurilor sportive, regulile ce trebuie respectate, materialele sau obiectele interzise a fi introduse în arena sportiva, precum si sanctiunile care se aplica în situatia nerespectarii acestor reguli;
r) sa interzica afisarea în arena sportiva a simbolurilor, sloganurilor ori textelor cu continut obscen sau care incita la denigrarea tarii, la xenofobie, la ura nationala, rasiala, de clasa ori religioasa, la discriminari de orice fel si la violenta, indiferent pe ce suport ar fi inscriptionate;
s) sa interzica amplasarea bannerelor sau a altor mijloace de publicitate vizuala pe gardul care delimiteaza suprafata de joc de tribuna sau în orice alte locuri care împiedica fie buna vizibilitate a jocului de catre spectatori, fie asigurarea unei interventii oportune, în caz de necesitate;
s) sa aduca la cunostinta spectatorilor, la începutul jocului sportiv, precum si în pauzele de joc sau ori de câte ori este nevoie, prin mijloace de comunicare, obligatiile ce le revin pe timpul desfasurarii competitiei sau jocului sportiv, principiile spiritului de fairplay, ale ordinii si disciplinei, precum si mesajele transmise de fortele de ordine;
t) sa asigure bariere si împrejmuiri adecvate pentru separarea grupurilor de suporteri si pentru delimitarea terenului de joc, realizate prin constructii rezistente, precum si refacerea acestora în cazul deteriorarii, pâna la organizarea competitiei sau a jocului sportiv urmator. Dimensiunile, amplasarea, materialele folosite în confectionare si modul de confectionare sunt stabilite de catre federatia de specialitate, dupa consultarea prealabila a reprezentantilor Jandarmeriei Române;
t) sa asigure amplasarea, la punctele de acces în incinta arenei sportive, a unor dispozitive metalice rotative/turnichete prevazute cu sistem de contorizare, în vederea efectuarii unui control riguros al accesului;
u) în situatia desfasurarii unor jocuri sportive în afara tarii, în cadrul unor competitii internationale la care participa si grupuri de suporteri ai clubului român sau ai echipei nationale, acesta sau federatia de specialitate asigura includerea unor ofiteri jandarmi în delegatia oficiala, care coopereaza cu fortele de ordine din tara respectiva pe linia prevenirii actelor de violenta si a actiunilor necontrolate ale suporterilor;
v) sa asigure numerotarea sectoarelor, rândurilor si locurilor destinate spectatorilor, precum si amplasarea de indicatoare pentru îndrumarea acestora spre locurile înscrise pe documentele de acces;
x) sa asigure un loc special amenajat pentru depozitarea obiectelor retinute, în urma efectuarii controlului corporal preventiv si al bagajelor, în vederea restituirii acestora dupa terminarea jocului.
(2) Pentru efectuarea accesului spectatorilor în arena sportiva, organizatorul de competitii sau jocuri sportive are urmatoarele obligatii:
a) sa efectueze la intrarea în arena sportiva un control riguros al persoanelor si al bagajelor acestora, având ca scop împiedicarea introducerii în stadion a unor obiecte sau materiale de genul celor prevazute la lit. b) sau la alin. (1) lit. r);
b) sa nu permita accesul persoanelor carora le-a fost interzisa intrarea la asemenea genuri de manifestari, al persoanelor care se afla în stare vadita de ebrietate sau se afla, în mod evident, sub influenta substantelor halucinogene, al persoanelor care au asupra lor bauturi alcoolice, arme si munitii de orice fel, faclii, torte, artificii, petarde, materiale explozive, incendiare sau fumigene, dispozitive pentru socuri electrice, substante toxice, halucinogene, iritant lacrimogene ori paralizante, recipiente, corpuri contondente, cutite, pumnale, sisuri, castete ori alte asemenea obiecte fabricate sau confectionate anume pentru taiere, împungere ori lovire, precum si al persoanelor care au asupra lor mijloace de publicitate vizuala de genul celor prevazute la alin. (1) lit. r);
c) sa retina obiectele sau materialele prevazute la lit. b) sau la alin. (1) lit. r), sesizând fortele de ordine pentru luarea masurilor legale care se impun;
d) sa imprime, pe toate documentele de acces, sectorul, rândul si locul ce urmeaza a fi ocupat de catre spectatori, chiar si când acestea sunt distribuite în mod gratuit;
e) sa asigure emiterea si distribuirea abonamentelor catre suporteri, urmarind inserarea, pe fiecare abonament în parte, a numelui, prenumelui si a codului numeric personal si a unei fotografii a acestuia, precum si tinerea unei evidente clare a abonatilor, cu respectarea întocmai a dispozitiilor legale referitoare la protectia datelor cu caracter personal;
f) sa controleze distribuirea biletelor, în limita locurilor admise, fara a depasi 90% din capacitatea arenei sportive;
g) sa asigure separarea grupurilor de suporteri rivali prin rezervarea de locuri amplasate în sectoare opuse si directionarea accesului la acestea pe trasee separate;
h) sa prezinte, la solicitarea scrisa a unitatii de jandarmi competente teritorial, situatia privind datele personale ale abonatilor proprii, în vederea identificarii persoanelor care, cu ocazia desfasurarii competitiilor sau a jocurilor sportive, au savârsit fapte antisociale;
i) sa permita accesul unor efective de jandarmi în tinuta civila în arena sportiva pentru desfasurarea activitatilor de monitorizare a modului de comportare a spectatorilor;
j) prin reglementari proprii, sa stabileasca accesul în arena sportiva a reprezentantilor mass-media, precum si accesul acestora pe suprafata de joc sau în zona vestiarelor, comunicând datele de identificare ale ziaristilor acreditati si modelul documentelor de acces eliberate în acest sens, atât societatii specializate de protectie si paza, cât si fortelor de ordine;
k) sa permita accesul la competitiile si jocurile sportive cu grad ridicat de risc a minorilor sub 14 ani doar însotiti de o persoana majora, imprimând pe documentele de acces aceasta prevedere;
l) sa emita documente de acces si în situatia în care se permite intrarea gratuita a tuturor spectatorilor sau doar a unor categorii de suporteri.
(3) Agentia Nationala pentru Sport, prin ordin al presedintelui acesteia, dupa consultarea federatiilor sportive de specialitate si a Jandarmeriei Române, stabileste care din obligatiile prevazute la alin. (1) si (2), aflate în sarcina organizatorului de competitii sau jocuri sportive, sunt impuse acestuia pentru cele desfasurate în esaloanele inferioare ale competitiilor sau jocurilor sportive, precum si pentru sporturile la care participa un numar redus de spectatori si care, de regula, nu sunt generatoare de violenta.
(4) Comisiile judetene de actiune împotriva violentei în sport, respectiv a municipiului Bucuresti pot stabili în sarcina organizatorului obligatii suplimentare fata de cele stabilite de federatiile sportive de specialitate, în conditiile în care se constata necesitatea adoptarii acestora, pentru anumite jocuri sportive.
Art. 11. – (1) Înainte de începerea fiecarui sezon competitional, toate arenele în incinta carora se desfasoara competitii sportive cu grad de risc sunt supuse unei verificari din punctul de vedere al respectarii conditiilor de siguranta.
(2) Verificarea se efectueaza de o comisie care are în componenta un reprezentant al directiei judetene pentru sport, un reprezentant al unitatii de jandarmi competente teritorial, un reprezentant al organizatorului competitiei si responsabilul de ordine si siguranta al organizatorului de joc.
(3) Comisia stabileste si locul de dispunere în arena sportiva a suporterilor echipei-oaspete, loc ce va ramâne neschimbat pe toata durata desfasurarii competitiei.
(4) În situatia în care comisia prevazuta la alin. (2) constata ca nu sunt îndeplinite normele pentru desfasurarea în conditii de siguranta a jocurilor sportive, poate propune organizatorului competitiei sportive retragerea dreptului organizatorului de joc de a desfasura jocuri sportive în arena respectiva, desfasurarea jocurilor fara spectatori sau interzicerea accesului spectatorilor în anumite sectoare de tribuna.
(5) Constatarile comisiei sunt cuprinse într-un proces-verbal în care se consemneaza neregulile constatate si termenele stabilite pentru remedierea acestora, precum si sanctiunile aplicabile în cazul neîndeplinirii acestor obligatii în termenele stabilite de comisie.
(6) În situatia în care au fost acordate termene pentru remedierea unor deficiente, dupa împlinirea acestora, comisia efectueaza o noua verificare pentru constatarea modului în care sarcinile trasate anterior au fost îndeplinite de catre organizator, iar în cazul în care deficientele nu au fost remediate, se procedeaza conform prevederilor alin. (4).
(7) Un exemplar al procesului-verbal este înaintat comisiei judetene de actiune împotriva violentei în sport, respectiv a municipiului Bucuresti, care efectueaza anual o analiza a respectarii conditiilor de siguranta a arenelor sportive în care se desfasoara competitii si jocuri sportive si informeaza autoritatile publice locale cu privire la masurile luate, însotite de propuneri pentru cresterea eficientei masurilor de prevenire si combatere a faptelor antisociale savârsite cu ocazia competitiilor si jocurilor sportive.
Art. 12. – (1) În vederea combaterii violentei în sport, toate structurile cu atributii în domeniul organizarii si desfasurarii competitiilor si jocurilor sportive, precum si pe linia asigurarii ordinii cu ocazia desfasurarii acestora stabilesc masuri preventive în scopul informarii si educarii publicului spectator, promovarii spiritului de fairplay si a modului civilizat de comportare.
(2) Federatiile sportive de specialitate si ligile profesioniste, sub directa îndrumare a Agentiei Nationale pentru Sport, împreuna cu cluburile sportive si cu celelalte structuri cu atributii în domeniu initiaza si desfasoara campanii de informare si educare a populatiei cu privire la obligatiile care revin participantilor, riscurile la care se pot expune prin implicarea în actiuni de tulburare a ordinii în incinta arenelor sportive, precum si la sanctiunile aplicabile în cazul încalcarii normelor stabilite pentru buna desfasurare a competitiilor si jocurilor sportive.
(3) Jandarmeria Româna sprijina, sub toate formele, actiunile preventive initiate de federatiile de specialitate si desfasoara, împreuna cu Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, campanii educative în unitatile de învatamânt preuniversitar, în scopul dezvoltarii, în rândul elevilor, a spiritului civic si a unui comportament prosocial.

CAPITOLUL III
Obligatiile societatilor specializate de protectie si paza si
ale personalului propriu al organizatorului care asigura
masurile de ordine si siguranta în incinta arenei sportive

Art. 13. – Serviciul de asigurare a ordinii si sigurantei în incinta arenelor sportive se presteaza numai de catre societatile specializate de protectie si paza care au prevazut în regulamentul de organizare si functionare acest obiect de activitate.
Art. 14. – Prin servicii de asigurare a ordinii si sigurantei în incinta arenelor sportive se întelege:
a) verificarea documentelor de acces, precum si efectuarea controlului corporal preventiv si al bagajelor în dreptul punctelor de acces;
b) retinerea obiectelor si materialelor prevazute la art. 10 alin. (1) lit. r) si alin. (2) lit. b), pe care spectatorii încearca sa le introduca sau le-au introdus în arena sportiva;
c) depozitarea obiectelor si materialelor, retinute în conformitate cu prevederile lit. b), în locurile special amenajate de organizator, cu exceptia celor care constituie obiectul material al unor infractiuni sau contraventii, care se predau fortelor de ordine;
d) interzicerea, în incinta arenei sportive, a accesului persoanelor prevazute la art. 10 alin. (2) lit. b) si predarea acestora fortelor de ordine;
e) realizarea de cordoane, baraje, patrule, posturi sau alte elemente de dispozitiv, pentru asigurarea ordinii în arena sportiva;
f) îndrumarea spectatorilor pentru ocuparea locurilor prevazute pe documentele de acces;
g) interzicerea patrunderii în suprafata de joc sau în zona vestiarelor si a bancilor de rezerve a persoanelor care nu au drept de acces în aceste zone;
h) evacuarea individuala sau a grupurilor mici de suporteri care tulbura ordinea publica în arena sportiva;
i) participarea la evacuarea grupurilor mari de suporteri ori cu risc de agresivitate si violenta, alaturi de fortele de ordine;
j) efectuarea altor masuri consemnate în planul de actiune.
Art. 15. – (1) Personalul societatilor specializate de protectie si paza, cu atributii pe linia ordinii si sigurantei în incinta arenelor sportive, se compune din: agent control, agent de securitate-steward si sef de obiectiv.
(2) Personalului de ordine si siguranta, pe lânga obligatiile prevazute la art. 48 si 49 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, cu modificarile si completarile ulterioare, îi revin si obligatiile stabilite prin planul de actiune.
(3) Avizarea si atestarea personalului cu atributii pe linia ordinii si sigurantei în incinta arenelor sportive se executa în aceleasi conditii prevazute de lege pentru personalul de paza.
(4) Persoanele care executa activitati de asigurare a ordinii si sigurantei în incinta arenelor sportive trebuie sa absolve un curs de calificare, cu durata minima de 30 de ore, organizat de Jandarmeria Româna sau de alte persoane juridice specializate.
(5) Cursurile de calificare se desfasoara pe baza unei tematici specifice, stabilita de Jandarmeria Româna si avizata de Agentia Nationala pentru Sport, si se finalizeaza prin examinarea absolventilor de catre o comisie din care fac parte reprezentanti ai jandarmeriei, ai directiilor judetene pentru sport si ai autoritatii publice care raspunde de ocuparea si formarea profesionala.
Art. 16. – (1) În vederea îndeplinirii atributiilor legale, personalul societatilor specializate de protectie si paza poate fi dotat cu mijloace de aparare autorizate, pe care le poate folosi conform dispozitiilor legale.
(2) Dotarea personalului pentru fiecare activitate desfasurata se stabileste prin planul de actiune, conform atributiilor fiecarui element de dispozitiv în parte.
(3) Personalul de ordine si siguranta are obligatia de a purta, în timpul serviciului, peste uniforma o vesta de culoare distinctiva, fluorescenta, stabilita de comun acord cu organizatorul, cu inscriptia “ORDINE/STEWARD”, precum si ecusonul de identificare amplasat la vedere.
(4) Societatile specializate de protectie si paza, precum si personalul acestora beneficiaza de drepturile legale si raspund civil, material, disciplinar, contraventional sau penal pentru modul de îndeplinire a obligatiilor contractuale sau a atributiilor de serviciu, fiind obligate sa respecte drepturile si libertatile cetatenilor.
Art. 17. – (1) Ordinea si siguranta în incinta arenei sportive, în cazul jocurilor cu grad scazut de risc, poate fi asigurata de organizator prin personal propriu.
(2) Personalul propriu al organizatorului desfasoara activitatile prevazute la art. 14.
(3) Organizatorul raspunde pentru selectia, angajarea, nivelul de pregatire, echiparea si dotarea personalului propriu care executa masurile de ordine si siguranta.
(4) Pregatirea, dotarea si echiparea personalului propriu al organizatorului care asigura ordinea si siguranta în incinta arenelor sportive se fac în conditiile prevazute la art. 15 si 16.
(5) Personalul propriu al organizatorului beneficiaza de drepturile legale si raspunde civil, material, disciplinar, contraventional sau penal pentru modul de îndeplinire a atributiilor de serviciu, fiind obligat sa respecte drepturile si libertatile cetatenilor.

CAPITOLUL IV
Obligatiile spectatorilor

Art. 18. – (1) Spectatorii sunt obligati sa respecte cu strictete masurile stabilite de organizatori si fortele de ordine, pe traseele de deplasare catre/de la locurile de desfasurare a competitiilor si jocurilor sportive, în apropierea si în interiorul bazelor sportive.
(2) La solicitarea fortelor de ordine sau a personalului de ordine si siguranta, spectatorii au obligatia de a prezenta documentele de acces si, dupa caz, actele de identitate.
(3) Spectatorii au obligatia de a prezenta, la solicitarea fortelor de ordine sau a personalului de ordine si siguranta, materialele de publicitate vizuala aflate asupra lor.
Art. 19. – (1) În incinta arenei sportive, spectatorii sunt obligati sa respecte ordinea, siguranta si regulile stabilite de organizator.
(2) Spectatorului care refuza sa se supuna controlului corporal sumar si al bagajelor, efectuat de personalul de ordine si siguranta, sau care savârseste, înainte de a intra în arena sportiva ori în momentul intrarii, fapte de natura penala sau contraventionala în legatura cu competitia sau jocul sportiv respectiv nu i se permite accesul în arena sportiva.
Art. 20. – Spectatorilor le este interzis:
a) sa patrunda sau sa încerce patrunderea în incinta bazei sportive ori, dupa caz, a arenei sportive fara documente de acces sau prin încalcarea normelor legale de acces stabilite de organizator;
b) sa foloseasca, în scopul patrunderii în incinta arenei sportive, documente de acces individualizate care nu le apartin si care, potrivit normelor stabilite de organizator, pot fi folosite doar de catre titular;
c) sa patrunda în stare de ebrietate sau sa consume bauturi alcoolice în arena sportiva;
d) sa introduca sau sa încerce introducerea de bauturi alcoolice în arena sportiva;
e) sa introduca în arena sportiva inscriptii, embleme, pancarte, bannere, afise, steaguri sau alte suporturi ce contin simboluri, sloganuri, imagini ori texte cu continut obscen;
f) sa refuze prezentarea documentelor de acces si, dupa caz, a actelor de identitate, la solicitarea justificata a fortelor de ordine sau a personalului de ordine si siguranta;
g) sa refuze supunerea la efectuarea controlului corporal preventiv si al bagajelor de catre fortele de ordine;
h) sa ocupe alte locuri decât cele prevazute pe documentele de acces, urmat de refuzul eliberarii acestora la avertismentul verbal al reprezentantilor societatii specializate de protectie si paza sau al fortelor de ordine;
i) sa arunce asupra celorlalti spectatori, asupra oficialilor sau a jucatorilor, asupra fortelor de ordine sau a personalului de ordine si siguranta, asupra bunurilor mobile si imobile aflate în incinta bazei sportive, precum si în directia suprafetei de joc cu obiecte de orice fel sau cu substante corozive ori care murdaresc;
j) sa escaladeze gardurile care delimiteaza spatiul de joc sau gardurile interioare de separare a sectoarelor;
k) sa se catere pe gardul care delimiteaza spatiul de joc de tribuna;
l) sa patrunda pe suprafata de joc, cu exceptia cazurilor de forta majora;
m) sa savârseasca fapte, acte sau gesturi obscene, sa profereze ori sa scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare, precum si amenintari cu acte de violenta împotriva celorlalti spectatori, oficiali, jucatori sau a bunurilor acestora;
n) sa profereze ori sa scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare la adresa fortelor de ordine sau a personalului de ordine si siguranta;
o) sa ameninte cu acte de violenta fortele de ordine sau personalul de ordine si siguranta;
p) sa îsi ascunda fata cu articole de îmbracaminte sau alte accesorii, cu intentia de a împiedica identificarea;
r) sa scrie sau sa deseneze pe peretii imobilelor, pe garduri sau pe alte obiecte amplasate în baza sportiva sau în arena sportiva;
s) sa dezlipeasca sau sa distruga reclamele, anunturile si afisele expuse de organizator în incinta bazei sau a arenei sportive, precum si sa deterioreze, sa ridice sau sa mute semnele ori indicatoarele amplasate de organizator, pentru facilitarea accesului în arena, sau a celor care semnaleaza existenta unui pericol pentru viata persoanelor;
s) sa ridice sau sa mute, fara drept, barajele, gardurile ori alte obstacole amplasate de organizator sau de catre fortele de ordine, pentru delimitarea sectoarelor de tribuna ori peluza, pentru separarea grupurilor de suporteri si a terenului de joc de tribuna, inclusiv pe cele amplasate cu caracter temporar;
t) sa amplaseze emblemele, pancartele, bannerele, afisele, steagurile sau alte mijloace de publicitate vizuala în alte locuri decât cele stabilite de organizator;
t) sa nu respecte regulile stabilite de organizator privind deplasarea spectatorilor în incinta arenei sportive;
u) sa nu respecte masurile de ordine dispuse de organizator sau de comandantul fortelor de ordine, în cazul producerii unor catastrofe, calamitati naturale sau al altor pericole;
v) sa refuze parasirea imediata a arenei sportive, daca masura evacuarii a fost dispusa de catre personalul de ordine si siguranta sau de catre fortele de ordine.

CAPITOLUL V
Contraventii si infractiuni

Art. 21. – Încalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea civila, disciplinara, contraventionala sau penala.
Art. 22. – Savârsirea, de catre spectatori sau de catre oficiali, în incinta bazei sau a arenei sportive, a faptelor prevazute la art. 20 constituie contraventii, daca nu s-au produs vatamari ale integritatii corporale sau ale sanatatii ori pagube materiale, si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 80 lei la 200 lei sau prestarea a 50-100 ore de activitati în folosul comunitatii, faptele prevazute la art. 20 lit. a), b), h), r), s) si t);
b) cu amenda de la 150 lei la 400 lei sau prestarea a 70-120 ore de activitati în folosul comunitatii, faptele prevazute la art. 20 lit. g), k), m), n) si t);
c) cu amenda de la 250 lei la 750 lei sau prestarea a 100-150 ore de activitati în folosul comunitatii, precum si cu sanctiunea contraventionala complementara de interzicere a accesului la competitiile si jocurile sportive de genul celor la care acestia au savârsit fapta pe o perioada de 6 luni, faptele prevazute la art. 20 lit. c), d), e), f), j), o), u) si v);
d) cu amenda de la 500 lei la 1.500 lei sau prestarea a 120-200 ore de activitati în folosul comunitatii, precum si cu sanctiunea contraventionala complementara de interzicere a accesului la competitiile si jocurile sportive de genul celor la care acestia au savârsit fapta pe o perioada de un an, faptele prevazute la art. 20 lit. i), p) si s);
e) cu amenda de la 1.000 lei la 3.000 lei sau prestarea a 150-300 ore de activitati în folosul comunitatii, precum si cu sanctiunea contraventionala complementara de interzicere a accesului la competitiile si jocurile sportive de genul celor la care acestia au savârsit fapta pe o perioada de 2 ani, fapta prevazuta la art. 20 lit. l).
Art. 23. – În cazul contraventiilor prevazute la art. 2 pct. 2, 4, 25, 26 si 33 din Legea nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de încalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, savârsite de catre suporteri înainte si dupa desfasurarea competitiei sau jocului sportiv, în afara bazei sportive, care au legatura cu competitia sau jocul în cauza, pe lânga sanctiunea principala stabilita de actul normativ, agentul constatator aplica si sanctiunea contraventionala complementara de interzicere a accesului la competitiile si jocurile sportive de genul celor la care acestia au savârsit faptele, dupa cum urmeaza:
a) pe o perioada de 6 luni, pentru faptele prevazute de pct. 25 si 33:
b) pe o perioada de 1 an, pentru faptele prevazute de pct. 2, 4 si 26;
Art. 24. – Incitarea în public sau prin mass-media la acte de violenta, în legatura cu competitia sau jocul sportiv, de catre conducatorii de cluburi, oficiali sau sportivi se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 10.000 lei.
Art. 25. – (1) Cumpararea în scop de revânzare a biletelor sau a oricaror documente de acces la competitii si jocuri sportive, precum si vânzarea acestora la suprapret constituie contraventie si se pedepseste cu amenda de la 1.000 lei la 3.000 lei.
(2) Biletele sau celelalte documente de acces, care fac obiectul contraventiei, se confisca si se returneaza organizatorului dupa desfasurarea competitiei sau a jocului sportiv pentru care acestea au fost emise.
Art. 26. – (1) Savârsirea de catre organizator a urmatoarelor fapte constituie contraventie si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 3.000 lei la 10.000 lei nerespectarea oricareia dintre obligatiile prevazute la art. 10 alin. (1) lit. a), b), j), l), m), n), o), p), s), s), v), x) si la art. 10 alin. (2) lit. a), c), d), h), i), j) si k);
b) cu amenda de la 5.000 lei la 15.000 lei nerespectarea oricareia dintre obligatiile prevazute la art. 10 alin. (1) lit. c), d), f), g), h), t) si la art. 10 alin. (2) lit. e), f) si l);
c) cu amenda de la 5.000 lei la 50.000 lei si suspendarea pe o perioada de la o luna la 6 luni a dreptului de a organiza competitii sau jocuri sportive pe teren propriu nerespectarea oricareia dintre obligatiile prevazute la la art. 10 alin. (1) lit. e), i), k), r), t) si art. 10 alin. (2) lit. b) si g).
(2) Suspendarea dreptului de a organiza competitii si jocuri sportive se dispune de federatia de specialitate, la propunerea organului constatator.
Art. 27. – (1) Nerespectarea de catre personalul de ordine si siguranta, în incinta arenelor sportive, a obligatiilor prevazute în planurile de actiune constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 100 lei la 500 lei.
(2) Dispozitiile Legii nr. 333/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la raspunderile si sanctiunile prevazute în sarcina societatilor specializate de protectie si paza si a personalului acestora sunt aplicabile si în cazul prestarii serviciilor de ordine si siguranta în incinta arenelor sportive.
Art. 28. – Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre politisti si jandarmi.
Art. 29. – În cazul savârsirii contraventiilor prevazute în prezenta lege contravenientul poate achita, în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute, agentul constatator facând mentiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal.
Art. 30. – Contraventiilor prevazute de prezenta lege le sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 31. – (1) Fapta unei persoane, careia i s-a interzis accesul la unele competitii sau jocuri sportive, de a se afla în arena sportiva unde se desfasoara o competitie sau un joc sportiv de genul celor pentru care s-a dispus interdictia constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive, pe o perioada de la unu la 2 ani, care se adauga la perioada pentru care s-a dispus initial masura.
Art. 32. – (1) Opunerea cu violenta fata de personalul de ordine si siguranta sau fata de fortele de ordine ori împiedicarea acestora de a-si exercita atributiile specifice, cu ocazia desfasurarii unei competitii sau a unui joc sportiv, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.
Art. 33. – (1) Portul sau încercarea de a introduce în incinta arenei sportive cutit, pumnal, sis, box, castet ori alte asemenea obiecte, fabricate sau confectionate anume pentru taiere, împungere ori lovire, precum si a dispozitivelor pentru socuri electrice constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile ori jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
Art. 34. – (1) Detinerea sau încercarea de a introduce în incinta arenei sportive substantele iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant ori alte asemenea materiale, substante sau obiecte constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 60/1991, republicata, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile ori jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
Art. 35. – (1) Încercarea de a introduce, detinerea sau folosirea în incinta arenei sportive a obiectelor artizanale si de distractie, pe baza de amestecuri pirotehnice din clasele II – IV, T.1, T.2, precum si a artificiilor din categoria “obiecte zburatoare luminoase” si a pocnitorilor din clasa I constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 31 alin. (21) din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
(3) Încercarea de a introduce, detinerea sau folosirea în incinta arenei sportive a materiilor explozive sau incendiare constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 31 alin. (1) din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) În cazul prevazut la alin. (3) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.
Art. 36. – (1) Utilizarea în arena sportiva a simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe, raspândirea ori detinerea, în vederea raspândirii, de asemenea simboluri în arena sportiva constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savârsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 107/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile ori jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
(3) Promovarea cultului persoanelor vinovate de savârsirea unei infractiuni contra pacii si omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe prin propaganda, savârsita prin orice mijloace în incinta arenei sportive, constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31/2002, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 107/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) În cazul prevazut la alin. (3) se poate dispune fata de învinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile ori jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
Art. 37. – (1) Lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice, savârsite în incinta arenei sportive, asupra unui alt spectator, care au pricinuit o vatamare ce nu necesita îngrijiri medicale sau necesita pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile, constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
(3) Fapta savârsita în incinta arenei sportive asupra unui spectator, prin care s-a pricinuit o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii acestuia, care necesita pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 60 de zile, constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(4) În cazul prevazut la alin. (3) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile ori jocurile sportive pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.
(5) Fapta savârsita în incinta arenei sportive asupra unui spectator, prin care s-a pricinuit o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii acestuia, care necesita pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile ori daca a produs vreuna dintre urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ, încetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul sau punerea în primejdie a vietii persoanei, constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(6) În cazul prevazut la alin. (5) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 3 ani la 5 ani.
(7) În situatia savârsirii faptelor de mai sus asupra unui oficial, a unui sportiv sau asupra unui reprezentant al personalului de ordine si siguranta, limita maxima a masurii de siguranta se majoreaza cu un an.
Art. 38. – (1) Uciderea unei persoane în arena sportiva ori a unui spectator constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile ori jocurile sportive pe o perioada de la 6 ani la 10 ani.
Art. 39. – (1) Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuintare a scaunelor sau a altor elemente de mobilier, a instalatiilor de orice fel, a amenajarilor interioare, a cablajului electric, a echipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii sau de supraveghere video din incinta arenei sportive, precum si distrugerea, deteriorarea sau degradarea imobilelor din incinta bazei sportive constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
(3) Daca distrugerea a fost savârsita asupra unui bun apartinând fortelor de ordine sau asupra personalului de ordine si siguranta, instanta de judecata poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.
Art. 40. – (1) Portul de arma, fara drept, în incinta arenei sportive constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 3 ani la 5 ani.
Art. 41. – (1) Manifestarile savârsite în arena sportiva prin care se exprima dispret pentru însemnele României sau pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autoritatile constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
Art. 42. – (1) Fapta spectatorului care savârseste în incinta arenei sportive acte sau gesturi, profereaza cuvinte ori expresii sau se deda la orice alte manifestari prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal ori se tulbura în alt mod ordinea publica constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
(3) În cazul în care prin fapta savârsita se tulbura grav ordinea publica în incinta arenei sportive, se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.
Art. 43. – (1) Participarea la o încaierare între mai multi suporteri în incinta arenei sportive constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
(3) În cazul în care, în cursul încaierarii, s-a cauzat o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii unei persoane, se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.
Art. 44. – (1) Masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive poate fi dispusa si în cazul infractiunilor prevazute la art. 32, 33, 35-39 si 41-43, savârsite de catre spectatori înainte si dupa desfasurarea competitiei ori jocului sportiv în afara arenei sportive, pe timpul afluirii/defluirii catre/de la aceasta, precum si al infractiunilor savârsite de catre spectatori pe timpul deplasarii organizate, în grup, catre/de la localitatea unde se desfasoara competitia sau jocul sportiv ori pentru infractiunile savârsite în legatura cu o competitie sau un joc sportiv.
(2) În cazurile prevazute la alin. (1), perioadele pentru care se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive sunt cele stabilite pentru fiecare infractiune în parte.
Art. 45. – (1) Amenintarea savârsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa împotriva unui reprezentant al fortelor de ordine, lovirea sau orice alte acte de violenta, vatamarea corporala sau vatamarea corporala grava a acestuia, daca acesta se afla în exercitiul functiunii pe timpul asigurarii ordinii publice cu ocazia desfasurarii unei competitii sau a unui joc sportiv ori pe timpul interventiei pentru restabilirea ordinii publice în astfel de situatii sau pentru fapte îndeplinite în exercitiul functiunii, anterior prezentate, constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) În cazurile prevazute la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive o perioada de la 2 ani la 6 ani.
(3) Aceeasi masura de siguranta poate fi dispusa si împotriva celor care savârsesc infractiunile prevazute la art. 180-182, art. 189 si 193 din Codul penal împotriva sotului, copiilor sau parintilor unui reprezentant al fortelor de ordine, în scop de intimidare sau de razbunare pentru actele ori faptele îndeplinite în exercitiul functiunii, în situatiile prezentate la alin. (1).
Art. 46. – Constatarea infractiunilor prevazute în prezenta lege se face de catre jandarmi si politisti.

CAPITOLUL VI
Interzicerea accesului la competitii sau la jocuri sportive

Art. 47. – (1) În cazul savârsirii contraventiilor prevazute la art. 22 lit. c), d) si e), precum si la art. 23, agentul constatator aplica în sarcina contravenientului sanctiunea contraventionala complementara de interzicere a accesului la competitiile sportive de genul celor la care acesta a savârsit contraventia.
(2) Sanctiunea contraventionala complementara se consemneaza de catre agentul constatator în procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, alaturi de sanctiunea contraventionala principala aplicata.
(3) Împotriva procesului-verbal prevazut la alin. (2) contravenientul poate face plângere.
(4) Plângerea îndreptata împotriva procesului-verbal nu suspenda executarea sanctiunii complementare.
(5) La cererea petentului, instanta de judecata învestita cu solutionarea plângerii poate dispune, prin încheiere, suspendarea executarii sanctiunii contraventionale complementare.
Art. 48. – (1) În cazul în care o persoana, cu ocazia desfasurarii unei competitii sau a unui joc sportiv ori în legatura cu acesta, a savârsit o fapta prevazuta de legea penala, conform art. 31-45, pentru a preîntâmpina comiterea unor asemenea fapte în viitor, se poate lua fata de aceasta masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sportive de genul celor la care fapta a fost savârsita.
(2) Masura este luata de instanta chiar si în conditiile în care faptuitorului nu i se aplica o pedeapsa.
(3) Masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sportive poate fi luata în mod provizoriu de procuror, în cursul urmaririi penale, sau de instanta, în cursul judecatii.
Art. 49. – (1) În cazul în care procurorul, dupa începerea urmaririi penale, considera ca este necesara aplicarea masurii de siguranta a interzicerii accesului la competitii sportive, va lua aceasta masura în mod provizoriu, prin ordonanta.
(2) În cursul urmaririi penale masura de siguranta a interzicerii accesului la competitii sportive poate fi dispusa provizoriu, pe o durata de cel mult 180 de zile.
(3) Ordonanta prevazuta la alin. (1) trebuie sa precizeze genul competitiilor si jocurilor sportive la care îi este interzis învinuitului sau inculpatului sa participe si perioada în care îi este interzisa participarea.
(4) Împotriva ordonantei procurorului prin care se dispune luarea masurii interzicerii accesului la competitii sportive învinuitul sau inculpatul poate face plângere, în termen de 3 zile de la luarea masurii, la instanta competenta sa judece cauza în prima instanta. Instanta se pronunta asupra plângerii printr-o încheiere, care nu este supusa niciunei cai de atac.
(5) Instanta dispune asupra mentinerii sau revocarii masurii de siguranta, prin încheiere, cu citarea învinuitului ori inculpatului, prezenta procurorului fiind obligatorie. Lipsa învinuitului sau a inculpatului legal citat nu împiedica efectuarea judecatii.
(6) Când constata ca masura este ilegala sau nu este justificata, instanta dispune revocarea ei.
(7) Plângerea învinuitului sau a inculpatului împotriva ordonantei procurorului prin care s-a dispus luarea masurii de siguranta nu este suspensiva de executare.
(8) Dosarul se restituie procurorului în termen de 24 ore de la solutionarea plângerii.
Art. 50. – (1) În cazul în care instanta, în cursul judecatii, considera ca este necesara aplicarea masurii de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sportive, va lua aceasta masura în mod provizoriu.
(2) Instanta dispune asupra aplicarii masurii de siguranta, prin încheiere, cu citarea inculpatului, prezenta procurorului fiind obligatorie. Lipsa inculpatului legal citat nu împiedica efectuarea judecatii.
(3) Încheierea trebuie sa precizeze genul competitiilor si jocurilor sportive la care îi este interzis inculpatului sa participe si perioada în care îi este interzisa participarea.
(4) Încheierea poate fi atacata odata cu fondul cauzei.
Art. 51. – (1) Daca în cursul urmaririi penale procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala în conditiile art. 11 pct. 1 lit. b) si art. 10 alin. (1) lit. b1) din Codul de procedura penala sau încetarea urmaririi penale în conditiile art. 11 pct. 1 lit. c) si art. 10 alin. (1) lit. f), g), h) si i1) din Codul de procedura penala, dosarul se înainteaza instantei competente sa judece cauza în prima instanta, pentru a se pronunta cu privire la aplicarea, mentinerea sau revocarea masurii de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sportive.
(2) Dispozitiile art. 50 alin. (2) si (3) se aplica în mod corespunzator.
(3) Sentinta instantei poate fi atacata cu recurs, în termen de 3 zile de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa. Dosarul va fi înaintat instantei de recurs în termen de doua zile. Dispozitiile art. 50 alin. (2) si (3) se aplica în mod corespunzator.
(4) Dupa solutionarea recursului, dosarul se restituie procurorului competent în termen de cel mult doua zile de la solutionare.
Art. 52. – (1) Prin hotarârea care solutioneaza fondul cauzei instanta este obligata sa se pronunte si asupra aplicarii masurii de siguranta, precum si asupra duratei acesteia, precizând, totodata, genul competitiilor si jocurilor sportive la care îi este interzis faptuitorului sa participe.
(2) Hotarârea este supusa cailor de atac, potrivit dreptului comun.
Art. 53. – (1) Împotriva masurii de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sportive, luata în mod provizoriu, se poate face cerere de revocare, daca au disparut motivele care au dus la luarea acesteia. Cererea se introduce, dupa caz, la instanta competenta sa judece cauza în fond sau la instanta învestita cu solutionarea cauzei. Dispozitiile art. 50 alin. (2) si (3) se aplica în mod corespunzator.
(2) Încheierea instantei nu este supusa niciunei cai de atac. Daca cererea a fost respinsa, o noua cerere se poate face dupa cel putin doua luni de la respingerea cererii anterioare.
(3) Împotriva masurii de siguranta definitive a interzicerii accesului la competitiile sportive se poate face cerere de revocare, daca au disparut motivele care au dus la luarea acesteia. Cererea se introduce, dupa caz, la instanta competenta sa judece cauza în fond. Dispozitiile art. 50 alin. (2) si (3) se aplica în mod corespunzator.
(4) Hotarârea instantei nu este supusa niciunei cai de atac. Daca cererea a fost respinsa, o noua cerere se poate face dupa cel putin doua luni de la respingerea cererii anterioare.
Art. 54. – Interzicerea accesului sau participarii la unele competitii ori jocuri sportive, indiferent daca a fost dispusa sub forma unei masuri de siguranta sau sub forma unei sanctiuni contraventionale complementare, se aplica atât competitiilor si jocurilor sportive desfasurate în tara, cât si celor desfasurate în strainatate.
Art. 55. – (1) Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, prin punctul national de informare pentru manifestari sportive, constituie, în conditiile legii, baza de date cu persoanele sanctionate pentru faptele savârsite în legatura cu competitiile si jocurile sportive.
(2) Dupa declararea competitiilor si jocurilor sportive, unitatea de jandarmi competenta teritorial comunica organizatorilor competitiei sau jocului sportiv datele de identitate ale persoanelor carora le-a fost interzis accesul la competitia sau jocul sportiv.
Art. 56. – În cazul jocurilor sportive cu caracter international, desfasurate în strainatate, cluburile, prin intermediul responsabililor de ordine si siguranta, înstiinteaza unitatea de jandarmi competenta teritorial despre intentia oricaror persoane, împotriva carora s-a dispus masura interzicerii accesului, de a se deplasa în tara unde are loc jocul sau competitia sportiva în cauza.
Art. 57. – În situatia în care exista indicii ca persoane împotriva carora s-a dispus masura interzicerii accesului intentioneaza sa participe la o competitie sau joc sportiv în afara granitelor tarii, punctul national de informare pentru manifestari sportive comunica datele de identificare ale acestora organismelor de aplicare a legii din tara unde urmeaza sa se desfasoare jocul sportiv.
Art. 58. – (1) În situatia organizarii unei competitii sau a unui joc sportiv international, punctul national de informare pentru manifestari sportive solicita organismelor de aplicare a legii din tara de origine a spectatorilor straini comunicarea de date si informatii cu privire la spectatorii care prezinta risc sau fata de care s-a dispus masura interzicerii participarii la competitii ori jocuri sportive.
(2) În situatia în care un organizator român organizeaza o competitie sau un joc sportiv international si primeste, prin intermediul ofiterului de informare, date despre intentia unor spectatori straini de a participa la competitia ori jocul sportiv în cauza, fata de care organismele de aplicare a legii din tara de origine au dispus masura interzicerii accesului acestora la astfel de competitii sau jocuri sportive, are dreptul, ca masura administrativa, sa nu le permita accesul.

CAPITOLUL VII
Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 59. – (1) În termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, federatiile si ligile sportive de specialitate vor proceda la modificarea si completarea în mod corespunzator a regulamentelor proprii de organizare si functionare.
(2) În termenul prevazut la alin. (1), Agentia Nationala pentru Sport va emite ordine pentru aplicarea masurilor prevazute la art. 10 alin. (3).
Art. 60. – Dispozitiile art. 10 alin. (1) lit. h) se aplica în termen de 3 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
Art. 61. – (1) Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga Ordonanta Guvernului nr. 11/2006 pentru prevenirea si combaterea violentei în sport, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 30 ianuarie 2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 299/2006, precum si orice alte dispozitii contrare.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicata.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR PRESEDINTELE SENATULUI
BOGDAN OLTEANU NICOLAE VACAROIU

Bucuresti, 9 ianuarie 2008.
Nr. 4.

Strategia nationala Antidoping pentru perioada 2007 – 2012

[Materialul de fata a fost preluat din Indaco Legenet legenet.indaco.ro]

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 563 din 16/08/2007

Titlul I – Consideratii generale

Capitolul I – Introducere

Strategia nationala antidoping pentru perioada 2007-2012 a fost elaborata pentru a realiza o concentrare mai eficienta a activitatilor si resurselor pentru urmatorii 6 ani. Strategia respecta prevederile Codului mondial anti-doping si subliniaza obiectivele-cheie ale Agentiei Nationale Anti-Doping, principalele strategii, programele si indicatorii de performanta necesari pentru a directiona si evalua eficienta activitatii Agentiei Nationale Anti-Doping.

Dopajul in sport este rezultatul imbinarii factorilor individuali, culturali, sociali si psihologici. Prevenirea dopajului in sport trebuie sa se bazeze pe intelegerea clara a naturii complexe a acestei probleme, precum si pe imbinarea cuprinzatoare a strategiilor tuturor autoritatilor implicate in activitatea sportiva pentru a reusi eradicarea dopajului in sport, recunoscut ca o problema grava ce prejudiciaza principiile fundamentale ale sportului.

Agentia Nationala Anti-Doping recunoaste existenta acestei probleme si stabileste strategia si obiectivele in conformitate cu prevederile Conventiei impotriva dopajului a Consiliului Europei, ratificata de Romania prin Legea nr. 171/1998, si ale Codului mondial anti-doping, asumate de Guvernul Romaniei prin semnarea Memorandumului de la Copenhaga din 3-5 martie 2003.

Cele doua obiective-cheie ale Codului mondial anti-doping sunt:

  • protejarea dreptului fundamental al sportivilor de a participa la un sport fara dopaj si promovarea sanatatii, corectitudinii si egalitatii in sanse a sportivilor din toate sporturile si din intreaga lume;
  • asigurarea de programe antidoping armonizate, coordonate si eficiente, atat la nivel national, cat si international, cu privire la depistarea, combaterea si prevenirea dopajului.Recunoasterea faptului ca dopajul contravine spiritului sportului reprezinta punctul de pornire al acestei strategii care urmareste sa protejeze sanatatea si etica sportiva prin eliminarea utilizarii substantelor interzise si/sau a metodelor interzise si pastrarea unui mediu corect si echitabil.

    Strategia implica reformarea anumitor mentalitati din sistemul actual, alocarea de resurse umane suficiente, instruirea si perfectionarea personalului calificat, precum si eforturi financiare care trebuie asumate.

    Lupta impotriva dopajului trebuie sa fie sustinuta de programe din domeniul cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice, al politicilor de sanatate publica, cooperarii cu alte autoritati publice si cu autoritatile de control pentru stoparea traficului ilicit de substante dopante si farmaceutice, actiuni ce se vor desfasura in cadrul unor proiecte ce vor avea ca obiectiv acumularea de noi cunostinte, reducerea deficitului informational in domeniu si gasirea de solutii pentru diminuarea si, in final, eradicarea dopajului in sport.

    In Romania in ultimii 15 ani s-a constatat folosirea substantelor si metodelor interzise in randul sportivilor, fapt ce reprezinta un pericol la nivelul sanatatii publice si al principiilor esentiale ale sportului si olimpismului. Guvernul Romaniei, recunoscand importanta acestui domeniu, s-a implicat in lupta impotriva dopajului, infiintand Agentia Nationala Anti-Doping [art. 86 alin. (2) din Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu modificarile si completarile ulterioare], institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului si coordonata de primul-ministru prin Cancelaria Primului-Ministru, cu responsabilitate in coordonarea si conducerea activitatii anti-doping la nivel national.

    Laboratorul de control doping – directie in cadrul Agentiei Nationale Anti-Doping, autonom din punct de vedere analitic, constituie un instrument eficient in lupta antidoping si reprezinta singura unitate de referinta la nivel national care efectueaza analize de control doping sportivilor, fiind dotat cu echipamente performante compatibile cu cele existente in laboratoarele acreditate de Agentia Mondiala Anti-Doping. Personalul din cadrul laboratorului este specializat in domeniul controlului doping, participand frecvent la manifestari stiintifice nationale si internationale, diseminand rezultatele cercetarilor efectuate prin publicatii si in reviste de specialitate.

    In cadrul actiunilor de lupta antidoping, in anul 2001, s-a initiat procedura de acreditare a Laboratorului de control doping in conformitate cu Standardul european SR EN ISO 17025, aceasta fiind obtinuta in aprilie 2004.

    Strategia Agentiei Nationale Anti-Doping evidentiaza angajamentul neconditionat in lupta impotriva dopajului, toleranta zero in ceea ce priveste dopajul, promovarea fairplay-ului prin programe si campanii educative coerente cu parteneri din domeniu: Agentia Nationala pentru Sport, Comitetul Olimpic si Sportiv Roman, federatiile sportive nationale, directiile pentru sport judetene, cluburile sportive, Autoritatea Nationala pentru Tineret, Agentia Nationala Antidrog, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.

    Promovarea si sustinerea cerintelor anti-doping sunt in concordanta cu cele ale politicii internationale in domeniu, raspunzand exigentelor formulate de Consiliul Europei, Agentia Mondiala Anti-Doping si UNESCO, respectand, de asemenea, principiile Cartei olimpice, ale Cartei pentru sport si educatie fizica a UNESCO, Rezolutia (76) 41 a Comitetului Ministrilor Consiliului Europei – “Carta sportului european pentru toti”, recomandarile nr. (79) 8 asupra dopajului in sport si nr. R (84) 19 din “Carta anti-doping in sport”, Tratatul european nr. 135 si prevederile programelor mondiale HARDOP – Harmonisation of methods and measurements in the fight against doping si CAFDIS – Concerted action in the fight against doping in sport.

    Viziunea acestei strategii, o lume care sa aprecieze si sa promoveze un sport curat, are la baza prevederile Codului mondial anti-doping.

    “Programele antidoping incearca sa promoveze valorile intrinseci ale sportului. La aceste valori se face deseori referire ca reprezentand spiritul sportului; reprezinta esenta olimpismului; reprezinta modalitatea noastra de a juca cinstit. Spiritul sportului semnifica celebrarea spiritului, trupului si mintii umane.” (Codul mondial anti-doping)

    Elaborarea Strategiei nationale antidoping are ca temei legal prevederile Legii nr. 227/2006 privind prevenirea si combaterea dopajului in sport si ale Hotararii Guvernului nr. 1.522/2006 privind aprobarea structurii organizatorice si a Regulamentului de organizare si functionare ale Agentiei Nationale Anti-Doping.

    In considerarea atributiilor consacrate prin Legea nr. 227/2006 si a obiectivelor pe care si le-a propus, Agentia Nationala Anti-Doping este responsabila la nivel national de adoptarea, punerea in practica si armonizarea reglementarilor in domeniu cu cele existente pe plan international.

    Cheia succesului in lupta impotriva dopajului o reprezinta colaborarea dintre Agentie, autoritatile publice implicate in sport si structurile sportive, sintetizata in deviza Agentiei Nationale Anti-Doping – “Impreuna pentru un sport curat”. Numai formand o echipa, in baza unor parteneriate pe care Agentia Nationala Anti-Doping isi propune sa le incheie cu structurile sportive si alte organizatii guvernamentale si nonguvernamentale, se va reusi crearea si mentinerea perceptiei sportivilor asupra faptului ca politica antidoping este aceea de a proteja sanatatea acestora si nu de a aduce prejudicii asupra performantelor si imaginii lor.

    Misiunea Agentiei Nationale Anti-Doping consta in promovarea, coordonarea si monitorizarea, la nivel national, a luptei impotriva dopajului in sport, in toate formele sale.

Capitolul II – Principii

Principiul de baza dupa care se structureaza strategia Agentiei Nationale Anti-Doping poate fi rezumat de sintagma: informare-educare-prevenire-testare-cercetare pentru un sport curat.

Totodata strategia antidoping va respecta urmatoarele principii generale:

  • principiul bunei guvernari, conform caruia Agentia Nationala Anti-Doping trebuie sa isi stabileasca actiuni clare, eficiente, pe baza unor obiective bine stabilite si sa aiba capacitatea si flexibilitatea de a raspunde rapid necesitatilor sociale;
  • principiul responsabilitatii – care impune Agentiei Nationale Anti-Doping obligatia de a formula politici publice si de a raspunde pentru eficienta si implementarea acestora, de a accepta si suporta consecintele neindeplinirii acestei obligatii;
  • principiul obiectivitatii – mesajele si informatiile transmise de Agentia Nationala Anti-Doping vor avea un caracter obiectiv, astfel incat sa asigure o imagine credibila atat la nivel national, cat si la nivel international;
  • principiul continuitatii – activitatile desfasurate in cadrul acestui program au un caracter permanent si se bazeaza pe experienta anterioara acumulata de structurile de profil;
  • principiul complementaritatii – actiunile de informare desfasurate de Agentia Nationala Anti-Doping vor fi coordonate cu efortul institutiilor responsabile in domeniul sportului, in vederea prevenirii si combaterii dopajului in sport;
  • principiul prevenirii – conform caruia identificarea anticipata si inlaturarea in timp util a premiselor de aparitie a fenomenelor de dopaj sunt prioritare si imperative;
  • principiul eficientei – in combaterea dopajului se bazeaza pe evaluarea continua a activitatii Agentiei Nationale Anti-Doping atat din punctul de vedere al rezultatelor concrete, cat si al managementului institutional;
  • principiul cooperarii si coerentei – in baza caruia institutiile implicate in prevenirea si combaterea dopajului trebuie sa coopereze indeaproape, asigurand o conceptie coerenta asupra obiectivelor ce trebuie indeplinite si a masurilor ce urmeaza a fi luate;
  • principiul transparentei, consultarii societatii civile si al dialogului social – care impune, pe de o parte, transparenta procesului decizional, iar pe de alta parte, consultarea societatii civile din domeniul sportului in cadrul acestui proces;
  • principiul utilitatii – constructia mesajelor Agentiei Nationale Anti-Doping va tine cont de nevoile de informare a grupurilor-tinta;
  • principiul diferentierii – conform caruia mesajelor nediferentiate li se vor adauga mesaje in concordanta cu particularitatile fiecarui grup-tinta;
  • principiul confidentialitatii – datele personale ale sportivilor testati sau cele obtinute in urma unor actiuni din programele educative, de cercetare si informare sunt strict confidentiale;
  • principiul parteneriatelor public-private – care recunoaste importanta cooptarii societatii civile, a structurilor sportive, a unor organisme guvernamentale si nonguvernamentale in activitatile concrete de implementare a masurilor de prevenire si combatere a dopajului in sport.

Capitolul III – Scop

Scopul strategiei este prevenirea si combaterea folosirii de substante si/sau metode interzise in randul sportivilor si al acelora care practica activitati de educatie fizica si sport individual sau in grup, in sali de sport altfel organizate decat ca structuri sportive (in special in salile de fitness).

Capitolul IV – Obiective

Strategia antidoping urmareste implementarea valorilor esentiale ale sportului, si anume: corectitudine, egalitate de sanse, fairplay si onestitate. Totodata se urmareste sensibilizarea tuturor structurilor ce au atributii in sfera sportului, pentru desfasurarea unor actiuni eficiente si dezvoltarea unei cooperari reale.

Obiectivele generale ale strategiei antidoping sunt urmatoarele:
1. recunoasterea internationala a Agentiei Nationale Anti-Doping ca fiind un partener credibil si competent in activitatea de prevenire si combatere a dopajului in sport, atat de catre structurile specializate ale Consiliului Europei si ale Agentiei Mondiale Anti-Doping, cat si de catre statele membre ale Uniunii Europene; aderarea Agentiei Nationale Anti-Doping la Asociatia Agentiilor Nationale (ANADO) si Organizatia Anti-Doping a tarilor din Europa Centrala (CEADO); armonizarea cadrului legislativ si procedural cu practicile internationale;
2. mentinerea acreditarii ISO 17025 a Laboratorului de Control Doping in conformitate cu Standardul european SR EN 17025, conditie pentru acreditarea laboratorului de catre Agentia Mondiala Anti-Doping, mentionata in raportul de tara intocmit de delegatia Consiliului Europei. Efectuarea demersurilor pentru acreditarea internationala de catre Agentia Mondiala Anti-Doping a laboratorului si sustinerea acreditarii internationale a laboratorului si de catre autoritati guvernamentale si nonguvernamentale cu responsabilitati in domeniu;
3. certificarea Agentiei Nationale Anti-Doping, privind managementul calitatii in conformitate cu cerintele Standardului International ISO 9001:2000;
4. protejarea dreptului fundamental al sportivului de a practica un sport curat pentru promovarea sanatatii, corectitudinii si echitatii. Respectarea Codului mondial anti-doping, document universal valabil pe care se bazeaza Programul mondial anti-doping in domeniul sportului;
5. initierea, organizarea, sustinerea si desfasurarea programului de educatie, informare si preventie, precum si derularea in cadrul programului a unor proiecte si campanii educative coerente, credibile si eficiente, armonizate cu programele la nivel european si mondial; cresterea gradului de constientizare si educare a sportivilor, antrenorilor, personalului tehnic si medicilor de lot asupra pericolelor si consecintelor practicarii dopajului; crearea si asigurarea unei viziuni strategice unitare cu privire la informarea, educarea si prevenirea dopajului in sport in concordanta cu prevederile legislative de specialitate in vigoare, avand in vedere calitatea Romaniei de membru al Uniunii Europene;
6. elaborarea si implementarea programului de cercetare in domeniu, prin proiecte cu teme specifice;
7. elaborarea unor proiecte specifice dedicate Jocurilor Olimpice;
8. cresterea eficientei utilizarii fondurilor publice si a veniturilor proprii in finantarea programelor de cercetare, de educare, prevenire si testare;
9. promovarea si sustinerea reprezentantilor romani in organismele internationale;
10. modernizarea bazei materiale in vederea desfasurarii activitatii de control doping in conformitate cu prevederile Standardului international pentru testare.

Titlul II – Directii de actiune

Capitolul I – Organizarea si desfasurarea activitatii antidoping

In vederea alinierii Romaniei la standardele europene, s-a infiintat Agentia Nationala Anti-Doping, institutie publica cu personalitate juridica si autonomie decizionala in activitatea anti-doping, fiind direct responsabila de adoptarea si punerea in practica la nivelul intregii tari a reglementarilor in domeniu, de organizarea si efectuarea controalelor doping, de desfasurarea audierilor sportivilor si a altor persoane susceptibile de incalcarea reglementarilor in materie.

Reglementarile antidoping la nivel national au fost elaborate in concordanta cu cele ale politicii internationale in domeniu, raspunzand exigentelor formulate de Consiliul Europei, Agentia Mondiala Anti-Doping si Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura.

De asemenea, consecventa autoritatilor guvernamentale in politica antidoping s-a concretizat prin ratificarea Conventiei impotriva dopajului a Consiliului Europei, prin Legea nr. 171/1998 si prin semnarea Memorandumului de la Copenhaga, in martie 2003, prin care Romania s-a angajat sa respecte Codul mondial anti-doping si sa il implementeze la nivel national.

In vederea realizarii obiectivelor pe care si le-a stabilit, Agentia Nationala Anti-Doping urmareste sa initieze si sa dezvolte urmatoarele programe:
1. Programul de educatie, informare si prevenire porneste de la premisa faptului ca este mai usor sa previi decat sa combati. Principiul fundamental al acestui program este acela de a pastra spiritul sportiv prin descurajarea sportivilor de a utiliza substante si/sau metode interzise. In cadrul acestui program se vor derula proiecte de informare si educare a sportivilor si a persoanelor din anturajul acestora, in vederea cunoasterii substantelor si metodelor interzise, a efectelor acestora asupra organismului si performantei sportive, a procedurilor de control doping, a drepturilor si responsabilitatilor sportivilor. De asemenea, prin acest program educativ se urmareste si sensibilizarea publicului larg la aspectele importante ale problematicii antidoping.
2. Programul de testare doping va urmari intocmirea unui plan anual de testare doping in competitie si in afara competitiei, pe baza informatiilor primite de la celelalte organisme cu atributii in desfasurarea activitatii de educatie fizica si sport. In cadrul acestui program se va pune un accent deosebit pe testarile desfasurate fara aviz prealabil, precum si pe testarile-tinta.
3. Programul de cercetare va avea ca obiectiv derularea de cercetari cu caracter sociopsihologic, medical, juridic, precum si pentru dezvoltarea tehnologiilor de identificare a substantelor interzise. Pentru obtinerea celor mai bune rezultate sunt necesare dotarea permanenta a laboratorului cu echipament performant, la nivelul exigentelor celor mai moderne laboratoare pe plan mondial, si perfectionarea continua a intregului personal al Agentiei Nationale Anti-Doping.
4. Programul de cooperare internationala va avea ca obiectiv intensificarea relatiilor de colaborare cu Agentia Mondiala Anti-Doping, Consiliul Europei, organizatiile nationale antidoping, structurile sportive si alte autoritati guvernamentale si nonguvernamentale – nationale si internationale – implicate in lupta impotriva dopajului in sport.

I.1. Programul de educatie, informare si prevenire

Dimensiunea educativa este foarte importanta in activitatea antidoping, deoarece ea este esenta principiului preventiei, prin care se poate pastra spiritul sportului curat, asa cum este specificat in Codul mondial anti-doping.

Obiectivul general al Programului de educatie, informare si prevenire este de crestere a gradului de constientizare si de educare a sportivilor, antrenorilor, personalului tehnic si medicilor de lot asupra pericolelor si consecintelor practicarii dopajului.

In acest sens, Agentia Nationala Anti-Doping va desfasura mai multe proiecte in cadrul Programului de educatie, informare si prevenire:
1. campanii de informare si educare a sportivilor, diferentiate in functie de disciplinele sportive si de categoriile de varsta ale acestora;
2. initierea de campanii de informare cu personalul asistent, managerii si specialistii structurilor sportive;
3. organizarea de seminarii stiintifice si de informare pentru specialisti, in scopul responsabilizarii factorilor de raspundere din sport in raport cu problematica dopajului;
4. elaborarea si realizarea de materiale cu caracter informativ;
5. realizarea unor intruniri informativ-educative cu reprezentanti ai mass-media.

I.1.1. Educatia si informarea sportivilor

Obiectivul general este acela de a dezvolta atitudini si practici la nivelul intregii populatii sportive in scopul adoptarii unui stil de viata sanatos.

Educatia si informarea de buna calitate presupun aplicarea modelului diversitatii prin abordarea diferentiata, in functie de nivelul de performanta al sportivilor.

A. EDUCATIA IN UNITATILE DE INVATAMANT CU SPECIFIC SPORTIV

Imbunatatirea calitativa a nivelului de educatie este absolut necesara in contextul unor schimbari complexe la nivelul vietii de familie, al comunitatii, al societatii multiculturale si al globalizarii. Educatia in unitatile de invatamant cu specific sportiv necesita o pregatire continua si initierea unor proiecte specifice in care sa fie implicati elevi, cadre didactice de diferite specialitati, parteneri educationali, pornind de la parinti, societatea civila, mass-media si comunitate. In concordanta cu aceasta tendinta mondiala, Agentia Nationala Anti-Doping va colabora cu Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, facultatile de educatie fizica si sport, Centrul National de Formare si Perfectionare a Antrenorilor, in vederea descurajarii utilizarii substantelor si/sau a metodelor interzise in scopul cresterii performantei sportive, dar si a sensibilizarii populatiei scolare din institutiile cu profil sportiv, in scopul evitarii practicarii dopajului.

B. EDUCATIA SI INFORMAREA SPORTIVILOR JUNIORI

Interventia precoce in educarea si informarea antidoping este o conditie necesara pentru indeplinirea obiectivelor Agentiei Nationale Anti-Doping. Formarea sportivilor incepe inca din copilarie si deprinderea atitudinilor si comportamentelor anti-doping de la o varsta cat mai frageda este importanta pentru devenirea lor ca sportivi de performanta. In vederea realizarii acestor obiective, sunt necesare strategiile de educatie care se bazeaza pe conceptul de “role-model”. Aceste tipuri de abordari pedagogice de tip modern au ca scop promovarea unor imagini credibile din randul sportivilor de elita, care vor putea sa actioneze ca modele pentru generatiile urmatoare, principalul avantaj fiind obtinerea unor efecte pe termen lung.

C. EDUCATIA SI INFORMAREA SPORTIVILOR DE ELITA

Sportivii de elita, juniori si seniori, reprezinta grupul-tinta cel mai important pentru campaniile si actiunile desfasurate de Agentia Nationala Anti-Doping. Educarea si informarea sportivilor de elita au ca scop necesitatea dobandirii competentelor de valorizare personala pentru integrarea in viata sportiva, dar si imbunatatirea sanselor de a se mentine in activitate prin reducerea utilizarii substantelor dopante si a metodelor interzise. Un alt scop este acela de a crea un mediu activ in lupta antidoping, prin implicarea sportivilor activi sau retrasi din viata sportiva ca ambasadori ai Agentiei Nationale Anti-Doping in programele educative si promovarea in randul tinerilor a importantei eticii, fairplay-ului si integritatii in sport.

I.1.2. Educatia si informarea personalului asistent

Obiectivul general este de a dezvolta atitudini si practici la nivelul personalului asistent al sportivilor in scopul promovarii unui stil de viata sanatos.

Antrenorii sunt priviti ca avand o puternica influenta asupra comportamentului si atitudinilor sportivilor. Acestia joaca un rol crucial in viata sportivilor, ajutandu-i sa isi realizeze obiectivele, dar reprezinta si modele, chiar mentori pentru acestia. Astfel, ei sunt cei mai importanti agenti in prevenirea utilizarii de substante si metode interzise de catre sportivi. De aceea este importanta includerea lor in programele de educare si informare, pentru a responsabiliza intregul personal asistent al sportivilor in raport cu problematica dopajului si de a-i sensibiliza, de a-i constientiza si de a-i motiva in vederea implicarii active, obiective si corelate a acestora in lupta impotriva dopajului.

I.1.3. Alte proiecte specifice
1. realizarea unor campanii la nivel zonal cu directorii directiilor pentru sport judetene, managerii cluburilor sportive si directorii scolilor si liceelor cu profil sportiv, in vederea responsabilizarii factorilor de raspundere din sport in raport cu problematica dopajului;
2. elaborarea si realizarea de materiale cu caracter informativ: buletinul informativ, ghidul sportivului, pliante si brosuri, poster;
3. sensibilizarea si implicarea mass-mediei in lupta impotriva dopajului in sport, precum si crearea oportunitatilor si stimularea participarii reprezentantilor acesteia la sustinerea, prin mijloace specifice, a programelor, proiectelor si campaniilor antidoping.

I.2. Programul de testare doping

Controlul doping este procesul care include planificarea distribuirii testarilor, recoltarea si manuirea de probe biologice, transportul probelor, analiza de laborator, gestionarea rezultatelor, audieri, sanctiuni si apeluri.

Testare doping: parte a procesului de desfasurare a controlului doping, ce presupune planificarea distribuirii testelor, recoltarea de probe biologice, manipularea lor si transportul probelor biologice la laborator.

Obiectivul general al Programului de testare doping il reprezinta asigurarea unui numar relevant de teste in competitie si in afara competitiei fara aviz prealabil, avandu-se in vedere numarul sportivilor legitimati si numarul sportivilor de elita la nivel national, precum si protejarea sanatatii sportivilor si a principiilor etice si a fairplay-ului la toate manifestarile sportive.

In vederea indeplinirii obiectivului general, Agentia Nationala Anti-Doping, prin Programul de testare doping, intocmeste Planul national anual de testare, Lotul de testare inregistrat si Lotul de testare tinta, efectueaza controale doping in competitie si in afara competitiei, gestioneaza rezultatele controlului doping si scutirile pentru uz terapeutic, implementeaza programul ADAMS al Agentiei Mondiale Anti-Doping, se asigura de respectarea prevederilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 227/2006, referitoare la amenajarea statiilor de control doping, si controleaza modul in care se desfasoara testarea doping.

I.3. Programul de cercetare

Dezvoltarea activitatii in domeniul cercetarii stiintifice, alinierea cercetarilor romanesti la standardele Uniunii Europene reprezinta o prioritate. Sustinerea si dezvoltarea activitatilor stiintifice in aceasta zona vizeaza aprofundarea cunostintelor in domeniu, cresterea eficientei controlului doping si implicit diminuarea cazurilor de dopaj in randul sportivilor si intelegerea mecanismelor implicate in acest fenomen. Obiectivele generale ale programului de cercetare sunt:

A. efectuarea analizelor de control doping pentru dovedirea eventualelor cazuri de dopaj prin evidentierea substantelor incluse pe Lista interzisa si obtinerea acreditarii din partea Agentiei Mondiale Anti-Doping;

B. elaborarea si dezvoltarea unor proiecte si programe de cercetare stiintifica privind elucidarea mecanismelor biochimice de metabolizare a substantelor interzise in sport si cercetari in domeniul stiintelor socioumane.

Obiectivele specifice care vor fi urmarite in cadrul obiectivului general A vizeaza in primul rand obtinerea acreditarii Laboratorului de Control Doping din partea Agentiei Mondiale Anti-Doping, in scopul recunoasterii la nivel international a rezultatelor analizelor efectuate.

Procesul de acreditare internationala se desfasoara in etape si a avut ca punct de pornire obtinerea, in anul 2004, a acreditarii conform standardului SR EN ISO 17025, pentru laboratoarele de testare analitica, acreditare ce trebuie mentinuta prin audituri de reacreditare efectuate de organismul national RENAR. Auditurile nationale si internationale presupun actualizarea permanenta a documentelor sistemului calitatii pentru conformitatea cu cerintele standardelor ISO si a documentelor tehnice elaborate de Agentia Mondiala Anti-Doping.

In acest sens, Laboratorul de Control Doping desfasoara activitati de cercetare pentru optimizarea metodologiilor existente si dezvoltarea de noi tehnologii analitice, odata cu cresterea numarului de compusi detectati, introdusi anual pe Lista interzisa elaborata de Agentia Mondiala Anti-Doping. Aceste activitati implica, pe langa procurarea materialelor de referinta pentru toate substantele interzise, participarea la testele interlaboratoare organizate de AMAD in scopul verificarii detectiei corecte a acestor substante. Rezultatele testelor interlaboratoare constituie un criteriu important de evaluare a competentei laboratorului in procesul obtinerii acreditarii internationale.

Realizarea obiectivelor legate de acreditarea internationala obliga specialistii laboratorului sa fie la curent cu cerintele si noutatile domeniului prin participari la specializari si simpozioane, precum si prin mentinerea contactelor profesionale si schimburi de experienta cu specialistii din laboratoarele acreditate, de renume in domeniu.

Pentru realizarea obiectivului general B, activitatea de cercetare isi propune sa sustina politica antidoping a Agentiei Nationale Anti-Doping de diminuare a cazurilor de dopaj in randul sportivilor, dezvoltand programe de cercetare stiintifica care sa aprofundeze cunostintele in domeniul controlului doping si intelegerea mecanismelor implicate in acest fenomen. Studiile de metabolizare si excretie a substantelor dopante se vor realiza cu respectarea principiilor bioetice si asigurarea confidentialitatii voluntarilor participanti. Pe langa dezvoltarea metodei de analiza a eritropoietinei in probe de urina, vor continua cercetarile privind elaborarea suplimentelor nutritive destinate sustinerii eforturilor sportivilor, produse bazate pe ingrediente naturale.

De asemenea, au fost initiate si sunt in curs de dezvoltare cercetari sociopsihologice fundamentale in problematica dopajului care urmaresc studii sociologice, comportamentale, juridice si etice, investigatii in domeniul medical si psihologic, precum si cercetarea continua a schimbarilor survenite in randul grupurilor-tinta vizate de campaniile Agentiei Nationale Anti-Doping.

Diseminarea rezultatelor cercetarilor Agentiei Nationale Anti-Doping si ale aplicatiilor concrete in domeniul controlului doping si/sau cel sociouman se realizeaza prin organizarea si participarea la mese rotunde, simpozioane nationale si internationale, publicarea de articole si lucrari stiintifice in reviste de specialitate din tara si strainatate.

Programele de cercetare prezentate se realizeaza prin aplicarea la granturi de cercetare lansate de Agentia Mondiala Anti-Doping si alte organisme nationale si internationale.

I.4. Programul de cooperare internationala

Obiectivul general al Programului de cooperare internationala il reprezinta recunoasterea internationala a Romaniei ca partener de incredere in efortul global de eradicare a dopajului in sport.

Dezvoltarea cooperarii pe plan international se va realiza in deplina concordanta cu politica Romaniei privind promovarea relatiilor internationale si are in vedere:

  • pe de o parte, dezvoltarea colaborarii cu Agentia Mondiala Anti-Doping pentru realizarea si implementarea celor patru programe ale Agentiei Nationale Anti-Doping, prin respectarea prevederilor Codului mondial anti-doping, ale standardelor internationale pentru testare, pentru laboratoare si de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic si prin implementarea modelelor de buna practica;
  • pe de alta parte, dezvoltarea colaborarii cu structuri ale Consiliului Europei, prin semnarea si ratificarea conventiilor internationale si a protocoalelor aditionale ale acestora;
  • de asemenea, extinderea si diversificarea relatiilor de colaborare cu Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura si Organizatia Mondiala pentru Sanatate;
  • cu caracter permanent, organizarea de schimburi bilaterale cu organizatiile nationale antidoping ale tarilor semnatare ale Codului mondial anti-doping, care sa permita diseminarea experientei acumulate in activitatea antidoping;
  • participarea activa la reuniunile Organizatiei Anti-Doping a tarilor din Europa Centrala, precum si organizarea unei intruniri a acestei asociatii regionale in Romania;
  • organizarea vizitei de evaluare a Consiliului Europei, care este stabilita pentru anul 2007;
  • promovarea si sustinerea unor reprezentanti romani in forurile de conducere si in comisiile organismelor internationale.

Capitolul II – Armonizarea legislatiei nationale cu reglementarile internationale in vigoare

Realizarea obiectivelor strategice privind prevenirea si combaterea dopajului in sport necesita crearea unui cadru legislativ adecvat si armonizat cu reglementarile internationale, fara de care lupta impotriva dopajului ar ramane ineficienta.

Pentru atingerea obiectivului mentionat, Agentia Nationala Anti-Doping va urmari permanent armonizarea prevederilor legislative in materie la nivel national cu cele la nivel comunitar si international.

In acest sens, Agentia Nationala Anti-Doping va realiza evaluarea si actualizarea periodica a legislatiei nationale in domeniu, va implementa acquis-ul specific in cadrul legislativ si institutional national. De asemenea, atingerea obiectivului propus implica analiza standardelor internationale pentru diferite domenii tehnice si operationale din cadrul Programului mondial anti-doping, a modelelor de buna practica elaborate pe baza Codului mondial anti-doping (reglementari antidoping model adaptate la nevoile fiecarui grup major de organizatii semnatare) si participarea Romaniei la procesul de revizuire a Codului mondial anti-doping.

Totodata, Agentia Nationala Anti-Doping isi propune extinderea incidentei cadrului legislativ in materia prevenirii si combaterii dopajului in sport si asupra acelora care practica educatia fizica si sportul individual, in sali de sport organizate altfel decat ca structuri sportive (in special in salile de culturism si fitness).

Capitolul III – Prevenirea si combaterea traficului ilicit de substante interzise. Reglementarea regimului suplimentelor nutritive

III.1. Prevenirea si combaterea traficului ilicit de substante interzise

Agentia Nationala Anti-Doping isi propune sa puna in practica obiectivele urmarite de Consiliul Europei si Agentia Mondiala Anti-Doping cu privire la prevenirea si combaterea traficului ilicit de substante interzise si/sau metode interzise.

in acest sens, se impune crearea cadrului legislativ adecvat in domeniul combaterii traficului ilicit de substante interzise si/sau metode interzise.

Prin actele normative ce vor fi initiate de Agentia Nationala Anti-Doping se urmareste incriminarea producerii, fabricarii, prepararii, transformarii, oferirii, punerii in vanzare, vanzarii, distribuirii, livrarii cu orice titlu, trimiterii, transportului, procurarii, cumpararii, detinerii, introducerii sau scoaterii din tara, precum si a importului-exportului ori altor operatiuni privind circulatia, fara drept, a substantelor si/sau a metodelor interzise.

Un accent deosebit se va pune pe comercializarea de substante interzise in institutiile de invatamant sau in locuri in care sportivii (elevi, studenti) desfasoara activitati educative, sportive, sociale. Agentia Nationala Anti-Doping urmareste extinderea incidentei cadrului legislativ in materia prevenirii si combaterii fenomenului de dopaj si asupra celora care practica educatia fizica si sportul individual, in sali de sport organizate altfel decat ca structuri sportive (in special in sali de culturism si fitness).

De asemenea, se urmareste stabilirea cadrului legal de colaborare intre Agentia Nationala Anti-Doping si celelalte autoritati publice cu atributii in domeniul combaterii si prevenirii diverselor forme de crima organizata (Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, Inspectoratul General al Politiei Romane, Agentia Nationala Antidrog, Autoritatea Nationala a Vamilor, Ministerul Public, Ministerul Justitiei).

III.2. Reglementarea regimului suplimentelor nutritive

Suplimentele nutritive sunt utilizate pe scara larga atat in viata sportiva, cat si in afara ei. Acestea au aparut ca o alternativa pentru sustinerea efortului fizic in conditiile unui control doping din ce in ce mai riguros.

In ultimii ani, gama suplimentelor nutritive contaminate cu precursori hormonali si/sau substante interzise, incluse pe Lista interzisa a Agentiei Mondiale Anti-Doping, s-a largit considerabil. Deoarece producerea suplimentelor nutritive nu se supune reglementarilor Good Manufacturing Practices (GMP), impuse in cazul industriei de medicamente, de multe ori pot aparea diferente in ceea ce priveste dozajul de la o tableta/capsula la alta si neconcordante intre ceea ce este inscriptionat pe eticheta si continutul suplimentului nutritiv.

Deoarece prezenta unei substante interzise in proba biologica a unui sportiv conduce la un test pozitiv, avand drept consecinta aplicarea de sanctiuni potrivit prevederilor Legii nr. 227/2006, este necesar, pentru protejarea sanatatii sportivilor si pentru respectarea principiilor etice si fairplay-ului in sport, ca in mediul sportiv sa se utilizeze numai suplimente nutritive notificate de Institutul de Bioresurse Alimentare sau de unul dintre institutele de sanatate publica din Cluj, Iasi, Timisoara (in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, al ministrului sanatatii si al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 1.228/244/63/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind comercializarea suplimentelor alimentare predozate de origine animala si vegetala si/sau a amestecurilor acestora cu vitamine, minerale si alti nutrienti) si care nu contin precursori ai hormonilor androgeni si/sau substante interzise.

Tinand cont de toate aceste aspecte, Agentia Nationala Anti-Doping intentioneaza sa monitorizeze comercializarea suplimentelor nutritive in reteaua sportiva.

Capitolul IV – Formarea si perfectionarea resurselor umane in domeniu

Perfectionarea continua a tuturor categoriilor de specialisti in domeniu constituie un obiectiv strategic prioritar, fiind necesara aplicarea unor masuri care sa ajute la stabilirea necesarului de specialisti din cadrul Agentiei Nationale Anti-Doping, pe toate domeniile de activitati, si a proiectelor anuale de instruire si evaluare a acestora.

De asemenea, prin armonizarea programelor de pregatire a specialistilor din cadrul Agentiei Nationale Anti-Doping cu standardele interne si internationale, precum si prin organizarea de actiuni menite sa formeze si sa perfectioneze specialistii in domeniu, se urmareste o cooperare stransa cu cei mai valorosi specialisti in calitate de lectori ai cursurilor de formare si perfectionare in domeniu.

Nu in ultimul rand, o prioritate este instruirea si perfectionarea permanenta a ofiterilor de control doping si atragerea specialistilor in domeniu in vederea schimburilor de experienta menite sa imbunatateasca viziunile si modul de lucru.

Capitolul V – Finantarea si baza materiala a activitatii antidoping

V.1. Finantarea

Obiectivul principal al Agentiei Nationale Anti-Doping il reprezinta implementarea strategiei, ceea ce determina implicarea sustinuta a Guvernului Romaniei in vederea asigurarii resurselor financiare necesare punerii in aplicare a programelor propuse.

Pentru ca acest obiectiv general sa devina realitate este esential sa se tina cont de cateva aspecte importante.

In vederea achizitionarii echipamentelor si accesoriilor necesare prelevarii probelor la standardele impuse si dotarea corespunzatoare a Laboratorului de Control Doping din cadrul Agentiei Nationale Anti-Doping, se cere un program sustinut de investitii, reparatii curente si capitale.

Agentia Nationala Anti-Doping doreste colaborarea cu terte persoane si institutii din tara si strainatate interesate atat in sustinerea financiara a proiectelor de prevenire si combatere a traficului si consumului de substante si metode interzise, cat si a programelor de educatie si cercetare.

Avand in vedere faptul ca Laboratorul de Control Doping a obtinut acreditarea ISO 17025, este necesara mentinerea acesteia si a certificarii Agentiei Nationale Anti-Doping privind managementul calitatii conform ISO 9001:2000. Realizarea aspectelor mai sus mentionate in cele mai bune conditii presupune fundamentarea necesarului si procurarea de materiale si echipamente pentru uz permanent.

V.2. Baza materiala

Pentru ca obiectivul principal al strategiei privind baza materiala a activitatii antidoping sa poata fi realizat este necesara dotarea Laboratorului de Control Doping cu echipamente performante, conform cu standardele internationale, dar si cu reactivi pentru analizele specifice de control doping. De asemenea, se cere un efort sustinut in vederea achizitionarii tuturor echipamentelor si accesoriilor necesare prelevarii probelor biologice la standarde internationale.

Capitolul VI – Valorile etice, imaginea unui sport curat si publicitatea antidoping

Evidentierea relatiei dintre valoare si educatie se va realiza prin intermediul unor actiuni de cunoastere si de sensibilizare a tinerilor sportivi, prin care sa se ghideze actul optional in selectia valorilor etice, contribuindu-se astfel la dezvoltarea si implementarea unor stari subiective pozitive, in care sa predomine toleranta, altruismul, respectul pentru sine si ceilalti, corectitudinea, solidaritatea.

intr-un cadru educativ organizat, bazat pe coerenta si uniformitate in distributia informatiilor, Agentia Nationala Anti-Doping isi propune sa declanseze o serie de manifestari menite sa creeze mentalitati comunitare in ceea ce priveste moralitatea in competitia sportiva.

In vederea promovarii valorilor etice ale sportului si pastrarii imaginii unui sport curat, fara dopaj, Agentia Nationala Anti-Doping va desfasura un amplu proces de comunicare, informare si educare in randul practicantilor si sustinatorilor sportului in Romania, concretizat in:
1. desfasurarea unor campanii de educare si informare a sportivilor si persoanelor din anturajul acestora, in vederea practicarii sportului fara dopaj, prin intermediul conferintelor regionale cu privire la desfasurarea activitatii antidoping in Romania;
2. elaborarea unor protocoale de colaborare cu serviciile descentralizate ale administratiei centrale in sport, cu Comitetul Olimpic si Sportiv Roman si structurile sportive, in vederea promovarii unui sport curat in cadrul competitiilor sportive desfasurate la nivel national;
3. promovarea imaginii Agentiei Nationale Anti-Doping prin transmiterea Declaratiei de principii (Mission Statement) organizatiilor guvernamentale, nonguvernamentale, publicului-tinta;
4. asigurarea conditiilor organizatorice corespunzatoare de desfasurare a actiunilor de informare si educare a sportivilor si persoanelor din anturajul acestora, precum si a suportului material;
5. elaborarea de suporturi informative (pliante, flyere, materiale promotionale personalizate, mape de prezentare);
6. organizarea de activitati de diseminare a informatiei – programe de informare publica, conferinte de presa, aparitii publice, birou de presa lobby, corectarea informatiilor – care au ca finalitate distribuirea de mesaje cu privire la Agentia Nationala Anti-Doping si la punctul ei de vedere;
7. desfasurarea de activitati promotionale – actiuni de marketing, found-raising, actiuni civice;
8. activitati organizationale – pozitionarea organizatiei, conferinte, conventii, seminarii – care urmaresc promovarea Agentiei Nationale Anti-Doping in mediul ei specific, permitand schimbul de idei si cresterea notorietatii Agentiei Nationale Anti-Doping;
9. organizarea de evenimente – evenimente neplanificate, ceremonii, evenimente puse in scena, concursuri, competitii – pentru transmiterea mesajelor Agentiei Nationale Anti-Doping privind practicarea unui sport curat;
10. extinderea formelor si mijloacelor de publicitate, de mediatizare a activitatilor Agentiei Nationale Anti-Doping prin intermediul suporturilor media: spoturi radio si tv, articole in presa rezultate in urma comunicatelor de presa;
11. editarea de publicatii de specialitate, cu privire la activitatea antidoping in Romania si la practicarea unui sport curat (buletin informativ lunar);
12. facilitarea accesului la informatii si dezvoltarea promovarii politicilor antidoping prin intermediul mijloacelor moderne de comunicare: web site, linia verde.

Capitolul VII – Actiuni pentru evaluarea activitatii Agentiei Nationale Anti-Doping. Evaluarea modului de implementare a Strategiei nationale antidoping si estimarea financiara

Agentia Nationala Anti-Doping isi va evalua continuu activitatea prin:
1. prelucrarea statistica a datelor controlului doping;
2. prevenirea unor disfunctionalitati in desfasurarea controlului doping si corectarea prompta pentru a fi excluse;
3. instruirea frecventa (inaintea fiecarei actiuni) a ofiterilor de control doping in vederea prevenirii aparitiei unor vicii de procedura in timpul sedintei de recoltare a probei;
4. evaluarea, ameliorarea si dezvoltarea activitatii Agentiei Nationale Anti-Doping in baza feedbackului primit, prin aplicarea de chestionare grupurilor-tinta (sportivi, antrenori, medici, manageri);
5. utilizarea semnalelor venite din partea mass-media cu privire la activitatea desfasurata.

Monitorizarea si evaluarea modului de implementare a strategiei se vor face pe baza urmatorilor indicatori de performanta:

  • anual, tinandu-se cont de numarul total al sportivilor legitimati, se vor efectua minimum 3.000 de controale doping;
  • testele doping in afara competitiei fara aviz prealabil vor reprezenta minimum 40%;
  • monitorizarea sportivilor pe perioada de suspendare printr-un numar de minimum 3 teste doping;
  • fiecare sportiv olimpic va fi testat de minimum 2 ori pe an;
  • cresterea numarului de teste la sporturile cu risc mediu si risc crescut de dopaj;
  • participarea la competitii internationale majore cu sportivi 100% curati;
  • mentinerea pragului de 2% pentru incalcari ale reglementarilor antidoping;
  • lansarea anuala a unei campanii nationale educative;
  • efectuarea lunara a unui numar de 5 actiuni educative cu privire la riscurile consumului de substante interzise;
  • diseminarea lunara catre structurile sportive a informatiilor si reglementarilor in domeniul antidoping;
  • cresterea numarului de parteneriate cu structurile sportive si alte organizatii guvernamentale si neguvernamentale pentru desfasurarea in comun de actiuni in scopul prevenirii dopajului in sport;
  • elaborarea unui numar minim de 4 materiale informative pe an;
  • eliberarea atestatului de educatie antidoping pentru toti sportivii si antrenorii loturilor olimpice;
  • elaborarea si derularea anuala a unui proiect de cercetare stiintifica;
  • participarea anuala a Laboratorului de Control Doping la teste interlaboratoare pentru verificarea competentei;
  • publicarea anuala a unui numar de minimum 7 lucrari stiintifice.Evaluarea modului de implementare a Strategiei nationale anti-doping se va face trimestrial de catre presedintele Agentiei Nationale Anti-Doping, pe baza rapoartelor de evaluare primite de la directiile implicate.

    De asemenea, evaluarea se va realiza anual de catre Guvern, prin Cancelaria Primului-Ministru, precum si de catre Parlament, pe baza raportului anual de activitate prezentat in conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2006.

    Agentia Nationala Anti-Doping fiind in proces de certificare in conformitate cu SR EN ISO 9001: 2001, activitatea acesteia va fi evaluata cu ocazia auditurilor de certificare si supraveghere. De asemenea, activitatea Laboratorului de Control Doping va fi evaluata cu ocazia auditului de reacreditare SR EN ISO 17025: 2005, precum si a auditului de supraveghere.

Calculul estimativ de subventii de la bugetul de stat, necesare pentru implementarea strategiei Agentiei Nationale Anti-Doping

                                                                                   mii lei -
+-------------------------------------------------------------------------------------------+
¦Nr. ¦                                        ¦Valoare¦                Anul                 ¦
¦crt.¦Programe pentru implementarea strategiei¦totala +-------------------------------------¦
¦    ¦                                        ¦       ¦2007 ¦2008 ¦2009 ¦2010 ¦ 2011 ¦ 2012 ¦
+----+----------------------------------------+-------+-----+-----+-----+-----+------+------¦
¦ 1. ¦Programul de educatie, informare        ¦27.105 ¦2.605¦5.040¦4.590¦4.690¦ 4.090¦ 6.090¦
¦    ¦si prevenire                            ¦       ¦     ¦     ¦     ¦     ¦      ¦      ¦
+----+----------------------------------------+-------+-----+-----+-----+-----+------+------¦
¦ 2. ¦Programul de testare doping             ¦ 9.900 ¦1.050¦1.050¦1.400¦1.400¦ 2.500¦ 2.500¦
+----+----------------------------------------+-------+-----+-----+-----+-----+------+------¦
¦ 3. ¦Programul de cercetare                  ¦15.400 ¦1.900¦2.000¦2.500¦3.000¦ 3.000¦ 3.000¦
+----+----------------------------------------+-------+-----+-----+-----+-----+------+------¦
¦ 4. ¦Programul de cooperare                  ¦ 2.595 ¦  545¦  410¦  410¦  410¦   410¦   410¦
¦    ¦internationala - din care:              ¦       ¦     ¦     ¦     ¦     ¦      ¦      ¦
¦    ¦4.1. Contributia Romaniei               ¦ 1.200 ¦  200¦  200¦  200¦  200¦   200¦   200¦
¦    ¦la Agentia Mondiala Anti-Doping         ¦       ¦     ¦     ¦     ¦     ¦      ¦      ¦
+----+----------------------------------------+-------+-----+-----+-----+-----+------+------¦
¦    ¦4.2. Taxa UNESCO                        ¦ 1.260 ¦  210¦  210¦  210¦  210¦   210¦   210¦
+----+----------------------------------------+-------+-----+-----+-----+-----+------+------¦
¦    ¦4.3. Acreditarea Laboratorului          ¦   135 ¦  135¦     ¦     ¦     ¦      ¦      ¦
¦    ¦de Control Doping                       ¦       ¦     ¦     ¦     ¦     ¦      ¦      ¦
+----+----------------------------------------+-------+-----+-----+-----+-----+------+------¦
¦    ¦TOTAL AN:                               ¦       ¦6.100¦8.500¦8.900¦9.500¦10.000¦12.000¦
+-------------------------------------------------------------------------------------------+
Poate fi de interes si:
Legea nr. 122/2009 privind aprobarea OUG nr. 150/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea si combaterea dopajului in sport
Legea educatiei fizice si sportului, legea nr. 69/2000, actualizata pana in 2004
Legea nr. 34/2009 pentru modificarea si completarea Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000
Ordin nr. 753/2008 privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv in bazinele piscicole naturale
OUG nr. 150/2008, ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea si combaterea dopajului in sport
Ordonanta pentru prevenirea si combaterea violentei in sport, ordonanta nr. 11/2006
Lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 11/2006 pentru prevenirea si combaterea violentei in sport, legea nr. 299/2006
Lege privind organizarea si functionarea cabinetelor de medicina sportiva, legea nr. 321/2007
Lege privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive, legea nr. 4/2008
Ordin nr. 331/2008 privind practicarea pescuitului recreativ/sportiv
Cautare legislatie:

STATUTUL ANTRENORULUI

HG 343/2011 privind aprobarea Statutului antrenorului.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 301 din 2 mai 2011

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, al art. 60 si 61 din Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000,
cu modificarile si completarile ulterioare,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Art. 1
Se aproba Statutul antrenorului, prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

Art. 2
La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea Guvernului nr. 255/2003 pentru aprobarea Statutului antrenorului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 191 din 26 martie 2003.

Art. 3
(1) Recunoasterea si echivalarea categoriilor de antrenor, prevazute de Hotararea Guvernului nr. 255/2003, cu nivelurile de antrenor se fac astfel:
a) categoria a V-a se echivaleaza cu nivelul de antrenor asistent;
b) categoria a IV-a si categoria a III-a se echivaleaza cu nivelul de antrenor;
c) categoria a II-a se echivaleaza cu nivelul de antrenor senior;
d) categoria I se echivaleaza cu nivelul de antrenor maestru.
(2) Ocupatia de antrenor se clasifica in urmatoarele niveluri:
a) antrenor asistent;
b) antrenor;
c) antrenor senior;
d) antrenor maestru.

Art. 4
Orice referire la notiunea de categorie de antrenor, care este cuprinsa in actele normative in vigoare, se considera a fi facuta la notiunea de nivel de antrenor astfel: nivelul de antrenor asistent pentru categoria a V-a, nivelul de antrenor pentru categoriile a IV-a si a III-a, nivelul de antrenor senior pentru categoria a II-a, nivelul de antrenor maestru pentru categoria I.

ANEXA – Statutul Antrenorului

Capitolul I – Dispozitii generale

Art. 1
Pregatirea sportiva in forme organizate se asigura de catre persoane atestate in domeniu prin diploma de licenta, diploma de absolvire sau certificat de absolvire, recunoscute in conditiile legii.

Art. 2
Antrenorul este persoana atestata intr-o anumita ramura de sport pe baza diplomei de licenta, a diplomei de absolvire sau a certificatului de absolvire, dupa caz, recunoscute in conditiile legii.

Art. 3
Antrenorul constituie categoria atestata de cadre tehnice de specialitate care isi asuma responsabilitatea profesionala asupra activitatii desfasurate in structuri sportive in care realizeaza selectia, initierea, pregatirea sau perfectionarea maiestriei sportive in diferite ramuri de sport.

Capitolul II – Formarea antrenorului

Art. 4
Formarea antrenorului se realizeaza in cadrul:
a) institutiilor de invatamant superior, cu specializare/aprofundare intr-o ramura de sport, acreditate sau autorizate in conditii legii, in baza protocolului incheiat de acestea cu Autoritatea Nationala pentru Sport si Tineret si federatiile sportive nationale;
b) studiilor de masterat cu specializare/aprofundare intr-o ramura de sport, organizate de institutiile de invatamant superior, acreditate sau autorizate in conditiile legii, in baza protocolului incheiat de acestea cu Autoritatea Nationala pentru Sport si Tineret si federatiile sportive nationale;
c) cursului de formare a antrenorilor cu durata de 2 ani, organizat de Autoritatea Nationala pentru Sport si Tineret, prin Centrul National de Formare si Perfectionare a Antrenorilor, denumit in continuare C.N.F.P.A., in colaborare cu federatiile sportive nationale;
d) altor cursuri de formare a antrenorilor cu durata de minimum 2 ani, organizate de scoli postliceale de antrenori sau de alte institutii de formare a antrenorilor acreditate sau autorizate in conditiile legii, in baza protocolului incheiat de acestea cu Autoritatea Nationala pentru Sport si Tineret si federatiile sportive nationale.

Capitolul III – Clasificarea ocupatiei de antrenor — promovarea antrenorului

Art. 5
Clasificarea antrenorilor se face pe baza “Revizuirii structurii pe 5 niveluri a Uniunii Europene pentru calificarea si recunoasterea calificarilor de antrenor”, in conformitate cu reglementarile Consiliului European al Antrenorilor, subcomitet al Retelei Europene pentru Stiinta Sportului, Educatie si Forta de Munca.

Art. 6
Clasificarea antrenorilor pe niveluri se face astfel:
1. Nivelul de antrenor asistent se poate acorda:
a) absolventului cursului de formare a antrenorilor organizat de catre Autoritatea Nationala pentru Sport si Tineret prin C.N.F.P.A., in colaborare cu federatiile sportive nationale;
b) absolventului studiilor de masterat cu specializare/aprofundare intr-o ramura de sport organizate de institutiile de invatamant superior acreditate sau autorizate in conditiile legii, care nu este absolvent de studii universitare cu licenta in domeniul educatiei fizice si sportului;
c) absolventului de invatamant superior cu licenta in domeniul educatiei fizice si sportului, fara specializare/aprofundare intr-o ramura de sport, dupa un an de specializare intr-o ramura de sport efectuata in cadrul C.N.F.P.A.;
d) absolventului altor cursuri de formare a antrenorilor cu durata de minimum 2 ani organizate de catre alte institutii de formare a antrenorilor acreditate sau autorizate in conditiile legii.
2. Nivelul de antrenor se poate acorda:
a) antrenorului asistent, care dupa minimum un an de activitate desfasurata in acest nivel a fost declarat reusit la examenul de promovare prin evaluarea competentelor aferente acestui nivel;
b) absolventului studiilor de invatamant superior, licentiat cu specializare/aprofundare intr-o ramura de sport, organizate de institutiile de invatamant superior acreditate sau autorizate in conditiile legii;
c) absolventului studiilor de masterat cu specializare/aprofundare intr-o alta ramura de sport decat cea obtinuta in timpul studiilor universitare, organizate de institutiile de invatamant superior din domeniul educatiei fizice si sportului.
3. Nivelul de antrenor senior se poate acorda:
a) antrenorului care dupa minimum 4 ani de activitate desfasurata in acest nivel a fost declarat reusit la examenul de promovare prin evaluarea competentelor aferente acestui nivel;
b) absolventului studiilor de masterat cu specializare/aprofundare in aceeasi ramura de sport in care s-a specializat in timpul studiilor universitare, dar care are minimum 2 ani de activitate desfasurata la nivelul de antrenor in aceasta ramura de sport si a fost declarat reusit la examenul de promovare prin evaluarea competentelor aferente acestui nivel.
4. Nivelul de antrenor maestru se acorda antrenorului senior care dupa minimum 5 ani de activitate desfasurata in acest nivel a fost declarat reusit la examenul de promovare prin evaluarea competentelor aferente acestui nivel.

Art. 7
(1) Promovarea antrenorilor la un nivel superior se face la cererea persoanei interesate, adresata Federatiei Sportive Nationale, cu respectarea criteriilor prevazute pentru fiecare nivel de antrenor. C.N.F.P.A., unitate in subordinea Autoritatii Nationale pentru Sport si Tineret, organizeaza examenele de promovare in niveluri superioare de clasificare a antrenorilor, in colaborare cu federatiile sportive nationale.
(2) Pentru promovarea intr-un nivel de clasificare superioara, examenele de atestare a competentelor constau in verificarea cunostintelor prin probe de specialitate, stabilite de C.N.F.P.A. in colaborare cu federatiile sportive nationale si aprobate prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Sport si Tineret.
(3) Instructiunile privind organizarea si desfasurarea examenului de promovare a antrenorilor intr-un nivel superior sunt stabilite de C.N.F.P.A., in colaborare cu federatiile sportive nationale si aprobate prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Sport si Tineret.

Art. 8
Antrenorul din nivelele de antrenor si antrenor senior cu rezultate deosebite la nivel international in activitatea sportiva poate beneficia o singura data, la propunerea federatiilor sportive nationale de specialitate, de reducere cu un an a stagiului minim pentru prezentarea la examenele de promovare, daca a pregatit cel putin 2 ani sportivi — pentru sporturile individuale — si cel putin un an o echipa — pentru jocurile sportive de echipa — care au obtinut urmatoarele performante sportive:
a) locurile I—VIII la jocurile olimpice;
b) locurile I—VI la campionatele mondiale si campionatele europene de seniori;
c) locurile I—III la campionatele mondiale si campionatele europene de cadeti, juniori, tineret;
d) locurile I—III la cupe mondiale si cupe europene de seniori, cadeti, juniori, tineret.

Art. 9
Se considera vechime in ocupatia de antrenor perioada de activitate in specialitate efectuata in:
a) structurile sportive recunoscute in conditiile legii;
b) alte organizatii sportive nationale si internationale.

Art. 10
Pentru rezultate de exceptie in activitate, indiferent de nivelul de clasificare, la propunerea federatiei sportive nationale de specialitate, antrenorul poate primi titlul onorific de “antrenor emerit”, in baza criteriilor elaborate si aprobate prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Sport si Tineret, in conditiile legii.

Capitolul IV – Eliberarea si obtinerea carnetului de antrenor

Art. 11
Ocupatia de antrenor se atesta cu carnetul de antrenor, perioada de activitate fiind certificata prin viza federatiilor sportive nationale.

Art. 12
Carnetul de antrenor se elibereaza la cerere, conform prevederilor legale in vigoare, si poate fi obtinut de catre:
a) absolventii cursului de formare a antrenorilor cu durata de 2 ani organizat de catre Autoritatea Nationala pentru Sport si Tineret, prin C.N.F.P.A. in colaborare cu federatiile sportive nationale;
b) absolventii institutiilor de invatamant superior cu specializare/aprofundare intr-o ramura de sport, acreditate sau autorizate in conditiile legii, in baza protocolului incheiat de acestea cu Autoritatea Nationala pentru Sport si Tineret si federatiile sportive nationale;
c) absolventii studiilor de masterat cu specializare/aprofundare intr-o ramura de sport, organizate de institutiile de invatamant superior acreditate sau autorizate in conditiile legii, in baza protocolului incheiat de acestea cu Autoritatea Nationala pentru Sport si Tineret si federatiile sportive nationale;
d) absolventii altor cursuri de formare a antrenorilor cu durata de minimum 2 ani organizat de catre alte institutii de formare a antrenorilor acreditate sau autorizate in conditiile legii, in baza protocolului incheiat de acestea cu Autoritatea Nationala pentru Sport si Tineret si federatiile sportive nationale;
e) absolventii unor cursuri de formare a antrenorilor, cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, in conditiile Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania, cu modificarile si completarile ulterioare.

Capitolul V – Drepturile si obligatiile antrenorului

Art. 13
Pentru activitatea depusa antrenorul beneficiaza de drepturi salariale si alte drepturi, stabilite potrivit dispozitiilor legale in vigoare.

Art. 14
Antrenorul are urmatoarele drepturi:
a) sa fie promovat la niveluri superioare de clasificare in raport cu pregatirea profesionala, cu rezultatele obtinute sau cerintele structurii sportive, in conditiile legii;
b) sa beneficieze de conditii corespunzatoare de munca si protectie sociala, in conditiile legii;
c) sa fie nominalizat de catre federatiile sportive nationale in propriile colective tehnice, potrivit competentei profesionale;
d) sa faca parte din organisme interne si internationale de specialitate, sa participe la consfatuiri, cursuri si conferinte nationale si internationale de specialitate;
e) sa fie membru in asociatii profesionale sau organizatii, in scopul reprezentarii intereselor proprii, perfectionarii pregatirii profesionale si protejarii statutului antrenorului;
f) sa primeasca premii, prime, titluri si distinctii, in conditiile legii;
g) alte drepturi, in conditiile legii.

Art. 15
Antrenorul are urmatoarele obligatii:
a) sa fie loial si devotat profesiei alese;
b) sa isi indeplineasca cu profesionalism obiectivele de performanta stabilite de conducerea structurii sportive unde este salariat;
c) sa respecte drepturile, demnitatea si valoarea fiecarui participant la sport si sa trateze pe toata lumea egal, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala;
d) sa respecte statutul si regulamentele federatiei sportive nationale in care isi desfasoara activitatea;
e) sa realizeze selectia, initierea, pregatirea si perfectionarea tinerelor talente pentru sportul de performanta;
f) sa aplice in procesul de antrenament linia metodica si cerintele stabilite de federatia sportiva nationala in care isi desfasoara activitatea;
g) sa promoveze spiritul de fair-play, sa combata fenomenul de dopaj si actiunile de violenta in ramura de sport in care isi desfasoara activitatea;
h) sa cunoasca si sa respecte normele de securitate, de protectie si de igiena a muncii;
i) sa participe periodic la una dintre formele de perfectionare organizate, pentru a fi la curent cu cerintele si dezvoltarea ramurii sportive;
j) alte obligatii prevazute in contractul individual de munca.

Capitolul VI – Evaluarea si aprecierea activitatii antrenorului. Recompense si sanctiuni

Art. 16
Evaluarea si aprecierea activitatii antrenorului se fac de catre structura sportiva in care isi desfasoara activitatea, in conformitate cu reglementarile interne si legislatia in vigoare.

Art. 17
(1) Antrenorul cu rezultate deosebite in activitatea sportiva poate primi de la structurile sportive in care isi desfasoara activitatea premii si alte recompense materiale, in conformitate cu reglementarile interne si legislatia in vigoare.
(2) Structurile sportive in care isi desfasoara activitatea antrenorii pot stabili si alte forme de recompense pentru merite deosebite in activitate, in conditiile legii.

Art. 18
Incalcarea de catre antrenor a prezentului statut, a regulamentelor federatiilor sportive nationale, a regulamentelor structurilor sportive in care isi desfasoara activitatea, a obligatiilor contractuale si altor reglementari se sanctioneaza in conditiile legii.

Capitolul VII – Dispozitii finale

Art. 19
Prevederile prezentului statut se aplica tuturor antrenorilor in activitate, indiferent de ramura de sport, de nivelul de clasificare si structura sportiva unde isi desfasoara activitatea, atat antrenorilor romani, cat si celor straini care isi desfasoara activitatea in Romania.

Art. 20
Recunoasterea calificarii de antrenor obtinute in strainatate se face prin echivalarea si recunoasterea competentelor aferente ocupatiei de antrenor, in conformitate cu legislatia in vigoare.

  

MODELE CONTRACTE DE LEGITIMARE

 

CONTRACT DE LEGITIMARE

 

I. PĂRŢILE CONTRACTANTE:

Între:

Clubul Sportiv …………….., cu sediul în localitatea ……………, str. ……………., nr.1, judeţul ……………………, organizaţie non-profit, apolitică, ce funcţionează în baza sentinţei civile nr. xxx din xxx, având avizul (certificatul de identitate sportivă) M.T.S. nr. 0000xxx din 2x.0x.200x, reprezentata prin domnul ……………………. în calitate de preşedinte

şi sportivul (sportiva)

xxxxxxxxxxxxxxxxx, fiul(fiica) lui xxxxx şi xxxxxx,  născut la data de 0x.0x.199x, în mun. xxxx, judeţul xxxxx, cu domiciliul în mun. xxxx, str. xxxxxxxx, nr.14, judeţul xxxxxx,

a intervenit prezentul contract, încheiat în conformitate cu regulamentul Clubului Sportiv …………………………

II. VALIDITATEA CONTRACTULUI:

            Art. 1. Prezentul contract este valid numai în cazul în care partea contractantă reprezentată de sportiv este majoră şi nu este declarată incapabilă de către lege;

Art. 2. În cazul în care partea contractantă reprezentată de sportiv este minoră, prezentul contract este valid numai dacă este încheiat cu încuvinţarea părinţilor sau a tutorelui legal şi semnat de către aceştia;

III. OBIECTUL CONTRACTULUI:

Art. 3. Obiectul contractului îl constituie drepturile şi obligaţiile corelative ce revin clubului şi sportivului în legătură cu activitatea de Pescuit sportiv desfasurata in calitate de sportiv legitimat in cadrul clubului.

IV. DURATA CONTRACTULUI:

Art. 4. Prezentul contract se încheie pentru o perioadă de …..(……) ani începând de la data de xxxxxxxxxx până la data de xxxxxxxx cu drept de prelungire. Acesta se va putea prelungi pe o perioadă negociabilă între părţi.

 

V. OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR:

A. CLUBUL SPORTIV ……………….. se obligă:

Art. 5. Să asigure personalul de specialitate (antrenori, instructori) necesar pregătirii sportivului la cel mai înalt nivel, în conformitate cu normele sportului de performanţă;

Art. 6. Să asigure sportivului, echipamentul de pregătire şi de competiţie în conformitate cu normele CIPS şi FRPS;

Art. 7. Să ofere sportivului posibilitatea de a se antrena la standardele stabilite şi impuse de FRPS şi Club;

Art. 8. Să asigure controlul şi asistenţa medicală la antrenamente şi competiţii;

Art. 9. Să ofere condiţii de refacere şi recuperare;

Art. 10. Să ofere sportivului posibilitatea de a participa şi afirma la competiţiile sportive interne şi externe;

Art. 11. Să recomande si sa permită participarea sportivului la stagii cursuri si seminarii de specialitate în vederea ridicării nivelului de pregătire, în cazul în care acesta are rezultate notabile în plan sportiv, dovedeşte calităţi reale, respect, seriozitate, ambiţie, dorinţă de pregătire şi afirmare;

Art. 12. Să recomande, permita si sustine participarea sportivului la sesiunile de examinare organizate in tara si strainatate, in vederea obtinerii de performanţe superioare care nu pot fi acordate la nivelul clubului, în cazul în care acesta are rezultate notabile în plan sportiv, dovedeşte respect, seriozitate, ambiţie, dorinţă de pregătire şi afirmare si este pregatit din punct de vedere practic si teoretic;

Art. 13. Să recompenseze în limita posibilităţiilor, precum şi în funcţie de realizarea obiectivelor fixate, sportivul cu rezultate notabile în pregătire şi competiţii, cu premii în bani, echipament sportiv, scutiri de la plata taxei lunare, cât şi prin promovarea în categoria instructorilor, antrenorilor şi arbitrilor.

B. SPORTIVUL se obligă:

Art. 14. Să participe regulat (conform planificării) la programul de antrenament al clubului precum şi la alte activităţi cuprinse în programul de pregătire sportivă;

Art. 15. Să nu absenteze în mod nejustificat de la antrenamente şi activităţile cuprinse în programul de pregătire sportivă;

Art. 16. Să participe în limita posibilităţiilor la activităţiile de promovare a pescuitului sportiv, a numelui şi imaginii clubului şi a membrilor acestuia;

Art. 17. Să participe în limita posibilităţiilor la programele de recuperare şi refacere (activităţi recreative, stagii, tabere) stabilite de conducerea clubului;

Art. 18. Să participe în limita posibilităţiilor  la competiţiile oficiale (interne şi internaţionale) şi amicale (cupe) cuprinse în calendarul sportiv la cererea, (recomandarea) conducerii clubului;

Art. 19. Să participe la propunerea şi recomandarea conducerii clubului la examinările pentru obţinerea gradelor sportive.

Art. 20. Să contribuie prin prestaţia sa, la realizarea obiectivelor de performanţă, stabilite de conducerea clubului;

Art. 21. Să păstreze secretul tehnicilor şi al metodei de antrenament;

Art. 22. Să manifeste respect permanent faţă de antrenor, instructori, oficiali şi faţă de orice grad sportiv superior;

Art. 23. Să manifeste un comportament demn şi civilizat, atât în ședințele  de antrenament cât şi în afara acestora;

Art. 24. Să nu lezeze prin comportamentul său imaginea şi reputaţia clubului şi să nu facă declaraţii defăimătoare la adresa clubului sau a membrilor acestuia;

Art. 25. Să nu folosească tehnicile învăţate în alte scopuri decât cele sportive;

Art. 26. Să nu angajeze relaţii sau raporturi de orice fel cu mass-media fără aprobarea preşedintelui clubului;

Art. 27.  Să acorde conducerii clubului dreptul asupra imaginii individuale sau de grup;

Art. 28. Să acorde conducerii clubului dreptul de a încheia în numele său contracte şi convenţii referitoare la pregătirea de specialitate, sponsorizări şi promovarea imaginii sponsorilor;

Art. 29. Să folosească, să păstreze şi să returneze în cele mai bune condiţii, materialele puse la dispoziţie de conducerea clubului pentru antrenamente, competiţii sau alte activităţi sportive;

Art. 30. Să respecte prevederile Statutului şi Regulamentelor clubului;

VI. CLAUZE SPECIALE

Art. 31. Participarea la competiţiile de pescuit sportiv este o opţiune liberă şi necondiţionată;

Art. 32. În cazul în care îşi exprimă dorinţa de a participa în competiţiile de pescuit sportiv sportivul va semna în prealabil un act, prin care Clubul Sportiv ……………. este absolvit de orice tip de răspundere în caz de accidentare, indiferent de urmările acesteia;

Art. 33. În cazul abaterilor de la Regulamentul şi Statutul Clubului, sportivul se va supune deciziilor Consiliului de Conducere si Comisiei de Disciplina a clubului;

Art. 34. Transferul la un alt club sau asociaţie din ţară sau străinătate se realizează numai în baza acestui contract şi în conformitate cu dispoziţiile cuprinse in regulamentele clubului;

Art. 35. Prezentul contract nu are ca efect dobândirea calităţii de “salariat” de către sportiv.

Art. 36. Reprezentantul legal al Clubului Sportiv …………… este preşedintele acestuia.

VII. CLAUZE DE REZILIERE ŞI ÎNCETARE A CONTRACTULUI

Art. 37. Rezilierea prezentului contract se poate face numai cu acordul scris al ambelor părţi, cu condiţia ca partea care o solicită să preavizeze cealaltă parte cu 15 zile înainte de data rezilierii;

Art. 38. Prezentul contract poate fi reziliat din iniţiativa clubului, fără acordul celeilalte părţi în cazul în care sportivul săvârşeşte acte sau fapte de natură să aducă prejudicii de orice fel clubului, precum şi în cazul în care sportivul fără a avea motive întemeiate îşi încalcă obligaţiile referitoare la obiectivele de performanţă şi programul de pregătire sportivă;

Art. 39. În lipsa unei rezilieri solicitate de una dintre părţi, contractul rămâne valabil până la data la care a fost încheiat, chiar dacă sportivul îşi întrerupe activitatea în cadrul clubului, cu excepţia situaţiilor care fac imposibilă executarea contractului – incapacitate fizică, psihică, etc;

Art. 40. Contractul încetează înainte de data până la care a fost încheiat numai în cazul apariţiei unor situaţii care fac imposibilă executarea contractului – incapacitate fizică, psihică, etc. – din partea sportivului sau întreruperea activităţii, desfinţare, etc. din partea clubului;

VIII. RĂSPUNDEREA PĂRŢILOR

Art. 41. Părţile convin ca, orice litigiu apărut să fie soluţionat pe cale amiabilă, altfel îşi asumă întrega responsabilitate PENALĂ sau CIVILĂ.

Prezentul contract încheiat astăzi xxxxxxx, conţine patru (4) pagini şi a fost redactat în doua (2) exemplare, unul (1) pentru: sportiv si unul (1) pentru Clubul Sportiv …………...

Preşedinte Club,                                                      Semnătura sportivului,

…………………………                                   (pentru minori vor semna ambii părinţi / tutorele legal)

__________________                                            ____________________________________

OUG 23/2008 cu modificarile aduse de Legea 317/2009 privind pescuitul si acvacultura

GUVERNUL ROMANIEI

ORDONANTA DE URGENTA

Privind Pescuitul Si Acvacultura

Avand in vedere necesitatea adoptarii rapide a unui cadru juridic in

conformitate cu reglementarile Uniunii Europene, necesar administrarii sectorului

pescaresc, prin conservarea si exploatarea durabila a resurselor piscicole in

conformitate cu politica comunitara in domeniul pescuitului, se impune adoptarea

proiectului in regim de urgenta, in vederea:

– cresterii absortiei fondurilor europene alocate sectorului pescaresc prin Fondul

European pentru Pescuit;

– restructurarii institutionale a sectorului pescaresc;

– finalizarii urgente a privatizarii fermelor piscicole, in vederea absortiei fondurilor

europene;

– reducerii birocratiei;

– reducerii presiunii financiare exercitate asupra organizatiilor de pescari;

– eficientizarii administrarii si exploatarii durabile a resurselor acvatice vii;

– sprijinirii organizatiilor de producatori si a fermelor piscicole,

In temeiul prevederilor articolului 115 alineatul (4) din Constitutia Romaniei,

republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta :

CAPITOLUL I:

DISPOZITII GENERALE

Art. 1. (1) Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza protectia, conservarea, administrarea si exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvacultura, procesarea si comercializarea produselor obtinute din pescuit si acvacultura, cand aceste activitati se realizeaza:”.

a) pe teritoriul Romaniei;

b) in apele de sub jurisdictia nationala a Romaniei de catre nave sub pavilion

romanesc sau sub pavilionul altor state;

(2) Prezenta ordonanta de urgenta stabileste masurile privind:

a) organizarea si administrarea sectorului pescaresc;

b) protectia, conservarea si exploatarea resurselor acvatice vii;

c) politica structurala;

d) administrarea capacitatii flotei de pescuit;

e) acvacultura;

f) prelucrarea si procesarea produselor obtinute din pescuit si acvacultura;

g) organizarea pietei produselor pescaresti;

h) cercetarea stiintifica in domeniul pescaresc;

i) controlul si respectarea legislatiei in domeniu;

j ) relatiile internationale in domeniul pescuitului si acvaculturii;

k) raspunderi si sanctiuni.

l) privatizarea in domeniul piscicol.

(3) Prezenta ordonanta de urgenta reprezinta cadrul general de reglementare, pe

baza careia se emite legislatia secundara pentru sectorul pescaresc.

“(4) Punerea in aplicare a masurilor prevazute la alin. (2) se realizeaza de catre Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, institutie publica de interes national, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, finantata integral de la bugetul de stat, care functioneaza in subordinea autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura, cu sediul in municipiul Bucuresti, ale carei structura, organizare si functionare se aproba prin hotarare a Guvernului

Art. 2. (1) In sensul prezentei ordonante de urgenta, urmatorii termeni se definesc astfel:

1 „ acvacultura “, cresterea sau cultivarea de vietuitoare acvatice, cu tehnici destinate maririi peste capacitatea naturala a mediului, a productiei de organisme acvatice, acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice;

2. amenajare piscicola – unitatea de baza a acvaculturii, reprezentata de:
a) helesteu – bazin piscicol realizat in sapatura sau umplutura, inconjurat total ori partial de diguri, prevazut cu canale de alimentare, de evacuare si perimetrale, dotat cu constructii hidrotehnice si instalatii de alimentare, retinere si evacuare a apei;
b) iaz – bazin piscicol realizat prin bararea unei vai cu un baraj, prevazut cu instalatii hidrotehnice pentru retinerea si deversarea/evacuarea apei;
c) statie de reproducere artificiala;
d) viviera flotabila – instalatie plutitoare, alcatuita dintr-un cadru poliedric cu pereti din plasa, destinata cresterii pestilor sau altor vietuitoare acvatice;
e) lacuri de acumulare in care se practica acvacultura;
f) alte instalatii destinate acvaculturii;
3. habitate piscicole naturale:
a) Dunarea teritoriala, Delta si lunca inundabila a Dunarii;
b) complexul lagunar Razelm-Sinoe si lacurile litorale;
c) paraiele, raurile si lacurile de munte, colinare, de ses si zonele lor inundabile, precum si bratele moarte ale raurilor;
d) baltile si lacurile naturale lipsite de instalatii hidrotehnice pentru alimentarea, retinerea si evacuarea apei;
e) lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri;
f) reteaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigatie si hidroenergetice si ramificatiile acestora;
g) apele maritime interioare, marea teritoriala, zona contigua, zona economica exclusiva ale Romaniei;

4 ) se abroga

5) „ captura totala admisibila (TAC) “, cantitatea de peste sau alte vietuitoare acvatice, apartinand unei anumite specii sau grup de specii, exprimata in kilograme sau in numar de exemplare, care se poate extrage anual, fara a afecta capacitatea de regenerare naturala;

6) „ capacitate de pescuit ”, tonajul unei nave exprimate in GT si puterea acesteia

exprimate in KW, iar pentru anumite tipuri de activitate de pescuit, suma si/sau

dimensiunea echipamentului de pescuit al unei nave;

7. captura – cantitatea de peste sau de alte vietuitoare acvatice pescuite ori recoltate din habitatele piscicole naturale, exprimata in kilograme sau in numar de exemplare;
8. centru de prima vanzare – locul unde se efectueaza prima vanzare a produselor obtinute din pescuit;
9. cota – partea din captura totala admisibila din fiecare specie ori grup de specii, care se aloca persoanelor fizice sau juridice autorizate sa desfasoare activitati de pescuit comercial

10) „ efort de pescuit “, produsul capacitatii si al activitatii unei nave/ambarcatiuni

pescaresti; cand este vorba de un grup de nave/ambarcatiuni, suma tuturor eforturilor de pescuit al tuturor navelor/ambarcatiunilor ce apartin grupului;

11. exploatare durabila – exploatarea resurselor acvatice vii prin metode si procedee care sa asigure productivitatea si biodiversitatea pe termen lung a ecosistemelor habitatelor piscicole naturale;
12. Fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit – documentul in care sunt inregistrate toate navele si ambarcatiunile de pescuit care activeaza la pescuitul comercial in habitatele piscicole naturale, pe categorii, dimensiune, puterea motorului, tipul de activitate si tehnica de pescuit, zona de pescuit si proprietarul;
13. inspector piscicol – persoana cu drept de inspectie si control privind respectarea legislatiei in domeniul pescuitului, acvaculturii, procesarii si comercializarii pestelui, din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura;
14) „ jurnal de pescuit “, registru la bordul navelor/ambarcatiunilor de pescuit in care sunt inregistrate zilnic datele privind efortul de pescuit si capturile realizate, cu clasificarea lor pe specii;

15) „ nava de pescuit “, orice nava sau ambarcatiune echipata pentru pescuit comercial;

16) „ nava auxiliara de pescuit ” orice nava sau ambarcatiune care nu este implicata direct in activitatea de pescuit, dar deserveste navele de pescuit, instalatiile de acvacultura sau instalatiile de pescuit stationar;

17) „ pescarie ” ansamblul de activitati care privesc pescuitul, acvacultura, procesarea si comercializarea pestelui. Acest termen poate defini si un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau grup de specii;

18. pescuit – activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale, cu respectarea masurilor pentru protejarea, conservarea si regenerarea resurselor acvatice vii;”.

“181. pescuit in scop stiintific – extragerea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale si din amenajarile piscicole, conform planului anual aprobat, in orice perioada a anului, inclusiv in perioadele de prohibitie, in orice zona, pentru orice specie acvatica, la orice varsta si dimensiune, cu utilizarea oricaror metode, unelte, dispozitive si plase de pescuit, atat pe timpul zilei, cat si pe timpul noptii, in baza autorizatiei speciale de pescuit in scop stiintific

19) „ pescuit ilegal “, practicarea pescuitului fara respectarea reglementarilor in

domeniul pescuitului;

20) „ posibilitate de pescuit “, dreptul legal cuantificat de pescuit, exprimat in capturi sau in efort de pescuit;

21) „ port de baza ”, locul de unde nava/ambarcatiunea isi incepe activitatea de pescuit,

expediere si comercializare a capturilor;

22) ,, prima vanzare ” se intelege acea vanzare care se realizeaza pentru prima data pe teritoriul national si care stabileste prin documente pretul produsului;

23) ,, procesarea produselor obtinute din pescuit si acvacultura ” se intelege ansamblul operatiunilor care modifica caracteristicile fizice sau chimice ale acestor produse, avand drept scop pregatirea lor pentru comercializare;

24. punct de debarcare – locul unde navele si ambarcatiunile de pescuit in habitatele piscicole naturale descarca pestele in vederea expedierii spre centrele de prima vanzare;
25. resurse acvatice vii – speciile de peste si de alte vietuitoare acvatice destinate consumului uman, disponibile si accesibile din habitatele piscicole naturale ale Romaniei;

26) „ echipamente de pescuit “, uneltele, metodele si dispozitivele, utilizate in activitatea de pescuit;

27. pescar profesionist – persoana fizica atestata, conform reglementarilor legale in vigoare, sa practice pescuitul in scop comercial;”.

“271. pescar sportiv – persoana fizica detinatoare a unui permis de pescuit recreativ/sportiv, eliberat de asociatiile de pescari sportivi legal constituite;”.
28. licenta de pescuit – actul administrativ care certifica faptul ca o nava/ambarcatiune indeplineste conditiile pentru desfasurarea activitatii de pescuit comercial;
29. autorizatie de pescuit – actul administrativ prin care se autorizeaza o persoana fizica sau juridica sa exercite activitatea de pescuit;”.
30) „ permisul de pescuit ” documentul individual si netransmisibil prin care se atesta dreptul de pescuit;

31) se abroga

32) „ plasa ”, o retea de fibre textile cu urmatoarele elemente caracteristice si

dimensionale de gabarit: diamentrul firului (mm), marimea laturii ochiului (mm),

structura (tex), lungime si latime;

33) „ setca ” unelta de pescuit de tip retea, formata dintr-un singur perete de plasa, care este prevazuta cu elemente de armare: la partea superioara plute, iar la partea inferioara plumbi, care retine pestele prin incurcare si agatare;

34)se  abroga

35) se  abroga

36) „ ava ”, retea de fire textile care formeaza mai multi pereti de plasa, cu diferite marimi ale laturii ochiului;

37) plasa de tip monofilament – plasa formata din fire polimerice netorsionate;”.

38) „ dispozitiv/aparat electric de pescuit ”, instrument electric, alimentat de catre o sursa de curent electric, care foloseste sisteme ce creeaza unde electrice in apa, electrocuteaza resursele acvatice vii, aducandu-le la suprafata apei, unde pot fi usor pescuite.

39. drept de pescuit – dreptul obtinut, in conditiile legii, de exploatare durabila a resursei acvatice vii;
40. efectiv piscicol – totalitatea pestilor si a altor vietuitoare acvatice existente la un moment dat intr-o amenajare piscicola;
41. specie introdusa – orice specie de pesti sau de alte vietuitoare acvatice introdusa intentionat ori accidental de om intr-un mediu acvatic diferit de cel in care este prezenta natural;
42. furt piscicol – activitatea infractionala care consta in furtul efectivului piscicol in tot sau in parte, prin orice mijloace ori metode, din amenajarile piscicole;
43. braconaj piscicol – activitatea contraventionala sau infractionala care consta in pescuitul fara licenta, autorizatie ori permis a pestilor si a altor vietuitoare acvatice din habitatele piscicole naturale;
44. zona de pescuit – portiunea delimitata prin semne vizibile a unui bazin hidrografic unde este permisa practicarea pescuitului;
45. zona de refacere biologica – zona unui bazin hidrografic unde resursele acvatice vii sunt in declin si se impune restrictionarea pescuitului pentru refacerea acestora;
46. zona interzisa la pescuit – zona delimitata prin semne vizibile a unui bazin hidrografic, protejata in vederea reproducerii resurselor acvatice vii;
47. baza de date nationala a resurselor acvatice vii – totalitatea informatiilor privind flota de pescuit, efectivele piscicole, numarul de operatori economici cu activitati specifice, numarul de asociatii si federatii, numarul de pescari sportivi si profesionisti, cantitatile de peste extrase anual, cantitatea de peste introdusa prin activitati de repopulare

CAPITOLUL II:

ORGANIZAREA SI ADMINISTRAREA SECTORULUI PESCARESC

Art. 3. – Responsabilitatea privind definirea si implementarea politicii referitoare la conservarea si administrarea resurselor acvatice vii existente in habitatele piscicole naturale, la acvacultura, la procesarea si organizarea pietei produselor pescaresti, la structurile de pescuit si acvacultura revine Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, prin Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.”
Art. 4. (1) ) Elaborarea strategiei nationale si a reglementarilor referitoare la conservarea si managementul resurselor acvatice vii existente in habitatele piscicole naturale, la acvacultura, la organizarea pietei produselor pescaresti, la structurile de pescuit si acvacultura, precum si implementarea si controlul aplicarii si respectarii acestora sunt atributul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.”
(2) se abroga.

 (3) Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura are urmatoarele atributii principale:
a) administreaza resursele acvatice vii din habitatele piscicole naturale ale Romaniei, cu exceptia celor din Rezervatia Biosferei «Delta Dunarii», care sunt administrate de Administratia Rezervatiei Biosferei «Delta Dunarii», in conditiile legii;
b) privatizeaza societatile comerciale cu profil piscicol si amenajarile piscicole pe care le are in portofoliu, in conformitate cu prevederile legale cu privire la privatizare, inclusiv prin negociere directa cu titularii contractelor de inchiriere, asociere, concesionare, arendare; vanzarea amenajarilor piscicole se poate efectua in conditiile prezentei ordonante de urgenta prin contracte de vanzare-cumparare si contracte de leasing;
c) concesioneaza terenurile, cu exceptia celor de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei «Delta Dunarii», pe care sunt amplasate amenajarile piscicole, precum si alte terenuri aferente acestora din domeniul public al statului, in conformitate cu prevederile legale in vigoare;
d) incheie contracte in vederea exploatarii si/sau privatizarii terenurilor, cu exceptia celor de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei «Delta Dunarii», pe care sunt amplasate amenajari piscicole, precum si a altor terenuri aferente acestora din domeniul privat al statului;
e) elaboreaza caietele de sarcini in vederea privatizarii si/sau concesionarii;
f) desfasoara orice alte activitati stabilite de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura.
(4) Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura poate delega, pe baza de protocol, administrarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale catre alte institutii publice ale statului.”

Art. 5. Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura isi exercita atributiile in teritoriu prin structuri proprii.

Art. 6. (1) Personalul din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura este format din functionari publici si personal contractual.

(2) Salarizarea personalului din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si

Acvacultura se face potrivit prevederilor legale.

Art. 7. – Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura asigura realizarea masurilor din domeniul specific, precum si a masurilor in aplicarea reglementarilor Uniunii Europene.”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

CAPITOLUL III:

“PROTECTIA, CONSERVAREA SI EXPLOATAREA RESURSELOR ACVATICE VII”
SECTIUNEA1

“Activitatea de pescuit in habitatele piscicole naturale”

Art. 8. Politica privind pescuitul in habitatele piscicole naturale se va realiza de catre Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura prin:
a) masuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit, a efortului de pescuit sau a oricarei alte masuri care sa fie determinata de starea resurselor.

b) masuri de protejare si regenerare a resurselor acvatice vii, prin stabilirea anuala a TAC-lui si a cotelor de pescuit, a perioadelor de prohibitie, a zonelor protejate si a zonelor de crutare, precum si a masurilor preventive.

c) masuri de administrare a pescuitului, astfel incat sa se obtina o mai buna

rationalizare a efortului de pescuit.

d) reglementari privind pescuitul si acvacultura;
e) stabilirea sistemelor de paza, control si de inspectie a activitatilor de pescuit;”.
. f) integrarea activitatilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate in planurile de management ale ariilor respective.

g) finantarea programelor pentru popularea de sustinere si de cercetare-dezvoltare in domeniul exploatarii resurselor acvatice vii si acvaculturii.”

Art. 9. – (1) Accesul la resursele acvatice vii se reglementeaza pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, in urma consultarilor cu organizatiile din domeniul pescuitului.
(2) Accesul la resursele acvatice vii din rezervatiile naturale in vederea practicarii pescuitului in scop comercial se atribuie in mod direct pescarilor profesionisti organizati in asociatii profesionale de profil din unitatea administrativ-teritoriala, pe baza permiselor, licentelor si autorizatiilor de pescuit comercial.
(3) Pe zona de pescuit recreativ/sportiv nu poate fi eliberata decat o singura autorizatie privind practicarea pescuitului recreativ/sportiv.”

Art. 91. – (1) Pentru derivatiile naturale sau artificiale ale unui curs de apa, reprezentate de brate secundare, canale de irigatii ori tranzitare, autorizatia de pescuit revine titularului de autorizatie pentru cursul principal de apa.
(2) In cazul in care o apa in regim neamenajat isi schimba albia ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale, beneficiarii autorizatiei initiale de pescuit sunt autorizati atat pentru noua albie si vechea albie ramasa, cat si pentru luciul de apa ce eventual ar aparea ca urmare a indiguirilor limitrofe efectuate.
(3) Marirea suprafetei unui luciu de apa in regim natural de scurgere ca urmare a constructiei unei acumulari pe cuveta sa determina extinderea dreptului de pescuit asupra intregii suprafete. Daca luciul de apa exploatat piscicol inunda malurile, posesorul autorizatiei de pescuit comercial este indreptatit sa pescuiasca in perimetrul inundat.”

Art.10. (1) Prin ordin comun al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului mediului se stabilesc masuri de reglementare a efortului de pescuit si cota alocata.”

(2) Reglementarea efortului de pescuit se face prin:

a) limitarea numarului navelor/ambarcatiunilor de pescuit in functie de caracteristicile acestora in cadrul efortului de pescuit din ansamblul flotei dintr-o pescarie;

b) limitarea timpului alocat activitatii pescuitului;

c) numarul de unelte utilizate la pescuit;

d) se abroga

(3) Stabilirea cotei se face prin limitarea volumului capturilor pentru o anumita specie sau grupuri de specii pe zone de pescuit, perioade de timp, metode de pescuit, nave de pescuit.

(4 Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si Ministerul Mediului pot stabili, prin ordin comun, si alte masuri de refacere si conservare a resurselor acvatice vii.”
.Art. 11. (1) Prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale se stabilesc

caracteristicile tehnice si conditiile de folosire ale uneltelor de pescuit, precum si

metodele de pescuit comercial in apele maritime si continentale, in scopul realizarii unui pescuit durabil in conditiile minimalizarii efectelor adverse asupra ecosistemelor acvatice si a speciilor auxiliare, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.

2) Folosirea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit in afara celor stabilite, este interzisa.

(3) In scopul protectiei investitiilor producatorilor schimbarea echipamentelor de

pescuit se va realiza cu preaviz de1-2 ani.

Art. 12. (1) Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, pe baza studiilor elaborate de institutiile de cercetare stiintifica de profil, stabileste dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezinta resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic.
(2) Acestea vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.

(3) Exemplarele cu dimensiunile sub limita minima celei reglementata nu pot fi

retinute, transbordate, descarcate sau comercializate, acestea fiind redate mediului acvatic imediat dupa capturarea lor indiferent de starea acestora.

(4) Anual, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale si al ministrului mediului si dezvoltarii durabile se vor stabili perioadele si zonele de prohibitie a pescuitului, precum si zonele de protectie a resurselor acvatice vii.

(5) Pentru apele care constituie frontiera de stat perioadele de prohibitie, regulile de pescuit, precum si zonele de protectie a resurselor acvatice vii se stabilesc in

concordanta cu conventiile internationale incheiate cu statele riverane.

(6) Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale conditioneaza exercitarea pescuitului speciilor protejate, in baza unor reglementari specifice aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.”
(7) Paza resurselor acvatice vii se face in conformitate cu prevederile Legii nr.

333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, cu

modificarile si completarile ulterioare.

SECTIUNEA a 2-a:

Masuri de protejare si de administrare a resurselor acvatice vii

Art. 13. (1) ) Licenta de pescuit este un document netransmisibil, emis de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, care da dreptul unei nave/ambarcatiuni sa desfasoare activitatea de pescuit comercial, in conformitate cu normele aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.”
(2) In cazul transmiterii dreptului de proprietate a navei, noul proprietar comunica

schimbarea proprietarului catre Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura in vederea eliberarii unei noi licente de pescuit.

(3) se abroga

(4) Navele si ambarcatiunile de pescuit au obligatia de a avea la bord licenta de

pescuit.

Art. 14. (1) Cand caracteristicile specifice ale unei pescarii, recomanda limitarea

efortului de pescuit sau masuri specifice de conservare, Agentia Nationala pentru

Pescuit si Acvacultura poate conditiona exercitarea activitatii de pescuit prin atribuirea cotelor stabilite prin studii stiintifice si eliberarea unei autorizatii de pescuit, cu caracter temporar, complementar licentei de pescuit si care va trebui sa fie tinuta la bord.

(2) Autorizatia de pescuit contine date referitoare la identificarea navei/ambarcatiunii, perioada de valabilitate, zona de pescuit, modalitatea de pescuit si cota alocata pe specii.

(3) Un ansamblu de nave/ambarcatiuni cu aceleasi caracteristici si care activeaza in aceeasi zona de pescuit poate primi o autorizatie colectiva de pescuit.

(4) se abroga

(5) In termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale se stabilesc conditiile de atribuire si modelul autorizatiilor de pescuit, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.

Art. 15. (1) Contravaloarea licentelor de pescuit, permiselor de pescuit si autorizatiilor de pescuit se face venit la bugetul de stat.

(2) Cuantumul taxelor de licentiere si autorizare se stabileste prin hotarare a

Guvernului.

SECTIUNEA a 3-a:

Masuri de administrare a pescuitului

Art. 16 Atribuirea dreptului de pescuit se face in baza licentelor, permiselor si a autorizatiilor emise de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.”
Art. 17. (1) Pentru imbunatatirea administrarii si controlului activitatilor de pescuit,

precum si pentru a favoriza planificarea, Agentia Nationala pentru Pescuit si

Acvacultura dispune distribuirea drepturilor de pescuit intre navele sau grupuri de

nave care activeaza intr-o zona de pescuit.

(2) Distribuirea drepturilor de pescuit se exprima in cote de pescuit, efortul de pescuit sau perioadele de activitate in zonele de pescuit.

(3) Criteriile de distribuire sunt urmatoarele:

a) activitatea de pescuit exprimata in volum de capturi, efort de pescuit sau perioada de activitate in zona, dupa caz;

b) caracteristicile tehnice ale navelor/ambarcatiunilor de pescuit;

c) ceilalti parametri ai navelor/ambarcatiunilor si posibilitatile acestora de pescuit;

d) folosirea capacitatilor de productie;

e) conditiile sociale si de munca la bordul navelor/ambarcatiunilor.

“Art. 18. – (1) In scopul utilizarii optime a resurselor acvatice vii si dezvoltarii acvaculturii se infiinteaza Comitetul consultativ pentru sectorul pescaresc, structura consultativa pe langa organul de specialitate al Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.
(2) Componenta, organizarea si functionarea Comitetului consultativ pentru sectorul pescaresc se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

SECTIUNEA a 4-a:

Monitorizarea activitatii de pescuit

Art. 19. Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura monitorizeaza activitatea de pescuit prin stabilirea sistemelor de comunicare permanenta pentru cunoasterea in timp real a intrarilor si iesirilor din port, stationarilor navelor/ambarcatiunilor in zonele de pescuit, capturile sau alte circumstante.

Art. 20. (1) La bordul navelor/ambarcatiunilor trebuie sa existe un jurnal de pescuit in care sunt notate detaliile privind activitatea de pescuit, in termenii stabiliti de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, si un ordin de deplasare de la portul si/sau punctul propriu de descarcare a produselor pescaresti.
(2) Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale poate scuti de obligatia de a avea la bord jurnalul de pescuit unele ambarcatiuni nepuntate, la propunerea Agentiei  Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

Art. 21. (1) Navele/ambarcatiunile care descarca capturile pe teritoriul national trebuie sa prezinte structurilor teritoriale ale Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura in conditiile stabilite de aceasta, o declaratie de debarcare care va cuprinde cantitatile descarcate pentru fiecare specie, zona de provenienta si alte date stabilite de aceasta.

(2) Navele de pescuit aflate sub pavilion romanesc care descarca produsele

pescaresti in afara teritoriului national au obligatia de a comunica datele cuprinse in declaratia de debarcare Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, in conditiile stabilite de aceasta.

Art. 22. (1) Navele de pescuit aflate sub pavilion romanesc comunica Agentiei

Nationale pentru Pescuit si Acvacultura in termenii stabiliti de aceasta, date privind transbordarea produselor de pescuit realizate la bord pe alte nave/ambarcatiuni sau pe care le primesc de la alte nave/ambarcatiuni.

(2) Navele apartinand statelor terte vor trebui sa obtina autorizatie de transbordare, in conditiile stabilite de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura.

SECTIUNEA a-5-a:

“Pescuitul recreativ/sportiv in habitatele piscicole naturale”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

Art. 23. – (1) Prin pescuit recreativ/sportiv se intelege pescuitul efectuat cu undita sau cu lanseta, in scop de agrement/performanta, pe baza unui permis nominal emis de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura si eliberat de asociatiile de pescari sportivi.
(2) In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta, prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale se vor stabili conditiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum si modelele permiselor de pescuit sportiv, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, dupa consultarea cu forurile de reprezentare ale asociatiilor de pescari sportivi legal constituite, la nivel national.
(3) Pescuitul recreativ/sportiv se poate practica si in amenajarile piscicole si in lacurile de acumulare pentru care s-au eliberat licente de acvacultura, in conditiile si pe baza regulilor stabilite de detinatorul licentei.
(4) Permisul de pescuit recreativ/sportiv este valabil atat pentru zonele concesionate de asociatia al carei membru este, cat si pentru zonele concesionate de alte asociatii, pe baza de reciprocitate.
(5) Activitatea de pescuit recreativ/sportiv se practica in cadrul fiecarei asociatii in baza regulamentului propriu stabilit in acest sens.”

Art. 24 – In scopul asigurarii protectiei si conservarii resurselor acvatice vii si al evitarii conflictelor de interese dintre activitatea de pescuit comercial si cea de pescuit sportiv, se stabilesc conditiile pentru practicarea pescuitului recreativ/sportiv in habitatele piscicole naturale, astfel:
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

a) in apele curgatoare si statatoare din zona montana, numai cu o singura undita cu cel mult 2 carlige sau cu o lanseta;

b) in apele din zona colinara si de ses, pe tot cursul Dunarii si pe bratele sale, in Delta Dunarii, cu cel mult 4 undite sau 4 lansete cu cate doua carlige fiecare;

c) in apele teritoriale ale Marii Negre, cu cel mult 2 undite, 2 lansete sau 1 taparina, cu cate 10 carlige fiecare;

d) pescuitul salmonidelor in apele de munte este permis numai cu momeli artificiale;

e) in apele din zona colinara si de ses, pe Dunare, Delta Dunarii si apele maritime, un pescar sportiv, poate retine din captura, cel mult 5 kg/zi de peste sau numai un singur peste, daca greutatea lui depaseste 5 kg;

f) in apele de munte cu salmonide se pot retine de catre un pescar maximum 10 bucati/exemplare/zi, in total, din speciile: pastrav indigen, pastrav curcubeu, fantanel, lipan si coregon.”
Art. 25. (1 Asociatiile de pescari sportivi, persoane juridice nonprofit legal constituite, precum si forurile lor de reprezentare la nivel national, constituite pe principiul liberei asocieri, vor fi luate in evidenta de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si de Ministerul Mediului, ca reprezentanti ai societatii civile, in vederea stabilirii de programe de actiuni si proiecte comune pentru conservarea si protejarea resurselor acvatice vii.”
(2) Asociatiile de pescari sportivi pot stabili, ca regula, practicarea pescuitului

recreativ/sportiv cu eliberarea capturilor, in zona lor de competenta.

CAPITOLUL IV:

POLITICA STRUCTURALA SI ADMINISTRAREA CAPACITATILOR DE

PRODUCTIE

Art. 26. Politica organizarii sectorului de pescuit se realizeaza prin masuri:

a) destinate perfectionarii persoanelor care activeaza in sector;

b) de sprijinire a organizatiilor de producatori si a altor forme asociative;

c) pentru constructia, modernizarea si reconversia navelor de pescuit;

d) de adaptare a capacitatii flotei la starea resurselor acvatice vii;

e) de stabilire si schimbarea a porturilor de baza;

f) de reglementare a descarcarii si a primei vanzari a produselor pescaresti, indiferent de originea acestora.

SECTIUNEA 1:

Agentii sectorului pescaresc

Art. 27. Persoanele fizice autorizate si/sau persoanele juridice care detin capacitati de productie pentru practicarea pescuitului comercial sau acvacultura, se pot constitui, la libera lor initiativa, in organizatii de producatori, cu scopul practicarii unui pescuit responsabil si imbunatatirea conditiilor de vanzare a produselor realizate de membrii acestora.

Art. 28. – Membrii organizatiilor trebuie sa vanda produsul sau produsele pentru care s-au asociat, cu respectarea prevederilor legale in vigoare, in scopul imbunatatirii calitatii produselor, adaptarii volumului ofertei la cerintele pietei si imbunatatirii procesului de comercializare.”

Art. 29. (1) Prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale se stabilesc criteriile de recunoastere a organizatiilor de producatori din sectorul pescaresc, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.

(2) Activitatea economica desfasurata in zonele geografice in care organizatiile s-au constituit reprezinta criteriul principal de recunoastere.

Art. 30. (1) ) Recunoasterea organizatiilor de producatori se face de catre Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.”
(2) Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura retrage recunoasterea

organizatiilor de producatori, in situatia in care acestea nu mai indeplinesc criteriile de recunoastere.

SECTIUNEA A 2-A:

Flota de pescuit

Art. 31. – Asociatiile de pescari profesionisti, asociatiile de pescari sportivi si alte entitati asociative legal constituite, precum si organizatiile sindicale ale personalului din sector au statutul de entitati reprezentative in procesul consultativ de adoptare a deciziilor.”

Art. 32. (1) In cadrul Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura se constituie Fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit, cu un caracter administrativ, in care se mentioneaza toti parametrii tehnici ai navelor si ambarcatiunilor de pescuit, necesari stabilirii efortului de pescuit exercitat de flota.

(2) Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, impreuna cu Autoritatea Navala Romana, stabileste modul de operare si de functionare a Fisierului navelor si ambarcatiunilor de pescuit.”
(3) Inscrierea in Fisier nu scuteste indeplinirea obligatiei de inscriere in Registrul

Comertului sau in alte registre publice existente.

Art. 33. Construirea, modernizarea si reconversia navelor si ambarcatiunilor de pescuit se realizeaza in cadrul programelor pentru adaptarea efortului de pescuit la starea resurselor acvatice vii existente in zonele de pescuit si tinand cont de obligatiile internationale asumate.

Art. 34. (1) Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura autorizeaza construirea navelor/ambarcatiunilor de pescuit care urmeaza sa arboreze pavilion roman astfel incat acestea sa nu depaseasca capacitatea de pescuit a navelor/ambarcatiunilor radiate din Fisier.

 (2) Autorizarea se face prin eliberarea unei licente de constructie, emisa de presedintele Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, in conditiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si de Autoritatea Navala Romana

(3) In licenta se inscriu, datele de identificare a navei, portul de baza si

navele/ambarcatiunile radiate, care nu mai sunt apte pentru exercitarea activitatii de pescuit.

Art. 35. (1) Modernizarea si reconversia navelor de pescuit au drept scop modificarea caracteristicilor tehnice ale acestora pentru a fi adaptate la normele nationale si comunitare in ceea ce priveste echipamentele de pescuit, asigurarea securitatii muncii, imbunatatirea conditiilor de trai, rationalizarea operatiunilor de pescuit si perfectionarea proceselor de manipulare si conservare a produselor la bord si protectiei mediului.

(2) Cand lucrarile de modernizare si reconversie implica cresterea performantelor de pescuit, cu respectarea formei initiale a navei/ambarcatiunii, se radiaza alte

nave/ambarcatiuni inscrise in Fisier in echivalentul capacitatii surplusului de efort

dobandit dupa modernizare.

“(3) Lucrarile de modernizare si reconversie sunt autorizate de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, in conditiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.”

“Art. 36. – In scopul adaptarii flotei la situatia zonelor de pescuit, Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura poate opri temporar sau definitiv activitatea anumitor nave/ambarcatiuni de pescuit, in conditiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.”
Art. 37. (1) Oprirea definitiva a activitatii navelor de pescuit se aplica acelora care

activeaza in zone de pescuit a caror situatie necesita o adaptare structurala pe termen lung, in scopul reducerii efortului de pescuit si favorizarii refacerii resurselor acvatice vii.

(2) Oprirea definitiva a activitatii unei nave/ambarcatiuni de pescuit determina radierea acesteia din Fisier.

Art. 38. (1) Prin oprirea temporara a activitatii unei nave/ambarcatiuni de pescuit se intelege incetarea activitatii pe o perioada de timp determinata.

(2) Oprirea temporara este o masura conjuncturala cu scopul reducerii efortului de pescuit, ca urmare a unor circumstante exceptionale.

SECTIUNEA a 3-a:

Stabilirea porturilor de baza si schimbarea portului de baza

Art. 39. (1) Portul de baza pentru navele/ambarcatiunile care pescuiesc in habitatele piscicole naturale este acela de unde nava/ambarcatiunea isi incepe activitatea de pescuit, expediere si comercializare a capturilor.”
(2) se abroga

(3) se abroga

SECTIUNEA a 4-a:

Porturile/punctele de debarcare si prima vanzare a produselor

Piscicole

Art. 40. (1) ) Navele/ambarcatiunile de pescuit care descarca produse pescaresti pe teritoriul national trebuie sa o faca in porturi/puncte nominalizate in acest sens de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.”
(2) In cadrul fiecarui port, descarcarea se face in locurile stabilite, dupa caz, de catre autoritatile portuare.

Art. 41. Prima vanzare a produselor obtinute din pescuit se face in locurile stabilite si autorizate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.”

“Art. 411. – Porturile/punctele de debarcare si centrele de prima vanzare sunt autorizate si nominalizate in baza normelor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.”
Art. 42 Produsele obtinute din pescuit care constituie obiectul primei vanzari intr-un loc situat in afara portului de descarcare si care trebuie sa fie transportate inainte de a se produce prima vanzare sunt insotite pana la locul primei vanzari de documentele legale de insotire a marfii.”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

CAPITOLUL V:

ACVACULTURA

Art. 43- (1) Acvacultura se practica in amenajari piscicole.
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

(2) Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative si cantitative de

produse pescaresti. In subsidiar, dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin

pescuit asupra resursei acvatice vii.

(3) Folosirea apei pentru activitatea de acvacultura in amenajarile piscicole se face in conditiile legislatiei in domeniul apei.”
Art. 44. (1) Politica de baza pentru dezvoltarea acvaculturii se realizeaza prin

urmatoarele masuri:

a) adaptarea productiei la cerintele pietei;

b) imbunatatirea sistemului de comercializare si informarea consumatorilor;

c) valorificarea superioara a potentialului genetic prin acvacultura unor specii

valoroase;

d) instruirea producatorilor din acvacultura;

“e) introducerea masurilor de bune practici in procesele tehnologice pentru asigurarea biosecuritatii si sigurantei alimentare a produselor din acvacultura;”.
f) asigurarea productiei din acvacultura pentru cazuri de forta majora;

g) asigurarea sanatatii si bunastarii animale;

h) protectia mediului;

i) dezvoltarea cercetarii.

“j) protejarea si incurajarea producatorilor din acvacultura prin reglementari specifice;
k) promovarea de programe de invatamant mediu pentru formarea piscicultorilor;
l) stabilirea criteriilor de omologare a pepinierilor care pot vinde material piscicol de populare.”

(2) ) Actiunile de realizare a politicilor de baza pentru dezvoltarea acvaculturii urmaresc:

a) modernizarea tehnologiilor de reproducere si crestere a speciilor de pesti si alte vietuitoare acvatice corelate cu normele de protectie a mediului;

b) folosirea corespunzatoare a amenajarilor piscicole;

c) incurajarea aplicarii tehnologiilor de reproducere si crestere pentru specii cu valoare economica ridicata si a produselor pescaresti organice;

d) construirea de amenajari si instalatii moderne si eficiente pentru practicarea

acvaculturii marine si continentale, in conditiile asigurarii sanatatii si bunastarii

animale;

e) asigurarea pe termen lung a locurilor de munca din acvacultura, in special in zonele dependente de pescuit;

f) incurajarea dezvoltarii industriilor adiacente pentru producerea de utilaje si instalatii precum si furaje specifice, folosite in acvacultura;

g) alte actiuni pe care necesitatile de dezvoltare a acvaculturii le impun.

Art. 45. (1) In cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura se constituie Registrul unitatilor de productie din acvacultura, cu un caracter administrativ, care va cuprinde toate capacitatile de productie.

(2) Orice modificare privind schimbarea proprietarului sau administratorului precum si modificarile privind capacitatea de productie, si speciile cultivate, trebuie comunicata Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, in vederea reactualizarii registrului si eliberarii unei noi licente de acvacultura, dupa caz.

(3) Unitatile de productie de acvacultura sunt inscrise in Registrul unitatilor de

acvacultura si primesc licenta de acvacultura, eliberata de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.

“(4) Inscrierea in Registrul unitatilor de acvacultura si eliberarea licentei de acvacultura se realizeaza in conditiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.”
Art. 46- Introducerea in cultura a speciilor de pesti si de alte vietuitoare acvatice noi in amenajarile piscicole, provenite din alte state, se face cu avizul prealabil al Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si al Ministerului Mediului, prin care se stabilesc si conditiile de carantina care se impun;

“Art. 461. – (1) Pentru impulsionarea dezvoltarii acvaculturii, terenurile proprietate privata a statului pe care sunt construite amenajari piscicole, inclusiv instalatiile speciale amplasate pe uscat, se vor vinde direct proprietarilor activelor.
(2) Pretul de vanzare al terenului va fi pretul pietei stabilit pe baza unui raport de evaluare, intocmit de un evaluator autorizat in functie de bonitatea terenului inainte de a fi amenajat in scop piscicol.
(3) Pretul de vanzare al terenului se poate achita in rate de catre proprietarii activelor in urmatoarele conditii:
a) avans 20% din pretul de vanzare;
b) rate semestriale esalonate pe un termen de pana la 10 ani;
c) perceperea unei dobanzi anuale la nivelul ratei lunare a dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei de la data platii.
(4) Administratorul terenului in numele statului va solicita cumparatorului constituirea de garantii pentru asigurarea platii:
a) scrisoare de garantie emisa de o banca comerciala; sau
b) constituirea unei ipoteci pe terenul care face obiectul vanzarii, pana la achitarea in totalitate a platii.”

CAPITOLUL VI :

ORGANIZAREA PIETEI PRODUSELOR PESCARESTI

SECTIUNEA 1 :

Principii generale

Art. 47. – Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, stabileste masuri privind comercializarea, procesarea si prelucrarea produselor obtinute din pescuit si acvacultura, in special pentru:
 a) respectarea standardelor de calitate a produselor pescaresti pe toata durata procesului de comercializare pentru a asigura transparenta pe piata si pentru a face posibila informarea corespunzatoare a consumatorilor, in special in ceea ce priveste natura produsului;

b) respectarea normelor privind comercializarea produselor rezultate din pescuit si acvacultura in concordanta cu normele de conservare si protectie a resurselor

acvatice vii;

c) incurajarea si sprijinirea procesarii si prelucrarii produselor pescaresti;

d) imbunatatirea calitatii si promovarea produselor pescaresti;

e) marirea gradului de utilizare si crestere a valorii adaugate a materiei prime obtinute prin acvacultura si pescuit.

SECTIUNEA a 2-a:

Comercializarea produselor pescaresti

Art. 48 se abroga

Art. 49. – Este interzisa comercializarea produselor obtinute din pescuit, de orice origine sau provenienta, a caror marime ori greutate este mai mica decat cea prevazuta in reglementarile in vigoare sau al caror mod de obtinere nu este in conformitate cu normele stabilite ori contravine normelor sanitar-veterinare.”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

SECTIUNEA a 3-a

Procesarea produselor de pescuit si acvacultura

Art. 50. – Unitatea de procesare este inregistrata in Registrul unitatilor de procesare si primeste licenta de fabricatie emisa de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, in conformitate cu reglementarile in vigoare si cu normele elaborate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.”

“Art. 501. – (1) In scopul maririi gradului de utilizare a materiei prime si de crestere a valorii, sunt incurajate si sprijinite de Guvern activitatile de pescuit si acvacultura.
(2) Masurile de sprijinire sunt indreptate in mod special spre:
a) diversificarea produselor;
b) imbunatatirea calitatii produselor;
c) introducerea de tehnologii noi;
d) folosirea resurselor excedentare sau subutilizate;
e) utilizarea subproduselor;
f) incurajarea organizatiilor profesionale si interprofesionale;
g) reducerea impactului asupra mediului inconjurator.”

<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

CAPITOLUL VII:

PESCUITUL IN SCOP STIINTIFIC

Art. 51. (1﴿ Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura elibereaza, la cerere, o autorizatie speciala de pescuit in scop stiintific, netransmisibila, institutiilor de cercetare care au ca obiective de cercetare:
a) cunoasterea biologiei, etologiei si diversitatii structurii, functionabilitatii si

productivitatii din aceste ecosisteme si a interactiunilor specifice;

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice din habitatele piscicole naturale de catre activitatile de pescuit si acvacultura, precum si de alte activitati antropice;”.
c) identificarea de noi zone si resurse acvatice vii de interes pentru exploatare;

d) dezvoltarea si diversificarea acvaculturii.

(2) ) Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale stabileste conditiile de acordare a autorizatiei speciale de pescuit in scop stiintific, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.
(3) Capturile obtinute in urma pescuitului stiintific nu fac obiectul comercializarii.

(4) Periodic, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, in colaborare cu institutiile de cercetare si cu Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, stabileste strategia si obiectivele cercetarii in domeniul pescaresc si, anual, planul de cercetare.”

“Art. 511. – (1) Titularul autorizatiei speciale de pescuit in scop stiintific elibereaza ordine de serviciu pescarilor atestati pentru practicarea pescuitului in scop stiintific, conform planului de cercetare aprobat.
(2) Pescuitul in scop stiintific practicat cu metode si echipamente interzise de lege se exercita strict in prezenta personalului de cercetare special desemnat de catre detinatorul autorizatiei speciale de pescuit in scop stiintific.”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

CAPITOLUL VIII:

RELATII INTERNATIONALE

Art. 52. (1﴿ Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale dezvolta colaborarea si initiaza proiecte de conventii si acorduri internationale privind:
a) pescuitul si exploatarea durabila a resurselor acvatice vii din Marea Neagra;

b) accesul navelor romanesti de pescuit in alte zone ce prezinta interes, in vederea acoperirii deficitului de produse pescaresti pe piata romaneasca;

c) dezvoltarea activitatilor de pescuit, acvacultura si schimburi comerciale;

d) evaluarea impactului activitatilor antropice asupra starii resurselor acvatice vii in context transfrontalier.

(2) Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale emite reglementari si instructiuni pentru implementarea politicii comune a pescuitului.”
Art. 53. In vederea efectuarii studiilor stiintifice necesare pentru evaluarea stocurilor de  pesti si alte vietuitoare acvatice cu distributie transfrontaliera in ape de interes international, precum si pentru dezvoltarea acvaculturii, autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura sprijina si incurajeaza activitatea institutiilor de cercetare stiintifica in cadrul obligatiilor derivate din acorduri sau conventii internationale la care Romania este parte.

Art. 54. – Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, cu sprijinul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, organizeaza manifestari si intalniri internationale si participa la cele organizate de entitati si organizatii internationale specializate in domeniul pescuitului si acvaculturii.”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

CAPITOLUL IX:

REGIMUL CONTRAVENTIILOR SI INFRACTIUNILOR

Art. 55. (1) Prezentul Titlu are drept obiectiv stabilirea regimului contraventiilor si

infractiunilor in domeniul pescuitului si acvaculturii.

(2) Nerespectarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta de catre persoane

fizice sau juridice atrage, dupa caz, raspundere administrativa, civila sau penala.

Art. 56. (1﴿ Pentru a se asigura de respectarea legislatiei in domeniul pescuitului, acvaculturii, procesarii, transportului, comercializarii produselor pescaresti si al altor activitati conexe, Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura organizeaza actiuni permanente de control si inspectie prin inspectorii piscicoli.
(2) Persoanele supuse controlului au obligatia sa permita accesul la unitatile si la

toate navele/ambarcatiunile de pescuit, uneltele si instalatiile de pescuit, fermele si instalatiile de acvacultura, constructiile anexe, mijloacele de transport, unitatile de procesare si/sau comercializare si sa puna la dispozitia personalului cu drept de control toate documentele si miljoacele necesare indeplinirii functiei de inspectie.

(3) Procedura de control si procedura de inspectie se stabilesc de catre Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.”
Art. 57 se abroga

Art. 58 Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 300 lei la 600 lei:
a) pescuitul recreativ/sportiv al oricaror specii de peste si de alte vietuitoare acvatice vii efectuat fara permis in habitatele piscicole naturale;
b) neprezentarea permisului, licentei sau autorizatiei atunci cand acestea sunt solicitate de catre persoanele imputernicite sa constate contraventiile/infractiunile;
c) incalcarea conditiilor prevazute in permis, autorizatie si/sau licenta;
d) pescuitul recreativ/sportiv al resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale.”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

Art. 59- Urmatoarele fapte constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 600 lei la 1.000 lei si cu retinerea si suspendarea pe o perioada de 90 de zile a permisului sau autorizatiei, dupa caz:

a) prinderea salmonidelor cu mana;

b) pescuitul salmonidelor cu momeli naturale;

c) pescuitul cu mai mult de 3 muste artificiale in apele salmonicole;

d) retinerea de catre o singura persoana care practica pescuitul recreativ/sportiv a mai mult de 10 bucati/exemplare/zi, in total, din speciile de pastrav, lipan si coregon in apele de munte sau a mai mult de 5 kg de peste/zi din zona colinara si de ses, cu exceptia cazului in care s-a pescuit un singur exemplar a carui greutate depaseste 5 kg;”.
e) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpa a semnelor indicatoare.

“f) pescuitul recreativ/sportiv in habitatele piscicole naturale, prin orice metode si mijloace, al pestilor si al altor vietuitoare acvatice, in perioada de prohibitie si in zonele de protectie.”
Art. 60 Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu retinerea si suspendarea permisului/autorizatiei/licentei si cu amenda de la 1000 lei la 1500 de lei:

“a) plasarea uneltelor de pescuit fixe sau in deriva pe mai mult de doua treimi din latimea raurilor, canalelor si a Dunarii;
b) utilizarea la pescuit a setcilor sau avelor de orice fel in cadrul complexului lagunar Razelm-Sinoe, in ghiolurile Belciuc-Erenciuc si in lacurile litorale;
c) neducerea la indeplinire, la termenele si in conditiile stabilite, a masurilor dispuse de personalul cu drept de control si inspectie;
d) capturarea pestelui cu unelte de plasa si cu pripoane in raurile si in lacurile din zona de munte, precum si in raurile colinare si de ses, cu exceptia Dunarii si Prutului;”.
e) nemarcarea uneltelor de pescuit comercial.

Art. 61 Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1500 lei la 3500 de lei:

“a) introducerea in habitatele piscicole naturale sau in amenajarile piscicole, fara avizul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, a altor specii decat cele existente;
b) nedetinerea licentei pentru desfasurarea activitatii de acvacultura.”
Art. 62 Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu ridicarea si suspendarea permisului/autorizatiei/licentei si cu amenda de la 1800 lei la 4000 de lei:

“a) pescuitul comercial, retinerea la bord, transbordarea, descarcarea si comercializarea resurselor acvatice vii sub dimensiunea minima legala;
b) refuzul de a permite accesul personalului autorizat pentru controlul si inspectia navelor/ambarcatiunilor, autovehiculelor, unitatilor de acvacultura, unitatilor de procesare si/sau comercializare, precum si in perimetrul bazinelor acvatice exploatate prin pescuit recreativ/sportiv sau comercial;”.
c) utilizarea unei nave/ambarcatiuni la pescuitul in scop comercial, neinscriptionata cu

marcaj exterior corespunzator licentei de pescuit.

Art. 63 Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 4000 lei la 8000 de lei:

a) distrugerea sau degradarea din culpa a digurilor, barajelor si canalelor, a taluzurilor si malurilor, a instalatiilor hidrotehnice aferente amenajarilor piscicole, daca nu constituie infractiune potrivit legii penale;

b) distrugerea sau degradarea din culpa a trecatoarelor pentru pesti, a toplitelor si a cascadelor podite, daca nu constituie infractiune potrivit legii penale;

“c) reducerea din culpa a debitului de apa pe cursurile de apa naturale sau amenajate, daca prin aceasta se pericliteaza existenta resurselor acvatice vii, daca nu constituie infractiune potrivit legii penale;

“d) distrugerea, degradarea sau micsorarea din culpa a zonelor de protectie

perimetrala a amenajarilor piscicole, daca nu constituie infractiune potrivit legii penale;

e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care impiedica intrarea pestilor in

sistemele de alimentare cu apa, irigatii, precum si in instalatiile hidroenergetice, daca nu constituie infractiune potrivit legii penale;

f) neluarea masurilor pentru curatarea zonelor de pescuit si pentru protejarea si

salvarea resurselor acvatice vii la constructia sau golirea lacurilor de acumulare;

g) neasigurarea debitului de apa necesar in vederea dezvoltarii normale a faunei

piscicole in aval de o lucrare de barare;

h) aruncarea sau depozitarea rumegusului, deseurilor menajere si zootehnice si a oricaror materii si materiale, produse si substante poluante pe malurile raurilor,

paraielor, lacurilor, baltilor si amenajarilor piscicole;

i) pescuitul lostritei;

j) se abroga

k) neexecutarea lucrarilor pentru protectia si refacerea habitatelor naturale ale pestilor si celorlalte vietuitoare acvatice vii;

l) “l) pescuitul in scop comercial si recreativ/sportiv pe cursul unei ape curgatoare in zona de 500 m aval de baraj;

“m) circulatia autovehiculelor de orice tip si transportul cu orice mijloace al bustenilor prin albia minora a raurilor si paraielor din zona de munte.”
Art. 64 – Urmatoarele fapte constituie infractiuni si se sanctioneaza cu amenda de la 6.000 lei la 10.000 lei si interzicerea dreptului de a pescui pe o perioada cuprinsa intre 1 si 3 ani:
a) nedetinerea licentei/autorizatiei de pescuit comercial, pescuit recreativ/sportiv sau de procesare, dupa caz;
b) pescuitul prin orice metode al reproducatorilor in perioada de prohibitie si

distrugerea icrelor embrionate de peste in zonele de reproducere naturala;

c) pescuitul neautorizat al sturionilor;
d) detinerea, transportul, comercializarea sturionilor, produselor si subproduselor de sturioni fara documente sau marcaje justificative legale;
e) reducerea debitului si al volumului de apa pe cursurile de apa, in scopul

pescuitului ilegal;

f) deschiderea, inchiderea, obturarea, bararea cu garduri pescaresti sau cu unelte de pescuit de orice fel a canalelor si a garlelor de legatura cu lacurile, baltile sau terenurile inundabile, de catre persoane neautorizate;

g) pescuitul comercial in habitatele piscicole naturale, prin orice metode si mijloace, al pestilor si al altor vietuitoare acvatice, in perioada de prohibitie si in zonele de protectie;”.
h) se abroga

i) pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avand ochiul de plasa sub

dimensiunile minime legale;

“j) detinerea, transportul sau comercializarea fara documente legale a pestelui, icrelor ori produselor din peste obtinute din pescuit;
k) producerea, importul, comercializarea, detinerea sau folosirea la pescuit de catre persoanele neautorizate a navoadelor, voloacelor, prostovoalelor, varselor, vintirelor, precum si a altor tipuri de unelte de pescuit comercial;

l) pescuitul cu ostia, sulita, tepoaica si cu orice alte unelte intepatoare sau

agatatoare, prin greblare sau harponare;

m) producerea, importul, detinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasa de tip monofilament.”
Art. 65 (1) Urmatoarele fapte constituie infractiune si se pedepsesc cu inchisoare de la 1 la 3 ani si interzicerea dreptului de a pescui pe o perioada cuprinsa intre 1 – 3 ani:

a) pescuitul electric, detinerea aparatelor si dispozitivelor care distrug resursele

acvatice vii prin curentare, electrocutare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substante toxice si narcotice de orice fel, pescuitul cu japca si cu orice alte unelte neautorizate, precum si folosirea armelor de foc cu scopul omorarii pestilor sau altor vietuitoare acvatice;

“b) pescuitul cu unelte si scule neautorizate;”.

c) pescuitul sau omorarea deliberata a mamiferelor marine.

(2) Tentativa se pedepseste.

Art. 66 (1) Sunt supuse ridicarii in vederea confiscarii uneltele si ambarcatiunile de pescuit, animalele, mijloacele de transport, armele de foc si orice alte bunuri care au fost folosite la savarsirea infractiunilor.”
(2) Bunurile rezultate din savarsirea faptei, constand in peste, icre, alte vietuitoare si produse acvatice sunt supuse confiscarii.

(3) In cazurile de confiscare a bunurilor prevazute la alin. (1) si (2) organele de

constatare dispun valorificarea lor in conditiile legii, contravaloarea facandu-se venit la bugetul de stat.

Art. 67 Pe langa organele de urmarire penala sunt competente sa constate infractiunile prevazute la art. 64 si 65 si persoanele cu drept de inspectie si control din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, al Garzii Nationale de Mediu si al Administratiei Rezervatiei Biosferei «Delta Dunarii».”
Art. 68 Constatarea faptelor ce constituie contraventii si infractiuni si aplicarea

sanctiunilor contraventionale la prezenta ordonanta de urgenta se face de catre

personalul cu drept de inspectie si control din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, de ofiteri si agenti din cadrul Politiei Romane si Politiei de Frontiera Romane, de ofiteri si subofiteri din cadrul Jandarmeriei, precum si de catre personalul imputernicit de catre autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura.

“Art. 681. – Furtul piscicol se pedepseste conform infractiunii de furt prevazute in Codul penal.”
Art. 69 (1) Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu dispozitiile Ordonantei

Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.

(2) Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului verbal, jumatate din minimul amenzii.

CAPITOLUL X :

DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII

“Art. 70. – La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga Legea nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul si acvacultura, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 627 din 2 septembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentei ordonante de urgenta.”
Art. II. –
(1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi, Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura se subroga Agentiei Domeniilor Statului in ceea ce priveste drepturile si obligatiile care rezulta din contractele incheiate de aceasta cu agenti contractanti care detin in exploatare si in administrare amenajari piscicole, precum si cu cei care au incheiat contracte de asociere in participatiune sau alte tipuri de contracte si va incheia acte aditionale in acest sens.
(2) Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura preia cu titlu gratuit actiunile pe care Agentia Domeniilor Statului le detine la societatile comerciale cu profil piscicol, terenurile pe care sunt amplasate amenajarile piscicole, precum si alte terenuri aferente amenajarilor piscicole detinute de aceasta, in baza unui protocol de predare-preluare aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.
(3) In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Agentia Domeniilor Statului preda Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura patrimoniul, arhivele, contractele si documentatia aferenta acestora, care au fost preluate de la Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol. Patrimoniul se preia pe baza de protocol incheiat intre parti, aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, modificandu-se corespunzator bugetele celor doua institutii.
(4) Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura se subroga Administratiei Nationale “Apele Romane” si Societatii Comerciale de Producere a Energiei Electrice “Hidroelectrica” – S.A. Bucuresti in ceea ce priveste drepturile si obligatiile care rezulta din contractele incheiate de acestea care au ca obiect exploatarea, gestionarea, gospodarirea si administrarea resurselor acvatice vii si preia toate contractele incheiate in acest sens cu terte persoane, fizice sau juridice, in baza unui protocol de predare-preluare aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.
(5) Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii” se subroga Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura in ceea ce priveste drepturile si obligatiile care rezulta din contractele de concesiune care au ca obiect valorificarea resurselor acvatice vii din Rezervatia Biosferei “Delta Dunarii”.
(6) Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura preda, pe baza de protocol, catre Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii” contractele de concesiune care au ca obiect valorificarea resurselor acvatice vii din Rezervatia Biosferei “Delta Dunarii”.

ART. 71
Pana la intrarea in vigoare a hotararii Guvernului prevazute la art. 4 alin. (1), Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura functioneaza in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 865/2005 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 727 din 10 august 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.

NOTA: Prezentul text este o prelucrare proprie si nu forma republicata a OUG 23/2008.

HOTĂRÂRE Nr.884 din 13 septembrie 2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000

Emitent: GUVERNUL ROMÂNIEI

Publicata in: MONITORUL OFICIAL NR.578 din 14 septembrie 2001

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 96 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ARTICOL UNIC

Se aprobă Regulamentul de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul tineretului şi sportului,

Georgiu Gingăraş

Ministrul muncii şi solidarităţii sociale,

Marian Sârbu

Ministrul educaţiei şi cercetării,

Ecaterina Andronescu

p. Ministrul apărării naţionale,

Sorin Encuţescu,

secretar de stat

p. Ministru de interne,

Nicolae Berechet,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

ANEXA 1

REGULAMENT de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000

CAP. 1

Dispoziţii generale

ART. 1

În sensul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

a) atribuire – act administrativ prin care Ministerul Tineretului şi Sportului eliberează Certificatul de identitate sportivă şi acordă număr de identificare structurilor sportive, cu respectarea unor condiţii şi sub un anumit control;

b) avizare – act administrativ prin care Ministerul Tineretului şi Sportului avizează constituirea şi funcţionarea unei structuri sportive;

c) autorizare – act administrativ prin care Ministerul Tineretului şi Sportului aprobă: participarea reprezentativelor naţionale la campionatele mondiale, europene şi regionale; afilierea organizaţiilor cu profil sportiv la forurile internaţionale de specialitate, precum şi organizarea pe teritoriul României de campionate mondiale, europene şi regionale;

d) înregistrare – consemnare făcută în scop de publicitate în Registrul sportiv, pentru realizarea unei evidenţe centralizate la nivel naţional a structurilor sportive;

e) recunoaştere – act administrativ emis de Ministerul Tineretului şi Sportului, care atestă calitatea de structură sportivă în raport cu terţii;

f) revocarea recunoaşterii – act administrativ prin care Ministerul Tineretului şi Sportului anulează recunoaşterea emisă anterior;

g) supravegherea şi controlul structurilor sportive – complex de activităţi prin care Ministerul Tineretului şi Sportului verifică modul de funcţionare şi administrare a structurilor sportive, în conformitate cu statutele, regulamentele şi dispoziţiile legale în vigoare;

h) afiliere – ca act juridic reprezintă decizia luată de o federaţie sportivă naţională de a admite printre membrii săi o structură sportivă; ca relaţie juridică este legătura care uneşte o federaţie sportivă naţională cu fiecare structură sportivă afiliată;

i) legitimare – act juridic bilateral între o structură sportivă şi un sportiv, care le conferă acestora drepturi şi obligaţii reciproce;

j) legitimaţie sportivă – document care atestă apartenenţa unui sportiv la un club sportiv;

k) asociaţie sportivă – societate civilă particulară fără personalitate juridică, pe ramuri de sport, constituită în condiţiile Codului civil;

l) societate comercială sportivă pe acţiuni – club sportiv constituit în condiţiile Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, ale Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, precum şi, în completare, ale Codului comercial;

m) structură sportivă de utilitate publică – structura sportivă care a urmat procedura prevăzută de Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, pentru a fi recunoscută ca fiind de utilitate publică, precum şi structura sportivă care este de utilitate publică în condiţiile Legii nr. 69/2000;

n) secţie pe ramura de sport – subunitate în cadrul unui club sportiv sau unei asociaţii sportive fără personalitate juridică;

o) probă sportivă – ansamblu de exerciţii fizice complexe, specializate printr-o tehnică distinctă şi un profil propriu de efort, care face parte dintr-o ramură de sport, având reguli de concurs specifice şi o performanţă de un anumit gen, evaluată după un anumit cod şi printr-un sistem de unităţi de măsură propriu;

p) probă olimpică – probă sportivă inclusă în programul fiecărei ediţii a Jocurilor Olimpice;

r) ramură de sport – ansamblul exerciţiilor fizice sportive şi/sau probelor sportive, validate în timp, care se realizează în concurs după reguli prestabilite şi în condiţii proprii;

s) disciplină sportivă – ansamblul ramurilor şi/sau probelor sportive ale căror structură motrică, elemente şi procedee tehnice, tip de efort, condiţii şi mod asemănător de reglementare, alcătuire şi evaluare – concursuri pe echipe/individuale -, pe acelaşi aparat, cu acelaşi obiect de întrecere, cu aceeaşi durată, pe acelaşi spaţiu de joc, se constituie într-un sistem unitar de pregătire şi competiţie.

CAP. 2

Educaţia fizică şi sportul şcolar, universitar şi militar

ART. 2

Educaţia fizică este cuprinsă în trunchiul comun al planurilor de învăţământ. Numărul orelor va fi stabilit de comun acord de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi de Ministerul Tineretului şi Sportului, diferenţiat pe cicluri şcolare, după cum urmează:

a) la învăţământul preşcolar, zilnic, câte o activitate psihomotrică;

b) la învăţământul preuniversitar, 3 ore de educaţie fizică, săptămânal, în trunchiul comun, pentru fiecare clasă.

ART. 3

Educaţia fizică în universităţi este disciplină de învăţământ cu frecvenţă săptămânală prevăzută în planurile de învăţământ peste numărul de ore alocat pe profiluri, pe parcursul a 4 semestre, opţional pe ramură de sport sau grupe sportive.

ART. 4

Unităţile de învăţământ cu program sau profil sportiv, precum şi palatele şi cluburile copiilor se pot afilia la federaţiile sportive naţionale, sub condiţia îndeplinirii cumulative a următoarelor cerinţe:

a) existenţa actului de dispoziţie privind înfiinţarea persoanei juridice de drept public;

b) existenţa actului de dispoziţie care să stabilească pe lângă activitatea de învăţământ şi activităţi de selecţie, pregătire şi participare la sistemul competiţional naţional.

ART. 5

(1) În aplicarea prezentului regulament instituţiile sistemului de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi cele aflate în reţeaua învăţământului de stat pot emite ordine şi instrucţiuni cu caracter sportiv în domeniul de activitate propriu, cu consultarea Ministerului Tineretului şi Sportului.

(2) Instituţiile menţionate la alin. (1) pot încheia protocoale şi convenţii cu structurile sportive naţionale de profil, precum şi cu cele internaţionale de specialitate.

CAP. 3

Organizarea Registrului sportiv

ART. 6

(1) Ministerul Tineretului şi Sportului organizează Registrul sportiv, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1.

(2) Registrul sportiv este public.

(3) Structurile sportive sunt supuse înregistrării în Registrul sportiv.

(4) Ca urmare a înregistrării în Registrul sportiv, structurile sportive primesc număr de identificare şi Certificat de identitate sportivă, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 2.

(5) Ministerul Tineretului şi Sportului poate elibera, la solicitarea şi pe cheltuiala persoanei care a făcut cererea, copii certificate de pe înregistrarea sau menţiunile făcute, precum şi certificatele constatatoare referitoare la un anumit act sau fapt înscris ori menţionat în Registrul sportiv.

ART. 7

(1) Registrul sportiv este compus din două subregistre – subregistrul structurilor sportive cu personalitate juridică şi subregistrul structurilor sportive fără personalitate juridică.

(2) Subregistrul structurilor sportive cu personalitate juridică se ţine la Ministerul Tineretului şi Sportului şi cuprinde 6 părţi:

a) partea I – A, destinată înregistrării cluburilor sportive, este structurată în 3 secţiuni:

– secţiunea A1: cluburi sportive persoane juridice de drept public;

– secţiunea A2: cluburi sportive persoane juridice de drept privat fără scop lucrativ;

– secţiunea A3: cluburi sportive societăţi comerciale sportive pe acţiuni.

b) partea a II-a – B, destinată înregistrării asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport;

c) partea a III-a – C, destinată înregistrării federaţiilor sportive naţionale;

d) partea a IV-a – D, destinată înregistrării ligilor profesioniste;

e) partea a V-a – E, destinată înregistrării organizaţiilor sportive naţionale şi Comitetului Olimpic Român;

f) partea a VI-a – F, destinată centralizării datelor structurilor sportive fără personalitate juridică înregistrate, din subregistrul structurilor sportive fără personalitate juridică, de la direcţiile pentru tineret şi sport judeţene şi a municipiului Bucureşti.

(3) Subregistrul structurilor sportive fără personalitate juridică cuprinde evidenţa asociaţiilor sportive fără personalitate juridică. El se ţine de direcţiile pentru tineret şi sport judeţene şi a municipiului Bucureşti şi se centralizează, numeric şi nominal, de Ministerul Tineretului şi Sportului.

(4) Fiecare dintre structurile sportive se înregistrează în partea corespunzătoare a Registrului sportiv şi poartă un număr de identificare.

(5) În fiecare an se deschide un nou Registru sportiv.

(6) Toate menţiunile ulterioare cu privire la o structură sportivă înregistrată în Registrul sportiv se operează sub acelaşi număr.

ART. 8

Înregistrarea în Registrul sportiv se face pe baza cererii, semnată şi ştampilată, formulată de reprezentantul legal al fiecărei structuri sportive.

ART. 9

Cererea de înregistrare în Registrul sportiv cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3, următoarele:

a) pentru persoanele juridice fără scop lucrativ:

– numele şi domiciliul persoanelor împuternicite;

– numele/denumirea şi domiciliul/sediul persoanelor fizice şi/sau juridice care se asociază;

– denumirea şi sediul structurii sportive, telefon, fax;

– precizarea patrimoniului iniţial;

– numărul şi data autentificării actului constitutiv şi ale statutului;

– numărul şi data emiterii Certificatului de înscriere în Registrul naţional;

– hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă, prin care a dobândit personalitate juridică, sau încheierea prin care s-a dispus înscrierea persoanei juridice în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor;

b) pentru societăţile comerciale sportive pe acţiuni:

– numele şi domiciliul persoanelor împuternicite;

– numele/denumirea şi domiciliul/sediul persoanelor fizice şi/sau juridice care se asociază;

– denumirea şi sediul structurii sportive, telefon, fax;

– precizarea capitalului social iniţial;

– numărul şi data autentificării actului constitutiv şi ale statutului;

– numărul şi data emiterii Certificatului de înmatriculare în Registrul comerţului;

c) pentru asociaţiile sportive societăţi civile particulare:

– numele şi domiciliul persoanelor împuternicite;

– numele/denumirea şi domiciliul/sediul persoanelor fizice şi/sau juridice care se asociază;

– denumirea şi sediul structurii sportive, telefon, fax;

– precizarea aporturilor;

– precizarea ramurilor de sport practicate;

– numărul şi data autentificării contractului de societate;

d) pentru cluburile sportive persoane juridice de drept public:

– numele şi domiciliul persoanelor împuternicite;

– denumirea şi sediul structurii sportive, telefon, fax;

– numărul şi data actului de dispoziţie al organului administraţiei publice centrale sau locale, în baza căruia funcţionează.

ART. 10

La cerere se anexează, sub sancţiunea nulităţii:

a) pentru persoanele juridice fără scop lucrativ:

– copie legalizată de pe hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă de acordare a personalităţii juridice sau de pe încheierea prin care s-a dispus înscrierea persoanei juridice în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor;

– actul constitutiv şi statutul, autentificate;

– dovada sediului;

– dovada patrimoniului iniţial;

– copie legalizată de pe Certificatul de înscriere în Registrul naţional;

b) pentru societăţile comerciale sportive pe acţiuni:

– actul constitutiv şi statutul, autentificate;

– dovada sediului;

– dovada capitalului social;

– copie legalizată de pe Certificatul de înmatriculare în Registrul comerţului;

c) pentru asociaţiile sportive societăţi civile particulare:

– contractul de societate civilă autentificat;

– actele doveditoare ale sediului şi aporturilor;

d) pentru cluburile sportive persoane juridice de drept public:

– actul de dispoziţie al organului administraţiei publice centrale sau locale în baza căruia funcţionează;

– dovada sediului.

ART. 11

După depunerea, analizarea cererii şi înscrierea în Registrul sportiv structura sportivă primeşte număr de identificare şi Certificatul de identitate sportivă, în condiţiile legii.

ART. 12

(1) În termen de 15 zile de la producerea modificărilor aduse statutului şi actului constitutiv/contractului de societate/actului de dispoziţie, structura sportivă este obligată să solicite înregistrarea lor în Registrul sportiv.

(2) Cererea pentru înregistrarea modificărilor aduse actului constitutiv şi statutului/contractului de societate, cuprinde în mod corespunzător menţiunile prevăzute la art. 9, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.

(3) La cerere se anexează în afara înscrisurilor prevăzute la art. 10, sub sancţiunea nulităţii, şi următoarele acte:

a) pentru persoanele juridice de drept privat fără scop lucrativ:

– hotărârea autentificată a organului de conducere prin care s-a dispus modificarea actelor de constituire;

– actul adiţional autentificat;

– copie legalizată de pe hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă, prin care s-a dispus modificarea, sau de pe încheierea prin care s-a dispus înscrierea persoanei juridice în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor;

b) pentru societăţile comerciale sportive pe acţiuni:

– hotărârea autentificată a organului de conducere prin care s-a dispus modificarea actelor de constituire;

– actul adiţional autentificat;

c) pentru asociaţiile sportive societăţi civile particulare:

– actul adiţional autentificat;

– alte acte;

d) pentru cluburile sportive persoane juridice de drept public:

– actul de dispoziţie al organului administraţiei publice centrale sau locale care a decis modificarea.

ART. 13

Cluburile sportive notifică Ministerului Tineretului şi Sportului în termen de 30 de zile orice modificare intervenită în practicarea ramurilor de sport prevăzute în actul constitutiv şi în statut, în vederea operării modificărilor în Registrul sportiv.

ART. 14

Prevederile art. 13 se aplică în mod corespunzător şi asociaţiilor sportive societăţi civile particulare.

ART. 15

Nerespectarea dispoziţiilor prevăzute la art. 13 conduce la suspendarea temporară a Certificatului de identitate sportivă sau la radierea din Registrul sportiv a structurii sportive respective, în condiţiile legii.

CAP. 4

Procedura avizării constituirii structurilor sportive

ART. 16

Ministerul Tineretului şi Sportului avizează constituirea structurilor sportive.

ART. 17

Cererea pentru acordarea avizului va cuprinde, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5, sub sancţiunea nulităţii:

a) pentru persoanele juridice de drept privat fără scop lucrativ:

– numele şi domiciliul persoanelor împuternicite;

– numele/denumirea şi domiciliul/sediul persoanelor fizice sau juridice care se asociază;

– denumirea şi sediul structurii sportive;

– precizarea patrimoniului iniţial;

– numărul şi data autentificării actului constitutiv şi ale statutului;

b) pentru societăţile comerciale sportive pe acţiuni:

– numele şi domiciliul persoanelor împuternicite;

– numele/denumirea şi domiciliul/sediul persoanelor fizice şi/sau juridice care se asociază;

– denumirea şi sediul structurii sportive;

– precizarea capitalului social iniţial;

– numărul şi data autentificării actului constitutiv şi ale statutului;

– numărul Certificatului de înmatriculare la Registrul comerţului;

c) pentru asociaţiile sportive societăţi civile particulare:

– numele şi domiciliul persoanelor împuternicite;

– numele/denumirea şi domiciliul/sediul asociaţilor;

– denumirea şi sediul structurii sportive;

– precizarea aporturilor;

– precizarea ramurilor de sport practicate;

– numărul şi data autentificării contractului de societate;

d) pentru cluburile sportive persoane juridice de drept public:

– numele şi domiciliul persoanelor împuternicite;

– numele/denumirea şi domiciliul/sediul membrilor;

– denumirea şi sediul structurii sportive;

– precizarea ramurii/ramurilor de sport practicate.

ART. 18

La cerere se anexează, sub sancţiunea nulităţii:

a) pentru persoanele juridice de drept privat fără scop lucrativ:

– copie legalizată de pe hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă de dobândire a personalităţii juridice sau de pe încheierea prin care s-a dispus înscrierea persoanei juridice în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor;

– copie legalizată de pe actul constitutiv şi de pe statut;

– actele doveditoare ale sediului şi patrimoniului iniţial;

b) pentru societăţile comerciale sportive pe acţiuni:

– copie legalizată de pe actul constitutiv şi de pe statut;

– actele doveditoare ale sediului şi capitalului social iniţial;

– copie legalizată de pe Certificatul de înmatriculare la Registrul comerţului;

c) pentru asociaţiile sportive societăţi civile particulare:

– copie legalizată de pe contractul de societate;

– actele doveditoare ale sediului/aporturilor;

d) pentru cluburile sportive persoane juridice de drept public:

– actul de dispoziţie al organului administraţiei publice centrale sau locale în baza căruia funcţionează;

– actul de dispoziţie care stabileşte pe lângă activitatea de învăţământ şi activităţi de selecţie, pregătire şi participare la sistemul competiţional naţional;

– dovada sediului.

CAP. 5

Avizarea şi autorizarea afilierii federaţiilor sportive naţionale şi a tuturor organizaţiilor cu profil sportiv la federaţiile sportive internaţionale, la forurile europene şi mondiale şi la alte foruri sportive de specialitate. Procedura autorizării desfăşurării pe teritoriul României a campionatelor mondiale, europene şi regionale şi a participării reprezentativelor naţionale la campionatele mondiale europene şi regionale organizate în străinătate

ART. 19

(1) Ministerul Tineretului şi Sportului avizează afilierea federaţiilor sportive naţionale la federaţiile sportive internaţionale şi la alte foruri europene sau mondiale şi autorizează afilierea tuturor organizaţiilor cu profil sportiv la forurile internaţionale de specialitate, în baza următoarelor acte:

a) copie de pe hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă privind dobândirea personalităţii juridice sau de pe încheierea prin care s-a dispus înscrierea persoanei juridice în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor;

b) actul constitutiv şi statutul, autentificate;

c) statutul forului internaţional de specialitate, în traducere legalizată;

d) angajamentul solicitantului, conform căruia cheltuielile care decurg din calitatea de membru afiliat vor fi suportate din surse financiare proprii.

(2) Condiţiile avizării sau autorizării afilierii prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.

ART. 20

Ministerul Tineretului şi Sportului autorizează participarea reprezentativelor naţionale la campionatele mondiale, europene şi regionale în baza cererii scrise a federaţiei sportive naţionale, care va cuprinde:

a) locul şi data desfăşurării acţiunii;

b) obiectivele de performanţă;

c) componenţa nominală şi calitatea oficială a fiecărui membru în delegaţie.

ART. 21

(1) Ministerul Tineretului şi Sportului autorizează desfăşurarea pe teritoriul României a campionatelor mondiale, europene şi regionale, în următoarele condiţii:

a) angajarea de negocieri cu organismele sportive internaţionale privind acceptarea candidaturii federaţiilor sportive naţionale de organizare în România a unor competiţii sportive oficiale – campionate mondiale, europene sau regionale – se poate realiza numai cu aprobarea prealabilă a Ministerului Tineretului şi Sportului;

b) aprobarea pentru depunerea candidaturii unei federaţii sportive naţionale de a organiza în România campionate mondiale, europene şi regionale se acordă cu respectarea următoarelor cerinţe:

– prezentarea devizului de cheltuieli şi precizarea surselor din care vor fi acoperite acestea;

– prezentarea angajamentului scris al deţinătorului bazei sportive în cadrul căreia urmează să se desfăşoare competiţia, care să confirme asigurarea tuturor condiţiilor necesare;

– prezentarea programului de măsuri privind organizarea şi desfăşurarea competiţiei.

(2) După acordarea dreptului de organizare în România a competiţiei sportive oficiale de către organismul internaţional federaţia sportivă naţională acţionează în scopul pregătirii, organizării şi desfăşurării competiţiei în cele mai bune condiţii.

(3) La încheierea competiţiei federaţia sportivă naţională înaintează Ministerului Tineretului şi Sportului un raport complet cu privire la desfăşurarea acesteia.

CAP. 6

Procedura revocării recunoaşterii funcţionării structurilor sportive

ART. 22

(1) Ministerul Tineretului şi Sportului revocă recunoaşterea funcţionării structurilor sportive în următoarele cazuri:

a) scopul sau obiectul de activitate al structurii sportive a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

b) structura sportivă, fără a fi autorizată, urmăreşte un alt scop decât cel pentru care s-a constituit şi pe care l-a declarat;

c) deciziile adunării generale sunt luate cu încălcarea dispoziţiilor actelor constitutive şi ale legii;

d) alte cazuri, în condiţiile legii.

(2) Revocarea recunoaşterii funcţionării unei structuri sportive operează de drept în cazul dizolvării şi lichidării acesteia.

ART. 23

Actul administrativ de revocare a recunoaşterii funcţionării unei structuri sportive se comunică de către Ministerul Tineretului şi Sportului instanţei judecătoreşti din circumscripţia în care îşi are sediul respectiva structură sportivă, precum şi Ministerul Justiţiei, după caz.

CAP. 7

Dispoziţii speciale referitoare la federaţiile sportive naţionale; recunoaşterea oficială a practicării unei ramuri de sport în România; procedura afilierii unui club sau a unei asociaţii judeţene la o federaţie sportivă naţională

ART. 24

(1) Denumirea federaţiilor sportive naţionale este “Federaţia Română de – ramura de sport – “, cu excepţia cazurilor prevăzute de Legea nr. 69/2000.

(2) Utilizarea denumirii “Federaţia Română de – ramura de sport -” pentru orice federaţie sportivă naţională se autorizează de către Ministerul Tineretului şi Sportului în cadrul procesului de avizare şi/sau recunoaştere, sub sancţiunea nulităţii absolute.

ART. 25

(1) În vederea dobândirii personalităţii juridice, precum şi în cadrul procedurii de reorganizare se vor depune la Ministerul Tineretului şi Sportului actul constitutiv şi statutul federaţiei sportive naţionale, în formă autentică, precum şi actele doveditoare ale sediului şi patrimoniului iniţial.

(2) Actul constitutiv va cuprinde în mod obligatoriu cel puţin următoarele elemente:

a) datele de identificare a membrilor, respectiv denumirea, sediul şi dovada personalităţii juridice ale cluburilor sportive şi ale asociaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport ce compun federaţia sportivă naţională;

b) exprimarea prin acte doveditoare a voinţei de asociere şi a scopului propus;

c) denumirea federaţiei sportive naţionale;

d) sediul federaţiei sportive naţionale;

e) durata de funcţionare a federaţiei sportive naţionale;

f) patrimoniul federaţiei sportive naţionale;

g) componenţa nominală a organelor de conducere, administrare şi control ale federaţiei sportive naţionale;

h) persoana sau persoanele împuternicită/împuternicite să desfăşoare procedura de dobândire a personalităţii juridice.

(3) Statutul va cuprinde cel puţin următoarele elemente:

a) dispoziţii generale;

b) denumirea federaţiei sportive naţionale;

c) statutul juridic;

d) însemnele;

e) sediul;

f) patrimoniul;

g) scopul şi mijloacele de acţiune;

h) condiţiile pentru afiliere: cererea de afiliere, consecinţele afilierii, reafilierii, excluderii, radierii;

i) membrii federaţiei sportive naţionale; drepturi şi obligaţii; modul de dobândire şi de pierdere a calităţii de membru;

j) organele de conducere ale federaţiei sportive naţionale:

– adunarea generală – convocare, atribuţii: adunarea generală ordinară, adunarea generală extraordinară, alegeri;

– birou federal sau comitet federal ori altă denumire, în conformitate cu statutul federaţiei;

– organism de administrare: componenţă, atribuţii, competenţe;

k) organe de control financiar intern: atribuţii, competenţe;

l) comisiile şi colegiile centrale: componenţă, atribuţii, competenţe;

m) asociaţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport: organizare, structură, atribuţii, competenţe;

n) mijloacele financiare;

o) statutul disciplinar;

p) organizarea activităţii profesioniste, după caz;

r) dizolvarea;

s) dispoziţii finale.

(4) Statutul federaţiei sportive naţionale se elaborează în conformitate cu prevederile statutului federaţiei internaţionale pe ramură de sport corespondente.

ART. 26

(1) Statutul unui club sportiv persoană juridică de drept privat fără scop lucrativ cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:

a) denumirea;

b) sediul;

c) patrimoniul;

d) însemnele şi culorile;

e) obiectul de activitate, cu nominalizarea expresă a secţiilor pe ramură de sport;

f) cerinţele şi procedura de dobândire şi de pierdere a calităţii de membru; drepturile şi îndatoririle membrilor;

g) organele de conducere, administrare şi control şi atribuţiile lor;

h) regimul de disciplină pentru membrii clubului: recompense şi sancţiuni, condiţiile de acordare a acestora.

(2) Actul de dispoziţie al organului administraţiei publice centrale sau locale prin care s-a înfiinţat ori s-a organizat un club sportiv, persoană juridică de drept public cuprinde în mod obligatoriu elementele menţionate la alin. (1), cu circumstanţierile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru instituţiile publice.

ART. 27

(1) Recunoaşterea oficială a practicării unei ramuri de sport în România se face de către Ministerul Tineretului şi Sportului la solicitarea practicanţilor acesteia.

(2) Cererea de recunoaştere oficială se adresează Ministerului Tineretului şi Sportului şi cuprinde următoarele date:

a) numărul de practicanţi la nivel local şi naţional;

b) regulamentele de competiţie;

c) tipurile de instalaţii, materiale şi echipamente utilizate;

d) informaţii sintetice despre practicarea ramurii de sport respective pe plan internaţional;

e) statutul şi regulamentele organizaţiei internaţionale a ramurii de sport, dacă acestea există;

f) orice alte materiale documentare considerate elocvente pentru susţinerea cererii.

(3) Analiza şi verificarea documentaţiei care însoţeşte cererea de recunoaştere oficială se efectuează de către comisia numită prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.

(4) Raportul comisiei, întocmit în baza cererii de recunoaştere, a documentaţiei anexate şi în urma vizionării a minimum 3 demonstraţii, va conţine concluzii privind caracteristicile sportului respectiv, valenţele sale sociale şi instructiv-educative, precum şi necesitatea recunoaşterii oficiale.

(5) În baza raportului favorabil al comisiei Ministerul Tineretului şi Sportului recunoaşte oficial, prin ordin al ministrului, practicarea ramurii de sport respective în România.

(6) În baza recunoaşterii oficiale practicanţii ramurii de sport se pot constitui în asociaţii judeţene şi a municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, cluburi sportive, federaţie sportivă naţională, şi pot participa la întreceri demonstrative şi competiţii, potrivit legii.

ART. 28

Condiţiile necesare pentru înfiinţarea unei federaţii sportive naţionale sunt:

a) activitatea ramurii de sport se desfăşoară în minimum 5 judeţe;

b) la data constituirii să existe minimum 10 cluburi sportive care să aibă minimum 200 de membri practicanţi;

c) activitatea în ramura de sport recunoscută oficial să se desfăşoare în mod organizat de cel puţin 3 ani de la recunoaşterea oficială a practicării ramurii de sport în România.

ART. 29

(1) Federaţiile sportive naţionale stabilesc prin statut şi prin regulamentul de organizare şi funcţionare condiţiile de afiliere.

(2) Afilierea unui club sportiv şi/sau a unei asociaţii judeţene şi a municipiului Bucureşti pe ramuri de sport se face pe bază de cerere-tip emisă de fiecare federaţie sportivă naţională.

(3) Cererea conţine, sub sancţiunea nulităţii:

a) numărul de identificare;

b) Certificatul de identitate sportivă – numărul şi data emiterii;

c) denumirea structurii sportive;

d) sediul – judeţul, localitatea, adresa, telefon, fax, e-mail;

e) organele de conducere şi de administrare;

f) culorile clubului;

g) data, semnătura şi ştampila.

(4) La cerere se anexează următoarele înscrisuri doveditoare:

a) actul constituirii şi statutul, autentificate;

b) copie de pe hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă de acordare a personalităţii juridice, de pe încheierea prin care s-a dispus înscrierea persoanei juridice în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, în cazul structurilor sportive cu personalitate juridică;

c) copie legalizată de pe Certificatul de identitate sportivă;

d) copie legalizată de pe Certificatul de înscriere în Registrul naţional al persoanelor juridice, în cazul structurilor sportive persoane juridice fără scop patrimonial;

e) copie legalizată de pe Certificatul de înmatriculare în Registrul comerţului, în cazul societăţilor comerciale sportive pe acţiuni;

f) dovada sediului;

g) dovada patrimoniului.

ART. 30

În situaţia îndeplinirii condiţiilor statutare, organul de administrare şi conducere a federaţiei sportive naţionale hotărăşte afilierea provizorie pe care o supune spre ratificare primei adunări generale, care decide afilierea definitivă.

ART. 31

Afilierea unităţilor de învăţământ cu program sau profil sportiv, precum şi a palatelor şi cluburilor copiilor se face în condiţiile art. 4 şi 29.

ART. 32

În vederea afilierii cluburile sportive persoane juridice de drept public vor anexa la cerere, în afara celor prevăzute la art. 29 alin. (3), şi următoarele înscrisuri doveditoare:

a) actul de dispoziţie prin care au fost înfiinţate şi/sau organizate;

b) actul de dispoziţie prin care se aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare;

c) dovada sediului;

d) dovada patrimoniului.

CAP. 8

Supravegherea şi controlul

ART. 33

Ministerul Tineretului şi Sportului exercită supravegherea şi controlul asupra structurilor sportive persoane juridice de drept public sau privat.

ART. 34

Supravegherea şi controlul structurilor sportive de drept public se realizează în colaborare cu organele administraţiei publice centrale sau locale în subordinea cărora se află.

ART. 35

Ministerul Tineretului şi Sportului numeşte delegaţi în cadrul structurilor sportive persoane juridice de drept privat de utilitate publică cu care a încheiat contracte de finanţare pe bază de programe.

ART. 36

(1) Delegatul Ministerului Tineretului şi Sportului are dreptul de a suspenda executarea hotărârilor organului de conducere care contravin actelor de constituire şi statutelor, contractelor încheiate cu ministerul, legilor, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

(2) Delegatul Ministerului Tineretului şi Sportului participă cu vot consultativ la şedinţele organelor de conducere şi administrare.

(3) Delegatul Ministerului Tineretului şi Sportului întocmeşte un proces-verbal care se comunică organelor de conducere ale persoanei juridice controlate.

ART. 37

Organele de conducere şi administrare sunt obligate să repună în discuţie problemele care fac obiectul hotărârii de suspendare. În caz de refuz din partea organelor de conducere şi administrare delegatul Ministerului Tineretului şi Sportului va aduce cazul la cunoştinţă ministrului tineretului şi sportului, care decide în condiţiile legii.

ART. 38

În raport cu structurile sportive prezentate la art. 35, delegatul Ministerului Tineretului şi Sportului poate exercita şi alte atribuţii, în baza mandatului stabilit prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.

CAP. 9

Ocupaţii complementare în activitatea de educaţie fizică şi sport

ART. 39

(1) În activitatea de educaţie fizică şi sport se exercită următoarele ocupaţii complementare:

Grupa 1 de profesii:

– preşedintele Comitetului Olimpic Român;

– director tehnic al lotului sportiv;

– antrenor al federaţiei sportive;

– preşedinte al federaţiei sportive;

– preşedinte al clubului sportiv;

– director al complexului sportiv, clubului sportiv;

– secretar general al federaţiei sportive;

– secretar general al Comitetului Olimpic Român.

Grupa 2 de profesii: specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice

– consilier sportiv;

– kinetoterapeut;

– fizioterapeut;

– biochimist;

– medic de specialitate;

– medic veterinar;

– farmacist;

– profesor de cultură fizică medicală;

– jurisconsult;

– documentarist;

– economist;

– traducător;

– translator;

– psiholog;

– fotoreporter;

– redactor;

– reporter;

– ziarist;

– desenator artistic;

– grafician;

– acompaniator;

– corepetitor;

– coregraf.

Grupa 3 de profesii: tehnicieni, maiştri şi profesiuni asociate

– laborant chimist;

– maistru mecanic;

– operator calculator electronic şi reţele;

– operator imagine;

– fotograf;

– laborant foto;

– operator imagine;

– asistent medical generalist;

– igienist;

– dietetician;

– instructor educaţie fizică;

– maseur;

– asistent veterinar;

– tehnician veterinar;

– laborant farmacie;

– soră medicală;

– impresar sportiv;

– contabil;

– antrenor;

– secretar de federaţie;

– sportiv profesionist;

– instructor sportiv;

– monitor schi;

– arbitru, judecător sportiv;

– cronometror;

– animator sportiv;

– antrenor coordonator;

– oficial sportiv acreditat;

– preparator fizic.

Grupa 5 de profesii: lucrători operativi în servicii, comerţ şi asimilaţi

– cabanier;

– bucătar;

– organizator de prestări de servicii;

– salvator.

Grupa 6 de profesii: personal specializat în agricultură şi pescuit

– antrenor de cabaline;

– crescător-îngrijitor de cabaline.

Grupa 7 de profesii: meşteşugari şi lucrători calificaţi în meserii de tip artizanal, de reglare şi întreţinere a maşinilor şi instalaţiilor

– potcovar;

– electrician de întreţinere şi reparaţii;

– armurier;

– marangoz călăfătuitor;

– marangoz cală-tachelagiu.

Grupa 8 de profesii: operatori de instalaţii, maşini şi ansambluri de maşini

– operator la confecţionarea industrială a articolelor de sport şi proteze;

– electronist;

– asamblor articole de sport;

– şofer;

– conducător şalupă;

– timonier.

Grupa 9 de profesii: muncitori necalificaţi

– îngrijitor animale;

– lucrător la amenajarea terenurilor sportive (amenajator bază sportivă).

(2) În activitatea de educaţie fizică şi sport, pe lângă profesiunile şi ocupaţiile enumerate mai sus, pot fi exercitate şi alte ocupaţii prevăzute de legislaţia în vigoare.

CAP. 10

Protecţia socială a sportivilor de performanţă

ART. 40

Confirmarea dreptului la rentă viageră se face de Ministerul Tineretului şi Sportului după următoarea procedură:

1. Persoana care solicită renta viageră depune o cerere la registratura Ministerului Tineretului şi Sportului, al cărei model este prezentat în anexa nr. 6.

2. Ministerul Tineretului şi Sportului transmite cererea federaţiei sportive naţionale care, în termen de 3 zile, atestă:

– retragerea din activitatea competiţională a solicitantului;

– performanţele realizate pentru care se solicită renta viageră.

3. Cererea, însoţită de nota federaţiei sportive naţionale, se înaintează Comitetului Olimpic Român care, în termen de 3 zile, atestă că performanţa a fost obţinută într-o probă olimpică.

ART. 41

Sportivul de performanţă care beneficiază de rentă viageră este obligat să comunice în scris, în termen de 30 de zile, Ministerului Tineretului şi Sportului revenirea în activitatea competiţională oficială ca sportiv activ.

ART. 42

Nerespectarea prevederilor art. 41 obligă persoana în cauză să restituie Ministerului Tineretului şi Sportului sumele încasate necuvenit.

ART. 43

De realitatea şi exactitatea datelor cuprinse în cerere şi în notele prevăzute la art. 40 răspund, în condiţiile legii: petentul, federaţia sportivă naţională şi Comitetul Olimpic Român.

CAP. 11

Încasarea şi gestionarea surselor pentru finanţarea activităţii sportive a Ministerului Tineretului şi Sportului şi a direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene şi a municipiului Bucureşti

ART. 44

Sursele pentru finanţarea activităţii sportive a Ministerului Tineretului şi Sportului sunt următoarele:

a) alocaţii de la buget, stabilite de administraţia publică centrală şi locală;

b) venituri provenite din încasările Companiei Naţionale “Loteria Română”, stabilite potrivit legii;

c) 1% din taxele şi accizele aplicate la nivel naţional pentru ţigări şi băuturi alcoolice;

d) donaţii şi sponsorizări;

e) alte venituri, în condiţiile legii;

f) sume rămase din exerciţiul financiar precedent.

ART. 45

Sumele prevăzute la art. 44 lit. b), c) şi e) se virează în contul Ministerului Tineretului şi Sportului 50.03 “Disponibil din mijloace extrabugetare ale ministerelor şi instituţiilor subordonate”, deschis la Direcţia de trezorerie a municipiului Bucureşti. Donaţiile şi sponsorizările de care beneficiază Ministerul Tineretului şi Sportului se virează în contul 50.07 “Disponibil din donaţii”, deschis la Direcţia de trezorerie a municipiului Bucureşti.

ART. 46

(1) Persoanele fizice şi juridice care, potrivit dispoziţiilor legale, datorează bugetului de stat taxe şi accize, aplicate la nivel naţional, pentru ţigări şi băuturi alcoolice, au obligaţia să vireze, lunar, cota de 1% din valoarea acestora, în contul Ministerului Tineretului şi Sportului, prevăzut la art. 45, până la data de 25 a lunii următoare, o dată cu virarea taxelor şi accizelor la bugetul de stat. În situaţia în care plata se efectuează în numerar, sumele datorate se depun la casieria Ministerului Tineretului şi Sportului.

(2) Neplata în termen a cotei de 1% din taxele şi accizele aplicate la nivel naţional pentru ţigări şi băuturi alcoolice generează majorări de întârziere stabilite, potrivit legii, de organele fiscale în a căror rază teritorială îşi au sediul plătitorii de taxe şi accize.

(3) Sumele rezultate din calculul majorărilor de întârziere se virează la bugetul de stat.

ART. 47

Pentru realizarea obiectului de activitate al Comitetului Olimpic Român, Ministerul Tineretului şi Sportului virează lunar, până la data de 5 a lunii următoare celei în care s-au încasat, o pătrime din sumele încasate potrivit art. 46 alin. (1).

ART. 48

Veniturile repartizate activităţii sportive derulate la nivelul Ministerului Tineretului şi Sportului se gestionează pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli, aprobat de ordonatorul principal de credite, în condiţiile prevăzute de normele privind finanţele publice.

ART. 49

(1) Pentru finanţarea activităţilor sportive de interes local şi judeţean, direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, îşi asigură sursele din:

a) alocaţii de la bugetul de stat, repartizate de Ministerul Tineretului şi Sportului, şi alocaţii de la bugetele locale, stabilite de administraţia publică locală;

b) 30% din impozitele pe spectacolele sportive desfăşurate pe teritoriul judeţului respectiv;

c) 15% din valoarea de piaţă a bazelor sportive dezafectate sau cărora li s-a schimbat destinaţia, aflate în proprietatea structurilor sportive de drept privat de pe teritoriul judeţului respectiv;

d) donaţii şi sponsorizări;

e) alte venituri, în condiţiile legii;

f) sume rămase din exerciţiul financiar precedent.

(2) Sursele prevăzute la lit. b) – e), precum şi alocaţiile de la bugetul de stat şi bugetele locale, după caz, se virează în contul 50.09 “Disponibil al instituţiilor subvenţionate de la bugetul de stat”, deschis pe seama direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, la trezoreriile municipale.

(3) Excedentul bugetelor direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, servicii publice descentralizate, se regularizează la finele anului bugetar cu bugetul de stat sau bugetele locale, în mod proporţional, în limita subvenţiilor primite de la acestea.

ART. 50

(1) Persoanele fizice şi persoanele juridice care organizează, cu plată, spectacole sportive au obligaţia să plătească o cotă de 30% din impozitul pe spectacole calculat potrivit dispoziţiilor legale asupra încasărilor din vânzarea biletelor de intrare şi a abonamentelor, mai puţin valoarea timbrelor instituite potrivit legii.

(2) Cota de 30% din impozitul pe spectacole sportive se plăteşte lunar, până la data de 15 inclusiv, a lunii următoare. Plata se poate efectua prin virament în contul 50.09 deschis pe seama direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, la trezoreriile statului sau în numerar, prin casieriile direcţiilor respective.

(3) Pentru nevirarea la termenul stabilit a cotei de 30% din impozitul pe spectacole sportive se calculează de către organele fiscale majorări de întârziere în cuantumurile stabilite, potrivit legii, pentru impozitele şi taxele datorate bugetului de stat.

(4) Plătitorii de impozit pe spectacole sportive au obligaţia de a depune lunar, până la data de 15 inclusiv, a lunii următoare, la direcţia pentru tineret şi sport judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în a cărei rază teritorială au loc spectacolele sportive, o copie de pe decontul de impunere şi copia de pe documentul prin care s-a efectuat plata.

ART. 51

Veniturile repartizate activităţii sportive derulate la nivelul direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, se gestionează pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli, aprobate de ordonatorul principal de credite, în condiţiile prevăzute de normele privind finanţele publice.

ART. 52

Controlul asupra respectării prevederilor legale cu privire la impozitul pe spectacole, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac în condiţiile dispoziţiilor legale în materie.

CAP. 12

Dispoziţii finale

ART. 53

(1) Sumele de la bugetul de stat şi de la bugetele locale destinate finanţării programelor sportive de utilitate publică ale structurilor sportive de drept privat sunt aprobate prin legea bugetară anuală şi bugetele locale şi sunt prevăzute distinct în bugetul autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, după caz, la titlul “Transferuri”.

(2) În cazul în care legea anuală a bugetului de stat şi bugetele locale nu au fost aprobate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, finanţarea programelor sportive de utilitate publică ale structurilor sportive de drept privat, până la aprobarea bugetului de stat şi a bugetelor locale, se realizează, pe bază de contract, în limita creditelor bugetare repartizate ordonatorilor principali de credite, conform legii.

ART. 54

(1) Prin ordin al ministrului tineretului şi sportului se aprobă programele sportive de utilitate publică, contractul-cadru, criteriile şi condiţiile de finanţare a structurilor sportive de drept privat.

(2) Numărul de posturi ce se poate finanţa de la bugetul de stat pentru federaţiile sportive naţionale, în cadrul programelor sportive de utilitate publică, este prevăzut în contractele încheiate între acestea şi Ministerul Tineretului şi Sportului.

ART. 55

(1) Propunerea federaţiei sportive naţionale privind condiţiile de practicare a profesionismului în ramura de sport respectivă se face în conformitate cu statutul şi regulamentele federaţiei internaţionale la care aceasta este afiliată şi vizează, după caz:

a) cerinţele obţinerii licenţei de sportiv profesionist;

b) cerinţele obţinerii licenţei de club profesionist;

c) modul de organizare a competiţiei profesioniste.

(2) Sportul profesionist poate fi practicat în cluburi sportive, indiferent de forma lor de organizare, cu respectarea prevederilor statutare ale federaţiilor sportive naţionale în acest domeniu.

ART. 56

Cluburile sportive existente se pot transforma în societăţi comerciale sportive pe acţiuni în baza hotărârii adunării generale, cu avizul federaţiei sportive naţionale şi cu respectarea dispoziţiilor legale în materie.

ART. 57

(1) Ligile profesioniste sunt persoane juridice de drept privat fără scop lucrativ, autonome.

(2) Statutele şi regulamentele ligilor profesioniste se aprobă de adunările generale şi se avizează în mod obligatoriu de federaţiile sportive naţionale şi de Ministerul Tineretului şi Sportului.

ART. 58

(1) Federaţiile sportive naţionale sunt obligate ca până la data de 30 ianuarie a fiecărui an să transmită Ministerului Tineretului şi Sportului rapoarte pentru anul precedent, care cuprind, în principal, date referitoare la activitatea sportivă, modul de îndeplinire a obiectivelor şi de realizare a obligaţiilor asumate în contractul încheiat cu ministerul.

(2) De asemenea, după caz, la informaţiile menţionate la alin. (1) se vor adăuga şi date referitoare la:

a) modificări survenite la statutele şi regulamentele organismelor internaţionale la care sunt afiliate;

b) activitatea reprezentanţilor României aleşi în organismele internaţionale.

ART. 59

(1) Ministerul Tineretului şi Sportului şi direcţiile pentru tineret şi sport judeţene şi a municipiului Bucureşti vor asigura înregistrarea şi aducerea la zi a evidenţei structurilor sportive, pe suport de hârtie şi electronic.

(2) Ministerul Tineretului şi Sportului va lua măsuri pentru dotarea cu mijloacele tehnice necesare informatizării sistemului de evidenţă a structurilor sportive.

ART. 60

Ordinele cu caracter normativ emise de ministrul tineretului şi sportului în aplicarea prezentului regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ART. 61

Anexele nr. 1 – 6 fac parte integrantă din prezentul regulament.

ANEXA 1

la regulament

REGISTRUL SPORTIV

TITLUL I

Subregistrul structurilor sportive cu personalitate juridică

PARTEA I – A – CLUBURI SPORTIVE

SECŢIUNEA I A1

Cluburi sportive persoane juridice de drept public

1. Numărul de identificare

2. Numărul şi data înscrierii în Registrul special al persoanelor juridice, ţinut la instanţele judecătoreşti

3. Numărul şi data înscrierii actului de dispoziţie prin care s-a înfiinţat

4. Denumirea

5. Sediul:

– judeţul;

– localitatea;

– adresa;

– telefon;

– fax;

– e-mail (URL).

6. Durata de funcţionare

7. Patrimoniul iniţial

8. Scopul

9. Obiectivele

10. Reprezentantul legal

11. Certificatul de identitate sportivă:

– numărul;

– data emiterii.

12. Menţiuni cu privire la afilierea la o federaţie sportivă naţională:

– denumirea federaţiei sportive naţionale;

– sediul federaţiei sportive naţionale;

– radierea.

13. Modificări ale actelor de dispoziţie prin care s-a înfiinţat

14. Menţiuni cu privire la reorganizare

15. Alte menţiuni.

SECŢIUNEA a II-a A2

Cluburi sportive persoane juridice de drept privat fără scop lucrativ

1. Numărul de identificare

2. Numărul şi data înscrierii în Registrul special al persoanelor juridice, ţinut la instanţele judecătoreşti

3. Numărul şi data înscrierii în Registrul naţional, ţinut la Ministerul Justiţiei

4. Numărul dosarului de la instanţa judecătorească care a admis dobândirea personalităţii juridice:

– numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile de acordare a personalităţii juridice.

5. Denumirea

6. Sediul:

– judeţul;

– localitatea:

– adresa;

– telefon;

– fax;

– e-mail (URL).

7. Durata de funcţionare

8. Patrimoniul iniţial

9. Asociaţii – membrii

10. Scopul

11. Obiectivele

12. Consiliul director – componenţa nominală

13. Organul de control – componenţa nominală

14. Reprezentantul legal

15. Certificatul de identitate sportivă:

– numărul;

– data emiterii.

16. Menţiuni cu privire la afilierea la federaţia/federaţiile sportivă/sportive naţională/naţionale, după caz:

– denumirea federaţiei sportive naţionale;

– sediul federaţiei sportive naţionale;

– radierea.

17. Menţiuni cu privire la afilierea la alte organizaţii sportive:

– denumirea organizaţiei sportive;

– sediul organizaţiei sportive;

– radierea.

18. Menţiuni cu privire la statutul juridic de utilitate publică:

– recunoaşterea: Hotărârea Guvernului nr. ../…., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr ….. din …………

– retragerea: Hotărârea Guvernului nr. …./……, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr ….. din ………….

19. Modificări ale actelor de constituire:

– numărul şi data înscrierii în Registrul special al persoanelor juridice, ţinut la instanţele judecătoreşti;

– temeiul modificării;

– obiectul modificării;

– numărul dosarului de la instanţa judecătorească care a admis modificarea;

– numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a admis modificarea.

20. Menţiuni cu privire la reorganizare

21. Menţiuni cu privire la dizolvare

22. Alte menţiuni

23. Data radierii.

SECŢIUNEA a III-a A3

Cluburi sportive societăţi comerciale sportive pe acţiuni

1. Numărul de identificare

2. Numărul şi data înscrierii în Registrul comerţului

3. Numărul şi data Monitorului Oficial al României în care s-a făcut publicarea

4. Denumirea

5. Sediul:

– judeţul;

– localitatea;

– adresa;

– telefon;

– fax;

– e-mail (URL).

6. Durata de funcţionare

7. Capitalul social şi structura acţionariatului

8. Acţionarii:

– numele/denumirea;

– domiciliul/sediul.

9. Scopul

10. Obiectivele

11. Consiliul de administraţie – componenţa nominală

12. Organul de control – componenţa nominală

13. Reprezentantul legal

14. Certificatul de identitate sportivă:

– numărul;

– data emiterii.

15. Menţiuni cu privire la afilierea la federaţia sportivă naţională:

– denumirea federaţiei sportive naţionale;

– sediul federaţiei sportive naţionale;

– radierea.

16. Menţiuni cu privire la afilierea la alte organizaţii sportive:

– denumirea organizaţiei sportive;

– sediul organizaţiei sportive;

– radierea.

17. Modificări ale actelor de constituire:

– data înscrierii modificării în Registrul comerţului;

– temeiul modificării;

– obiectul modificării.

18. Menţiuni cu privire la reorganizare

19. Menţiuni cu privire la dizolvare

20. Alte menţiuni

21. Data radierii.

PARTEA a II-a – B – ASOCIAŢII SPORTIVE JUDEŢENE ŞI ALE MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, PE RAMURĂ DE SPORT

1. Numărul de identificare

2. Numărul şi data înscrierii în Registrul special al persoanelor juridice, ţinut la instanţele judecătoreşti

3. Numărul şi data înscrierii în Registrul naţional, ţinut la Ministerul Justiţiei

4. Numărul dosarului de la instanţa judecătorească care a admis dobândirea personalităţii juridice:

– numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile de acordare a personalităţii juridice.

5. Denumirea

6. Sediul:

– judeţul;

– localitatea;

– adresa;

– telefon;

– fax;

– e-mail (URL).

7. Durata de funcţionare

8. Scopul

9. Obiectivele

10. Patrimoniul iniţial

11. Asociaţii – membri

12. Consiliul director – componenţa nominală

13. Organul de control – componenţa nominală

14. Reprezentantul legal

15. Certificatul de identitate sportivă:

– numărul;

– data emiterii.

16. Menţiuni cu privire la afilierea la federaţia sportivă naţională:

– denumirea federaţiei sportive naţionale;

– sediul federaţiei sportive naţionale;

– radierea.

17. Menţiuni cu privire la statutul juridic de utilitate publică:

– recunoaşterea: Hotărârea Guvernului nr. ../…, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. ….. din ……..

– retragerea: Hotărârea Guvernului nr. ../…., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. ….. din ……

18. Modificări ale actelor de constituire:

– numărul şi data înscrierii în Registrul special al persoanelor juridice, ţinut la instanţele judecătoreşti;

– temeiul modificării;

– obiectul modificării;

– numărul dosarului de la instanţa judecătorească în care s-a admis modificarea;

– numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a admis modificarea.

19. Menţiuni cu privire la reorganizare

20. Menţiuni cu privire la dizolvare

21. Alte menţiuni

22. Data radierii.

PARTEA a III-a – C – FEDERAŢII SPORTIVE NAŢIONALE

1. Numărul de identificare

2. Numărul şi data înscrierii în Registrul special al persoanelor juridice, ţinut la instanţele judecătoreşti.

3. Numărul şi data înscrierii în Registrul naţional, ţinut la Ministerul Justiţiei.

4. Numărul dosarului de la instanţa judecătorească care a admis dobândirea personalităţii juridice:

– numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile de acordare a personalităţii juridice.

5. Denumirea

6. Sediul:

– judeţul;

– localitatea;

– adresa;

– telefon;

– fax;

– e-mail (URL).

7. Durata de funcţionare

8. Patrimoniul iniţial

9. Structurile sportive membre:

– numele/denumirea;

– domiciliul/sediul;

– numărul de identificare;

– Certificatul de identitate sportivă – numărul şi data emiterii.

10. Scopul

11. Obiectivele

12. Consiliul director – componenţa nominală

13. Organul de control – componenţa nominală

14. Reprezentantul legal

15. Certificatul de identitate sportivă:

– numărul;

– data emiterii.

16. Menţiuni cu privire la afilierea la federaţia sportivă internaţională:

– denumirea federaţiei sportive internaţionale;

– sediul federaţiei sportive internaţionale;

– radierea.

17. Menţiuni cu privire la afilierea la alte organizaţii internaţionale:

– denumirea organizaţiei;

– sediul organizaţiei;

– radierea.

18. Menţiuni cu privire la statutul juridic de utilitate publică:

– Legea nr. …./…., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. … din ….

19. Modificări ale actelor de constituire:

– numărul şi data înscrierii în Registrul special al persoanelor juridice, ţinut la instanţele judecătoreşti;

– temeiul modificării;

– obiectul modificării;

– numărul dosarului de la instanţa judecătorească în care s-a admis modificarea;

– numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a admis modificarea.

20. Menţiuni cu privire la reorganizare

21. Menţiuni cu privire la dizolvare

23. Alte menţiuni

24. Data radierii.

PARTEA a IV-a – D – LIGI PROFESIONISTE

1. Numărul de identificare

2. Numărul şi data înscrierii în Registrul special al persoanelor juridice, ţinut la instanţele judecătoreşti.

3. Numărul şi data înscrierii în Registrul naţional, ţinut la Ministerul Justiţiei

4. Numărul dosarului de la instanţa judecătorească care a admis dobândirea personalităţii juridice:

– numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile de acordare a personalităţii juridice.

5. Denumirea

6. Sediul:

– judeţul;

– localitatea;

– adresa;

– telefon;

– fax;

– e-mail (URL).

7. Durata de funcţionare

8. Patrimoniul iniţial

9. Asociaţii – membrii:

– numele/denumirea;

– domiciliul/sediul;

– numărul de identificare;

– Certificatul de identitate sportivă – numărul şi data emiterii.

10. Scopul

11. Obiective

12. Consiliul director/administraţie – componenţa nominală

13. Organul de control – componenţa nominală

14. Reprezentantul legal

15. Certificatul de identitate sportivă:

– numărul;

– data emiterii.

16. Modificări ale actelor de constituire:

– numărul şi data înscrierii în Registrul special al persoanelor juridice, ţinut la instanţele judecătoreşti;

– temeiul modificării;

– obiectul modificării;

– numărul dosarului de la instanţa judecătorească în care s-a admis modificarea;

– numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a admis modificarea.

17. Menţiuni cu privire la reorganizare

18. Menţiuni cu privire la dizolvare

19. Alte menţiuni

20. Data radierii.

PARTEA a V-a – E – ORGANIZAŢII SPORTIVE NAŢIONALE ŞI COMITETUL OLIMPIC ROMÂN

1. Numărul de identificare

2. Numărul şi data înscrierii în Registrul special al persoanelor juridice, ţinut la instanţele judecătoreşti

3. Numărul şi data înscrierii în Registrul naţional, ţinut la Ministerul Justiţiei

4. Numărul dosarului de la instanţa judecătorească care a admis dobândirea personalităţii juridice:

– numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile de acordare a personalităţii juridice.

5. Denumirea

6. Sediul:

– judeţul;

– localitatea;

– adresa;

– telefon;

– fax;

– e-mail (URL).

7. Durata de funcţionare

8. Patrimoniul iniţial

9. Asociaţii – membrii:

– numele/denumirea;

– domiciliul/sediul;

– numărul de identificare;

– Certificatul de identitate sportivă – numărul şi data emiterii.

10. Scopul

11. Obiectivele

12. Consiliul director – componenţa nominală

13. Organul de control – componenţa nominală

14. Reprezentantul legal

15. Certificatul de identitate sportivă:

– numărul;

– data emiterii.

16. Menţiuni cu privire la afilierea la alte organizaţii internaţionale:

– denumirea organizaţiei;

– sediul organizaţiei;

– radierea.

17. Modificări ale actelor de constituire:

– numărul şi data înscrierii în Registrul special al persoanelor juridice, ţinut la instanţele judecătoreşti;

– temeiul modificării;

– obiectul modificării;

– numărul dosarului de la instanţa judecătorească în care s-a admis modificarea;

– numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a admis modificarea.

18. Menţiuni cu privire la reorganizare

19. Menţiuni cu privire la dizolvare

20. Alte menţiuni

21. Data radierii.

PARTEA a VI-a – F – STRUCTURILE SPORTIVE FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ

1. Numărul de identificare

2. Denumirea

3. Ramura de sport

4. Certificatul de identitate sportivă:

– numărul;

– data emiterii.

TITLUL II

Subregistrul structurilor sportive fără personalitate juridică

1. Numărul de identificare

2. Numărul şi data autentificării contractului de societate

3. Denumirea

4. Sediul:

– judeţul;

– localitatea;

– adresa;

– telefon;

– fax;

– e-mail (URL).

5. Durata de funcţionare

6. Aporturile

7. Ramurile de sport

8. Asociaţii:

– numele/denumirea;

– domiciliul/sediul.

9. Scopul

10. Obiectivele

11. Certificatul de identitate sportivă:

– numărul;

– data emiterii.

12. Menţiuni cu privire la calitatea de membru al asociaţiei judeţene pe ramură de sport

13. Modificări ale actelor de constituire:

– temeiul modificării;

– obiectul modificării.

14. Alte menţiuni.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA 2

la regulament

 

__________________________ ___________________

| MINISTERUL | | Registrul special |

| TINERETULUI ŞI SPORTULUI | | nr. …………. |

|__________________________| |___________________|

 

Certificat de identitate sportivă

______________________________________________________________________________

| 1. Denumirea structurii sportive ……………………………………. |

| …………………………………………………………………. |

| 2. Sediul structurii sportive ………………………………………. |

| …………………………………………………………………. |

| 3. Durata de funcţionare …………………………………………… |

| …………………………………………………………………. |

| 4. Numărul de identificare din Registrul sportiv şi data ………………. |

| …………………………………………………………………. |

| 5. Menţiuni ………………………………………………………. |

| …………………………………………………………………. |

| 6. Semnătura şi ştampila …………………………………………… |

| …………………………………………………………………. |

| 7. Data eliberării ………………………………………………… |

| |

| Eliberat în baza art. 21 alin. (3) şi a art. 24 alin. (1) din Legea educaţiei|

| fizice şi sportului nr. 69/2000. |

|______________________________________________________________________________|

 

ANEXA 3

la regulament

 

CERERE

de înregistrare în Registrul sportiv

______________________________________________________________________________

| 1. Persoana care reprezintă structura sportivă: |

| numele ………………………………………………………… |

| domiciliul …………………………………………………….. |

| 2. Asociaţii, fondatorii, membrii sau, după caz, persoanele juridice care |

| constituie structura sportivă: |

| numele/denumirea ……………………………………………….. |

| domiciliul/sediul ………………………………………………. |

| 3. Denumirea structurii sportive: |

| …………………………………………………………………. |

| 4. Sediul: |

| judeţul ……………………………………………………….. |

| localitatea ……………………………………………………. |

| adresa ………………………………………………………… |

| telefon/fax ……………………………………………………. |

| e-mail (URL) …………………………………………………… |

| 5. Patrimoniul iniţial/capitalul social iniţial/aportul asociaţilor |

| …………………………………………………………………. |

| 6. Certificatul de înmatriculare în Registrul comerţului, în cazul |

| structurilor sportive, societăţi comerciale sportive pe acţiuni (numărul şi |

| data emiterii): |

| …………………………………………………………………. |

| 7. Certificatul de înscriere în Registrul naţional, în cazul structurilor |

| sportive, persoane juridice fără scop patrimonial (numărul şi data emiterii):|

| …………………………………………………………………. |

| 8. Actele de constituire autentificate de …………….. sub nr. …….. |

| din data de ………………. |

| 9. Temeiul juridic al cererii (în baza prevederilor Legii educaţiei fizice şi|

| sportului nr. 69/2000) …………………………………………….. |

|10. Ramurile de sport practicate: ……………………………………. |

|11. Înscrisuri doveditoare: |

| – copie legalizată de pe hotărârea judecătorească definitivă şi |

| irevocabilă de acordare a personalităţii juridice, în cazul structurilor |

| sportive cu personalitate juridică; |

| – contractul de societate, autentificat, în cazul structurilor sportive |

| fără personalitate juridică; |

| – copie legalizată de pe Certificatul de înregistrare a structurilor |

| sportive, persoane juridice fără scop patrimonial, în Registrul naţional; |

| – copie legalizată de pe Certificatul de înmatriculare în Registrul |

| comerţului, în cazul structurilor sportive societăţi comerciale sportive pe |

| acţiuni; |

| – copii de pe actul de dispoziţie al organului administraţiei publice |

| centrale sau locale în baza căruia funcţionează, inclusiv de pe regulamentul |

| propriu de organizare şi funcţionare şi de pe actul de dispoziţie care să |

| stabilească, pe lângă activitatea de învăţământ, şi activităţi de selecţie, |

| pregătire şi participare la sistemul competiţional naţional, în cazul |

| cluburilor sportive persoane juridice de drept public; |

| – dovada sediului. |

|12. Data ……………….. |

| ……………………. |

| (semnătura şi ştampila) |

|______________________________________________________________________________|

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA 4

la regulament

 

CERERE

de înregistrare în Registrul sportiv a modificărilor actelor de constituire

______________________________________________________________________________

| 1. Persoana împuternicită să efectueze procedura: |

| numele ………………………………………………………… |

| domiciliul …………………………………………………….. |

| 2. Asociaţii, fondatorii, membrii sau, după caz, persoanele juridice care |

| constituie structura sportivă: |

| numele/denumirea ……………………………………………….. |

| domiciliul/sediul ………………………………………………. |

| 3. Denumirea structurii sportive: |

| …………………………………………………………………. |

| 4. Sediul: |

| judeţul ………………………………………………………… |

| localitatea …………………………………………………….. |

| adresa …………………………………………………………. |

| telefon/fax …………………………………………………….. |

| e-mail (URL) ……………………………………………………. |

| 5. Modificarea se referă la: |

| …………………………………………………………………. |

| 6. Actul adiţional autentificat de …………………. sub nr. ………. |

| din …………………. |

| 7. Hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care s-a autorizat|

| modificarea actelor constitutive, în cazul structurilor sportive cu |

| personalitate juridică: |

| …………………………………………………………………. |

| 8. Temeiul juridic al cererii (în baza prevederilor Legii educaţiei fizice şi|

| sportului nr. 69/2000): ……………………………………………. |

| 9. Ramurile de sport nou-înfiinţate sau desfiinţate: ………………….. |

|10. Înscrisuri doveditoare: |

| – copie legalizată de pe hotărârea judecătorească definitivă şi |

| irevocabilă de acordare a personalităţii juridice, în cazul structurilor |

| sportive cu personalitate juridică; |

| – contractul de societate, autentificat, în cazul structurilor sportive |

| fără personalitate juridică; |

| – copie legalizată de pe Certificatul de înregistrare a structurilor |

| sportive persoane juridice fără scop patrimonial în Registrul naţional; |

| – copie legalizată de pe Certificatul de înmatriculare în Registrul |

| comerţului, în cazul structurilor sportive societăţi comerciale sportive pe |

| acţiuni; |

| – copii de pe actul de dispoziţie al organului administraţiei publice |

| centrale sau locale în baza căruia funcţionează, inclusiv de pe regulamentul |

| propriu de organizare şi funcţionare şi de pe actul de dispoziţie care să |

| stabilească, pe lângă activitatea de învăţământ, şi activităţi de selecţie, |

| pregătire şi participare la sistemul competiţional naţional, în cazul |

| cluburilor sportive persoane juridice de drept public; |

| – dovada sediului; |

| – dovada patrimoniului. |

| 11. Data …………………. |

| …………………………. |

| (semnătura şi ştampila) |

|______________________________________________________________________________|

 

 

 

 

ANEXA 5

la regulament

 

 

 

 

CERERE

de acordare a avizului şi autorizării funcţionării structurilor sportive

______________________________________________________________________________

| 1. Persoana împuternicită să efectueze procedura: |

| numele ………………………………………………………. |

| domiciliul …………………………………………………… |

| 2. Asociaţii, fondatorii sau, după caz, persoanele juridice care constituie |

| structura sportivă: |

| numele/denumirea ……………………………………………… |

| domiciliul/sediul …………………………………………….. |

| 3. Denumirea structurii sportive: …………………………………. |

| 4. Sediul: |

| judeţul ……………………………………………………… |

| localitatea ………………………………………………….. |

| adresa ………………………………………………………. |

| telefon/fax ………………………………………………….. |

| e-mail (URL) …………………………………………………. |

| 5. Patrimoniul iniţial/capitalul social iniţial/aportul asociaţilor: |

| ……………………………………………………………….. |

| 6. Actele de constituire autentificate de …… sub nr. … din …. |

| 7. Temeiul juridic al cererii (în baza prevederilor Legii educaţiei fizice |

| şi sportului nr. 69/2000): |

| ……………………………………………………………….. |

| 8. Ramurile de sport practicate: |

| ……………………………………………………………….. |

| 9. Înscrisuri doveditoare: |

| – copii legalizate de pe actele de constituire, în cazul structurilor |

| sportive cu personalitate juridică; |

| – contractul de societate, autentificat, în cazul structurilor sportive |

| fără personalitate juridică; |

| – copii de pe actul de dispoziţie al organului administraţiei publice |

| centrale sau locale în baza căruia funcţionează, inclusiv de pe regulamentul|

| propriu de organizare şi funcţionare şi de pe actul de dispoziţie care să |

| stabilească, pe lângă activitatea de învăţământ, şi activităţi de selecţie, |

| pregătire şi participare la sistemul competiţional naţional, în cazul |

| cluburilor sportive persoane juridice de drept public; |

| – dovada sediului; |

| – dovada patrimoniului. |

| 10. Data …………………. |

| ……………………… |

| (semnătura şi ştampila) |

|______________________________________________________________________________|

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA 6

la regulament

 

CERERE

pentru acordarea rentei viagere

 

Subsemnatul/Subsemnata ……………………………., născut/născută la data de ……… în localitatea ………, domiciliat/domiciliată în ………, str. ………… nr. …., bl. …, sc. …, ap. …, judeţul (sectorul) ….., telefon ….., având cetăţenia română, act de identitate ……… seria … nr. ….., paşaport seria … nr. …… (pentru persoanele stabilite în străinătate care deţin cetăţenia română), solicit să aprobaţi plata rentei viagere cuvenite în conformitate cu prevederile art. 64 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 pentru rezultatele obţinute în activitatea sportivă, astfel:

– medalie de ……………………….. la Jocurile Olimpice/Campionatele Mondiale/Campionatele Europene de la ………………….., din anul …….., în proba olimpică de ………………………………;

– medalie de ……………………….. la Jocurile Olimpice/Campionatele Mondiale/Campionatele Europene de la ………………….., din anul …….., în proba olimpică de ………………………………;

– medalie de ……………………….. la Jocurile Olimpice/Campionatele Mondiale/Campionatele Europene de la ………………….., din anul …….., în proba olimpică de ……………………………… .

 

Menţionez că m-am retras din activitatea sportivă competiţională oficială în anul ….. .

Solicit ca plata drepturilor ce mi se cuvin să se efectueze: în numerar/prin mandat poştal la adresa sus-menţionată/prin virament în contul curent personal nr.*) ………. deschis la Banca ………………………………. .

Mă oblig ca în cazul revenirii în activitatea competiţională să aduc la cunoştinţă acest fapt Ministerului Tineretului şi Sportului, în scris, în termen de cel mult 7 zile de la reluarea activităţii.

Mă oblig ca în cazul renunţării sau retragerii cetăţeniei române să aduc la cunoştinţă acest fapt Ministerului Tineretului şi Sportului, în scris, în termen de 7 zile de la aceasta.

Anexez copie xerox de pe actul de identitate (paşaport/buletin de identitate/certificat de naştere) prin care dovedesc calitatea de cetăţean român.

 

…………………….. ……………….

(localitatea, data) (semnătura)

 

Domnului ministru al tineretului şi sportului