STATUTUL C.I.P.S.

CUPRINS

Articolul 1.  Denumirea şi sediul central

Articolul 2.  Obiectul, scopul şi activitatea

Articolul 3.  Structura C.I.P.S

Articolul 4.  Membrii

Articolul 5.  Obligaţii şi drepturile membrilor

Articolul 6.  Încetarea apartenenţei la C.I.P.S.

Articolul 7.  Componenţa C.I.P.S.

Articolul8.  Congresul C.I.P.S.

Articolul 9.  Preziudiul

Articolul 10.  Federaţiile intenaţionale C.I.P.S

Articolul 11.  Secretarul General şi Trezorierul

Articolul 12.  Comisiile permanente

Articolul 13. Comisiile temporare

Articolul 14.  Comisia de cenzori

Articolul 15.  Managementul financiar

Articolul 16.  Limbile oficiale

Articolul 17.  Măsuri disciplinare

Articolul 18.  Curtea de Apel

Articolul 19.  Modificarea statutelor şi dizolvarea C.I.P.S.

Articolul 20.  Dopajul 

Articolul 1. Denumirea şi sediul central 

C.I.P.S. a fost înfiinţată în 22 februarie 1952 în Roma. Sediul central al CIPS este în Roma.

Articolul 2. Obiectul, scopul şi activitatea 

1. C.I.P.S. este o organizaţie non-profit care îşi urmăreşte obiectivele sale în încercarea de a promova înţelegerea reciprocă şi prietenia între membrii săi. C.I.P.S. îşi alege ca obiect de activitate promovarea păcii între membrii ei, în conformitate cu principiile idealului olimpic.

2. Activităţile sportive în cadrul CIPS se efectuează la nivel de amatori.

3. C.I.P.S. este o organizaţie internaţională sportivă cu caracterul universal. Orice altă Federaţia sau Institut Naţional care permite crez politic, sau discriminări rasiale care urmează să fie făcute în cadrul organizaţiei sale proprii sau de care aparţine, fie sau sunt afiliate la organizaţiile care practică orice astfel de discriminări, nu li se permite să facă parte din C.I.P.S.

4. Membri C.I.P.S. nu vor fi responsabili pentru atitudinea propriului guvern.

5. obiectul de activitate al C.I.P.S. se consideră a fi la nivel mondial

6. C.I.P.S. se angajează să promoveze şi sa răspândeasca pescuitului sportiv şi casting-ul, precum şi alte activităţi prevăzute în secţiunea 7 de mai jos.

7. C.I.P.S. într-o societate a bunăstării comune; aceasta cooperează în chip amiabil cu organizaţiile care urmăresc obiecte similare în cadrul de securitate a mediului natural şi a apelor, tineretului, sportului si turismului.

Articolul 3.  Structura C.I.P.S.

1. Structura C.I.P.S. este stabilită de Federaţia Internaţională:
   1. pescuitul în apa dulce;

b.  pescuitul la musca;

c.  pescuitul maritim;

Alte Federaţii Internaţionale pot fi admise de către Adunarea Generală Extraordinară. Decizia va fi luată de o majoritate simplă, dupa cum vom vedea în art.8, pc.18.

1. Doua comisii pentru:
2. Securitatea şi managementul apelor şi al pescuitului
3. Tineret
4. Comisii adiţionale care pot fi puse de către congres pe o bază permanentă sau temporară, având atribuţii specifice.
5. Ţările membre ale C.I.P.S. care aparţin de aceeaşi regiune, pot constitui o zonă C.I.P.S. la iniţiativa unuia sau mai multor organisme afiliate la C.I.P.S. şi aflate în acea zonă a lumii. Fiecare F.I.P.S. va asigura gestionarea, definirea şi constituirea zonelor proprii. F.I.P.S. va adăuga, de asemenea, în statutul lor sau în regulamentul de procedură, elementele care descriu drepturile, obligaţiile şi modul în care aceste zone sunt gestionate. Sub nici o formă statutul C.I.P.S. nu va fi încălcat.  F.I.P.S. se supune apoi la CIPS pentru acceptarea acordului privind constituirea unor astfel de zone pentru aprobarea finală a acestuia de către Adunarea Generală C.I.P.S.

Articolul 4. Membrii

1. C.I.P.S. cuprinde :
   1. membrii obişnuiţi
   2. membrii solicitanţi
   3. membrii promovaţi
   4. membrii asociaţi
2. Federaţiile sau alte organisme naţionale pot deveni membrii obişnuiţi sau solicitanţi, în funcţie de propria lor alegere.
3. Federaţiile sau alte organisme naţionale care doresc să devină afiliate la o federaţie internaţională a C.I.P.S., în conformitate cu articolul 3, punctul 1, trebuie să prezinte un formular de cerere special C.I.P.S. precizând ce tip de membru  doresc să devină. Formularul va fi trimis Federaţiei în cauză, care va face decizia sa în această problemă. În cazul în care decizia este pozitivă, Congresul C.I.P.S. va face decizia sa cu privire la afiliere.
4. Niciunei naţiuni nu i se va  permite să introduca mai multe Federaţii Naţionale sau alte organizaţii recunoscute la nivel naţional, la Federaţia Internaţională C.I.P.S., excepţie fiind doar pentru F.I.P.S.-Mer, în cazul în care mai multe federaţii pentru fiecare naţiune sunt acceptate (a se vedea statutul F.I.P.S.-M.E.R.). Dacă o Federaţia Naţională sau alte Organizaţii nu practică pe parcursul a patru ani la una sau mai multe discipline, aceasta poate fi înlocuită de o altă Federaţie sau Organizaţie Naţională care exercită o activitate în acest / aceste disciplină (e).

Secretarul general C.I.P.S.  va notifica fostul membru, prin scrisoare recomandată care va fi trimisă la ultima sa adresă cunoscută. În cazul în care memberle de mai sus nu reuşesc să răspundă în termen de şaizeci de zile, prevederile nu se consideră a fi la fel tacit acceptate.

1. Apartenenţa la C.I.P.S. este supusă apartenenţei la una dintre organizaţiile C.I.P.S. cum sunt stabilite la art. 3.
2. Dacă, din cauza motivelor politice ţara instituţiei membre naţionale trebuie împărţită în două sau mai multe ţări recunoscute de ONU, fiecare ţară poate selecta o deplina şi eligibilă Organizaţie Naţională pentru deveni membri C.I.P.S.

Dacă, pe de alta parte, două sau mai multe ţări se unesc formând o singură ţară, Federaţia care anterior a reprezentat aceste ţări în cadrul C.I.P.S. este autorizată să efectueze rolul lor în calitate de membri în totalitate eligibili până la următorul Congres. După Congres, regula prezentă, în vigoare se aplică, şi anume membrul C.I.P.S. poate acorda instituţiei naţionale, numai pe ţară.

Se înţelege şi mai mult în timpul perioadei de tranziţie, orice ţară este permisa să ia parte la Campionatele Mondiale, cu o echipa naţională numai, compoziţia care va fi convenită între Federaţiile concerne.

1. Statutele de membru promovat al C.I.P.S. poat fi acordate Federaţiilor şi instituţiilor care recunosc articole din C.I.P.S. , precum şi dorinţa de a coopera în misiunile încredinţate comitetelor şi comisiilor, în timp ce nu doresc să devină afiliate la orice federaţie internaţională C.I.P.S. Membrii de promovarea trebuie să fie admişi printr-o rezoluţie a Congresului. Membrii de promovare trebuie să plătească o taxă de membru, la valoarea care trebuie stabilită de către Congres.
2. Federaţiile internaţionale care practică discipline diferite de cele ale federaţiei internaţionale F.I.P.S. pot deveni membrii asociaţi C.I.P.S. Activităţile membrilor asociaţi vor fi asociate cu cele ale C.I.P.S. Acestea iau parte la lucrările şi acţiunile Confederaţiei Internaţionale de Pescuit Sportiv. Membrii asociaţi trebuie se recunoască şi să accepte statutul C.I.P.S. Acestia trebuie sa fie, de asemenea, membri ai uneia dintre G.A.I.S.F. sau I.O.C.
3. Orice Federaţie sau Institut Naţional care candidează la aderarea la C.I.P.S. îşi poate încredinţa reprezentanţii săi în susţinerea cererii atunci când acest lucru este prezentat la Congres. În cazul în care cererea este acceptată, reprezentanţilor Federaţiei în cauză li se permite să participe la Congres, cu efect imediat.
4. C.I.P.S. va accepta noile state membre pe o bază   preliminară, cu aprobarea finală omologată de Congres. Noii membri vor plăti o taxă de membru de la data acceptării preliminare. Orice federaţie non-membru sau alt institut naţional poate fi invitat să ia parte la un concurs de sport sau un eveniment organizat de C.I.P.S.sau un membru C.I.P.S., dar doar o singură dată.

Articolul 5 – Drepturile şi oligaţiile membrilor

1. Drepturi

Membrii obişnuiţi au dreptul:

a)     să participle la Congres prin proprii lor delegaţi, să voteze, să facă propuneri şi să prezinte candidaturi.

b)    Să participe la evenimentele C.I.P.S., în conformitate cu apartenenţa lor la o Federaţie Internaţională C.I.P.S.

c)     să fie ascultaţi şi să voteze în cazul în care există discuţii privind problemele care îl privesc;

d)    să se bucure de sprijinul şi promovarea C.I.P.S.;

e)     să indice apartenenţa lor la  C.I.PS. în statut şi în corespondenţa lor;

f)      să facă apel la organizaţiile competente din C.I.P.S. pentru a rezolva orice controverse;

g)      să se bucure de informaţii periodice privind evenimente care sunt importante pentru C.I.P.S.;

h)    să solicite pentru introducerea datelor organizaţiei în calendarele Federaţiei internaţionale C.I.P.S.

i)        să organizeze evenimente C.I.P.S., în funcţie de apartenenţa lor la o  Federaţia Internaţională C.I.P.S.

Membrii solicitanţi au dreptul:

a)     de a participa la Congres, prin delegaţii lor proprii, fără drept de vot şi        fără a fi în măsură să prezinte candidatura lor pentru prezidiu.

b)    să participe la evenimente CIPS, în funcţie de apartenenţa acestora la o federaţie internaţională, fără a putea să le organizeze;

c)     de a fi ascultat în discuţii avand ca tema problemele care îi privesc;

d)    De a se bucura de suportul si promoţiile C.I.P.S.

e)     De a-şi indica aparteneţa la C.I.P.S. în statutul şi în corespondenţa lor.

f)      de a face apel la organizaţiile competente CIPS pentru a rezolva orice fel de controverse;

g)     Să se bucure de informaţii periodice privind evenimente care sunt importante pentru C.I.P.S.

Membrii care promovează au dreptul să trimită delegaţi cu vot consultativ la Congresul C.I.P.S. şi să prezinte propuneri prin intermediul comisiilor prin care participă. În plus, aceştia dispun de drepturile indicate la articolul 5, punctul 1, b) şi g).

Membrii asociaţi au dreptul de a:

a)     Participa la Congres, cu delegaţii lor şi de a vota cu privire la toate problemele. Excepţie se face numai pentru membrii Prezidiului de alegeri, care nu au dreptul de a vota sau de a prezenta candidatul lor.

b)    Participa la toate evenimentele C.I.P.S.

c)     A fi auziţi în comunicarea problemelor care îi privesc;

d)    A avea suportul C.I.P.S.

e)     A menţiona asocierea la C.I.P.S. în corespondenţa lor;

f)      A fi invitaţi la întalnirile din prezidiu, însă fără drept de vot.

Membrii obişnuiţi şi solicitanti, au obligaţia de a:

a)     observa statutul  C.I.P.S.

b)    de a-şi elabora propriul statut pentru a nu fi în contradicţie cu C.I.P.S.

c)     de a ajuta C.I.P.S. în realizarea ţintelor, dupa cum spune art.2.

d)    plăti în mod regulat taxele stabilite de congres.

e)     Promova o relaţie prietenoasă între membrii C.I.P.S.

f)      Respecta regulile sportive;

g)      De a informa C.I.P.S. despre numele lor, adresa, adresa e-mail, şi numere de telefon, şi de a nominaliza oamenii care sunt autorizaţi să îi reprezinte în mod oficial în toate împrejurările.

Membrii asociaţi au obligaţia de

a) observa Statutul C.I.P.S.;

b) plăti regulat taxele stabilite de Congres.

Articolul 6.  Încetarea Apartenenţei la C.I.P.S.

1. statutul membrilor C.I.P.S. se consideră a fi pierdut:

a.        prin demisie volutară notificată printr-o scrisoare recomandată cu efect la expirarea anului fiscal;prin expulzare

b.        din cauza încălcării principiilor, articolelor din Statutul Asociaţiei sau dispoziţiilor suplimentare în acesta;

c.     în cazul în care, în  propria sa ţară, o Federaţie îşi pierde dreptul de reprezentare  a pescuitului sau casting-ului;

d.         în caz de neplată a taxelor datorate la C.I.P.S. de federaţiile naţionale.

1. În caz de demisie, acest lucru trebuie să fie depus la Secretariatul General C.I.P.S. Ulterior, în conformitate cu art. 4, autoritatea competentă C.I.P.S. este notificată cu privire la acest lucru.
2. Membrii Demisionaţi sau expulzaţi trebuie să renunţe la statutul lor în calitate de membri C.I.P.S., precum şi la toate drepturile lor faţă de C.I.P.S. şi organizaţiile sale.  Membrilor expulzaţi şi demisionaţi nu li se va rambursa taxa plătită anetrior la oricare dintre bunurile C.I.P.S.

 

Articolul 7 – părţile C.I.P.S.

1. Părţile vor fi:

–         Congresul

–         Preşedintele

–         Prezidiul

–         Secretariatul General

–         Trezorierul

–         Comisia de cenzori

–         Comisia de Apel

1. Toate organismele îşi îndeplinesc sarcinile lor pe o bază de titlul onorific. Cu toate acestea, decizia asupra prezidiului, cazare, transport şi alte cheltuieli extraordinare pot fi rambursate.

 

Articolul 8- Congrseul C.I.P.S.

 

1. Congresul este organizaţia supremă a C.I.P.S., el ia decizii cu privire la interpretarea statutului.
2. Congresul Ordinar se întruneşte cel puţin anual să adopte bilanţul
3. Congresul este format din:

a)     Prezidiu

b)    Delegaţii mebrilor obişnuiţi şi ai mebrilor solicitanţi

c)     Delegaţii comisiei de cenzori;

d)    Delegaţii observatori ai membrilor Promovaţi;

e)     Persoanele invitate de către Prezidiu

1. Delegaţilor membrilor obişnuiţi trebuie să fie desemnaţi cu un singur drept pentru fiecare Federaţie Naţională afiliată.
2. Congresul trebuie să fie considerat a fi atins numărul necesar de mebrii, la primul apel atunci când cel puţin o jumătate din delegaţi cu drept de vot sunt prezenţi sau reprezentaţi. La al doilea apel, care va începe cu cel puţin cu o jumătate de oră după primul apel, deciziile vor fi valabile indiferent de numărul de persoane care participă la Congres. După ce cerinţa de mai sus este îndeplinită, se consideră ca dobândită pe parcursul Congresului.
3. În principiu, locul şi data Congresului, vor fi stabilite de către congres.
4. Congresul trebuie să fie convocat cu cel puţin şase luni în avans, care indică locul şi data acestuia.
5. Orice propunere de prezentare în timpul Congresului trebuie să fie trimisă printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire la Secretariatului General C.I.P.S. cu cel puţin patru luni în avans.
6. Ordinea de zi şi propunerile primite trebuie să fi servite pe membrii cu două luni în avans.
7. Toate propunerile trimise la Secretariatul General trebuie să figureze pe ordinea de zi a Congresului.
8. În ceea ce priveşte includerea de propuneri de urgenţă, majoritate de trei sferturi este necesară.
9. Membrii trebuie să notifice numele delegaţilor cu cel puţin o lună în avans. Pentru a avea drept de vot, delegaţii trebuie să deţină un delegat de la Federaţia Naţională a lor, care trebuie să plătească taxa de participare în prealabil Congresului.
10. Dacă în orice moment un delegat părăseşte sala de Congres, preşedintele Federaţiei în cauză poate autoriza numai lui / ei înlocuirea de către un reprezentant al Federaţiei în cauză. Dacă un membru este în imposibilitatea de a participa la Congres, acesta notifică în scris prezidiului şi poate fi reprezentat de un alt membru. Acesta din urmă, trebuie să deţină o delegaţie pentru un astfel de scop. Membrilor trebuie să li se permită să reprezinte doar un sigur membru absent.
11. Delegaţii trebuie să fie membri ai Federaţiei pe care o reprezintă şi să fie numiţi de către Federaţie.
12.  Atunci când îşi exercită dreptul de vot, membrul prezidiului, care este în acelaşi timp, un delegat al Federaţiei sale proprii trebuie să participe în calitate de delegat.
13. Ordinea de zi a unui Congres ordinar cuprind următoarele elemente:

a) o deschidere a Congresului;

b) Înfiinţarea unei Comisii pentru a verifica mandatele (în caz de alegeri, este numită o Comisie electorală);

c) Acceptarea de noi membri

d) Constatarea de aşteptare corectă şi numărul necesar de membrii ai Congresului şi voturile fiind reprezentate;

e) Raportul prezidiului;

f) Rapoarte de la   Federaţia Internaţională şi Comitetele C.I.P.S.;

g) raportul Secretarului General;

h) Raportul trezorierului

i)  Raportul comisiei de cenzori;

j)  Descărcarea de gestiune completă este acordată Trezorierului;

k) Discuţia asupra rapoartelor;

l) Cuantumul taxelor;

m) Stabilirea unor taxe şi aprobarea bugetului;

n) Discuţii şi votarea moţiunii;

o) Discuţiile şi votarea oricăror modificări ale articolelor de asociere (numai dacă este inclus în ordinea de zi);

p) Locul şi data următorului Congres ordinar;

q) Alegerile în conformitate cu articolele de asociere.

17. Candidaţi pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte şi trezorier trebuie să fie prezentaţi la Prezidiul cu cel puţin 40 zile înainte de data alegerilor. Fiecare candidatură trebuie să fie însoţită de acordul scris al Federaţiei candidatului. În ceea ce priveşte celelalte voturi, Congresul va face decizia sa în acest sens, alegand între un vot secret, dacă este necesar, sau un vot prin care se ridică mâinile.

18. Congresul decide cu o majoritate simplă de participare sau voturile reprezentate, cu excepţia următoarelor decizii care necesită o majoritate de trei sferturi din prezenţă sau din voturile reprezentate.

a) modificări la articolele de asociere;

b) de expulzare a unui membru C.I.P.S.;

c) lichidarea C.I.P.S.

O naţiune care este absentă poate fi reprezentată de o federaţie la alegerea sa (dreptul la un vot) numai în zonele în care este membru, şi în Adunarea Generală, de asemenea.

19. Propuneri referindu-se la un vot de neîncredere ar putea fi devansate prin majoritate simplă a voturilor exprimate sau reprezentate.

20. Preşedintele şi Secretarul General vor întocmi şi semna acţiunea Congresului. Acţiunea trebuie să fie trimisă tuturor membrilor în termen de trei luni. Dacă protestele nu sunt depuse în termen de trei luni, procedura se consideră că a fost aprobată. În acest ultim caz, un raport cu privire la deciziile adoptate trebuie să fie trimis tuturor membrilor termen de o lună.

21. Cu excepţia cazului în care se prevede altfel, deciziile adoptate de Congres vor avea efect imediat.

22. Procedura de Congres este reglementată de ordinea de zi a C.I.P.S.

23. Congresul Extraordinar trebuie să fie convocat cu un preaviz de trei luni în următoarele cazuri:

a) în cazul în care e decis de prezidiu;

b) la cererea de un sfert dintre membrii obişnuiţi.

Anunţul menţionat anterior, indicând locul, data şi ordinea de zi a Congresului extraordinar trebuie să fi servit pe membrii prin intermediul scrisorii recomandate cu cel puţin două luni în avans.

Articolul 9 – Prezidiul

1. Congresul alege prezidiului C.I.P.S. pentru o perioadă de patru ani. Acesta este compus din următorii membri:

-a) preşedinte;

b) doi vicepreşedinţi;

c) preşedinţii Federaţiei Internaţionale C.I.P.S.

d) secretarul general;

e) Trezorierul.

2. În conformitate cu articolul 9, poziţiile 1 a), b) şi e) Membrii prezidiului sunt aleşi de către Congres printr-un vot vot secret, cu o majoritate simplă a voturilor celor prezenţi sau reprezentaţi. Ei trebuie să fie delegaţii propriei  Federaţii Naţionale şi să se bucure  de încrederea  Federaţiei de a fi confirmaţi prin procură scrisă.

3. Preşedintele, vicepreşedinţi, trezorierul sau secretarul general pot fi preşedinţi sau vicepreşedinţi ai Federaţiei Internaţionale sau Comisiilor permanente. În cazul în care preşedintele este absent, vicepreşedinte cu anii cei mai mulţi de serviciu va prelua rolul său.

4. Preşedintele  Federaţiei Internaţionale C.I.P.S.  sunt membri ai prezidiului de drept şi trebuie să fie aleşi de către Adunările Generale ale C.I.P.S.. În ceea ce priveşte activitatea lor în legătură cu prezidiul C.I.P.S., numirea lor va fi evaluată de Congres.

5. Vice preşedintele va fi responsabil cu următoarele:

a) Unul pentru Comisia pentru tineret, care va fi formată din patru membri desemnaţi de fiecare din cei patru preşedinţi ai Federaţiilor Internaţionale C.I.P.S.

b) Altul pentru Comisia pentru Menţinerea Apelor şi Mediului, care cuprinde patru membri, care nu trebuie să fie aceeaşi ca membrii Comisiei pentru Tineret. Aceştia sunt numiţi de către fiecare din cei patru preşedinţi  ai Federaţiei Internaţionale şi va include, de asemenea, membri ai unui comitet ştiinţific.

Cei doi vicepreşedinţi întocmesc un raport de activitate pe care îl prezintă prezidiului atunci când se întâlnesc.

6. La recomandarea  Prezidiului, titlul de preşedinte de onoare sau alte titluri de onoare pot fi catalogate de Congres.

7. Secretarul general este numit de către prezidiu.

8. Prezidiul gestionează activitatea C.I.P.S. şi execută hotărârile Congresului. Acesta este legitimat cu competenţe de administrare şi va avea dreptul de a lua toate deciziile legate de  probleme de urgenţă, deciziile care, cu toate acestea, trebuie să fie, ulterior, sub rezerva de catalogare a Congresului.

9. Prezidiul se întruneşte cel puţin o dată pe an. Rezoluţiile în legătură cu aceasta se efectuează cu condiţia ca prezidiul sa fie convocat în mod corespunzător şi cu condiţia ca cel puţin cinci membri să fie prezenţi.

10. La propunerea a cel puţin cinci membri ai prezidiului, preşedintele va convoca o reuniune extraordinară. Rezoluţiile în legătură cu aceasta se efectuează cu majoritate simplă de voturi. În caz de egalitate, propunerea se consideră a fi respinsă.

11. Prezidiul va avea dreptul de numire a Comisiilor pentru sarcini specifice cu durată limitată.

12. Prezidiul C.I.P.S. trebuie să aibă obligaţia de a stabili deputaţilor respectarea C.I.P.S. la articolele de asociere.

13. Prezidiul va fi însărcinat cu coordonarea activităţilor  C.I.P.S. Aceste organisme au datoria de  a informa Secretariatul General C.I.P.S. cu privire la planurile lor într-un termen rezonabil.

14. Preşedintele C.I.P.S. va conduce Congresul şi reuniunile prezidiului.

15. Preşedintele reprezintă C.I.P.S. atât în străinătate, precum şi faţă de terţi.

16. În caz de impediment al preşedintelui, el va fi înlocuit de către vicepreşedintele, cu ani cei mai mulţi ; este aceelaşi pentru C.I.P.S.

17. In cazul in care Presedintele nu mai este capabil să îşi îndeplinească sarcinile sale, el va fi înlocuit de către vicepreşedinte cu anii cei mai în funcţie până când următorul Congres va alege noul preşedinte.

18. Preşedintele trebuie să fie însărcinat cu desfăşurarea activităţilor curente, în numele prezidiului. Deciziile sale, cu toate acestea, nu se pot abate de la politica generală stabilită de Prezidiu în sine şi de către Congres.

19. Preşedintele trebuie să semneze proceduri, rezoluţiile şi notificări, împreună cu secretarul general, şi semnează împreună cu trezorierul obligaţiile financiare.

20. În cazul în care Trezorierul este în imposibilitatea de a-şi îndeplini atribuţiile, Preşedintele solicită un vicepreşedinte pentru a-l înlocui.

21. În cazul în care un membru al prezidiului încetează să îndeplinească atribuţiile între două Congrese, Congresul următor numeşte suplinitorul său.

Articolul 10.  Federaţiile Internaţionale C.I.P.S.

 

1. În conformitate cu articolele 2 şi 3 de mai sus, Federaţia Internaţională în cadrul C.I.P.S. este stabilită în scopul de a desfăşura activităţi sportive.

2. C.I.P.S.  întocmeşte propriile sale articole de asociere, fiecare pentru propria lor disciplină, care vor deveni parte integrantă din articole C.I.P.S. de asociere.

3. Actul constitutiv al C.I.P.S. nu trebuie să fie în discordanţă cu articolele de asociere menţionate.

4. În ceea ce priveşte propriile lor disciplinele sportive, C.I.P.S.  dispune de o autonomie maximă.

5. C.I.P.S. va fi finanţată prin taxele membrilor C.I.P.S., ei, de asemenea, fiind membri ai disciplinei internaţionale .

6. Congresul C.I.P.S. stabileşte cuantumul taxelor care urmează să fie alocate activitaţii generale C.I.P.S.

7. Orice decizie a comisiilor va fi clasată de către prezidiului C.I.P.S.

Articolul 11.  Secretariatul si trezoreria generală

1. Secretarul general este organul executiv al prezidiului. Secretarul general va gestiona Secretariatul General sub propria sa responsabilitate. Secretarul general trebuie să elaborareze şi să trimită procesul-verbal al Congresului şi al reuniunilor prezidiului în cele trei limbi oficiale. Mai mult decât atât, secretarul general va fi responsabil pentru publicarea rapoartelor C.I.P.S., precum şi pentru organizarea locală a Congresului şi reuniuni ale prezidiului.

1. Trezorierul este responsabil de gestionarea evidenţei contabile şi a numerarului C.I.P.S., în afară de raportare în timpul Congreselor. El actualizează documentele justificative de venituri şi cheltuieli, şi propune prezidiului bugetul pentru următorul  an financiar. El controlează veniturile şi cheltuielile în conformitate cu planul de afaceri general şi bugetul adoptat de către Congresul ordinar. El supraveghează colectarea de taxe şi impozite. Supraveghează impozitele, taxele şi cotizaţiile.

Întocmeşte un raport cu ocazia Prezidiului şi a Congresului.

Articolul 12.  Durata brevetelor

 

1. Comisiile permanente sunt formate pentru a-şi îndeplini sarcinile generale C.I.P.S. . Acestea îşi desfăşoară activitatea în strânsă legătură cu C.I.P.S.
2. Comisiile permanente vor efectua în conformitate cu un program de lucru care urmează să fie aprobat de Congres
3. Mijloacelor financiare necesare pentru funcţionarea Comisiilor permanente sunt stabilite de către Congres, în cadrul bugetului C.I.P.S.
4. Direcţia Comisiilor permanente este încredinţată unuia dintre vicepreşedinţi şi patru membri numiţi de către fiecare dintre preşedinţii C.I.P.S.  (a se vedea secţiunea 5, articolul 9).
5. În scopul de a organiza o şedinţă a Comisiilor permanente în afara Congresului C.I.P.S., autorizaţia preşedintelui acestuia este necesară.
6. Fiecare preşedinte al Comisiei prezintă un raport scris privind activităţile de prezidiu înainte de fiecare reuniune a prezidiului.

 

Articolul 13. Brevetele temporare

1. Comisiile temporare se constituie în scopul de a-şi îndeplini sarcinile specifice în cadrul activităţii C.I.P.S.

2. Mijloacelor financiare necesare pentru funcţionarea temporară a acestor comisii sunt stabilite de către Congres, în cadrul bugetului C.I.P.S.

3. Preşedintele unei Comisiei Temporare este numit de către prezidiu.

4. Dacă este necesar, la propunerea sau invitaţia preşedintelui C.I.P.S., peşedintele comisiei temporare poate participa la reuniunile Prezidiului cu vot consultativ.

Articolul 14.  Comisia de cenzori

1. 1. Congresul va alege trei cenzori, pentru mandat de patru ani. Cenzorii nu pot fi, de asemenea, membri ai prezidiului sau a oricăror alte organisme ale C.I.P.S. Cenzorul poate fi re-ales.

2. Cenzori desemnează, la rândul lor, un preşedinte şi reprezentantul său.

3. Cenzorul are obligaţia să auditeze situaţiile financiare şi conturile de numerar al C.I.P.S. şi să informeze Congresul cu privire la acesta.

4. Bazat pe raport scris al acestora, precum şi dacă se consideră necesar, cenzorul poate solicita Congresului scutirea de prezidiu.

5. Preşedintele comisiei de cenzori trebuie să prezinte un raport scris către Secretarul General cu treizeci de zile înainte de fiecare reuniune a prezidiului. El va participa la reuniunea în cauză numai la cererea prezidiului.

6. Cel puţin o dată pe an Cenzorii examinează conturile C.I.P.S. şi a  Comisiei Federaţiilor Internaţionale C.I.P.S. fie la propria lor iniţiativă fie la cererea prezidiului.

Articolul 15. Managementul financiar

1. Mijloacele financiare care sunt necesare pentru activitatea de C.I.P.S. provin din:

a) taxele membrilor obişnuiţi. Această sumă va fi stabilită de către Congres;

b) taxele membrilor solicitanţi. Această sumă este aceeaşi ca pentru membrii obişnuiţi, dar se divide astfel:

– gratuit pentru anul cererii;

– 1 / 3 pe anul următor;

– 2 / 3 pe al treilea an;

– în ceea ce priveşte al patrulea an, taxa devine aceeaşi ca şi pentru membrii obişnuiţi şi, în consecinţă, sunt consideraţi ca având aceleaşi drepturi.

Federaţia sau organismul naţional care a participat la organizare sau la un concurs C.I.P.S. ca un oaspete fără a depus o cerere de adeziune în anul  invitaţiei (anul gratuit), nu vor putea beneficia de oferta din primul an gratuit, dacă cererea se face ulterior pentru o perioadă de patru ani.

c)  Cadouri, succesiuni, colecţii, alte surse.

2. Taxa de membru se stabileţte de către Congres pentru doi ani fiscali. Anul fiscal corespunde anului calendaristic.

3. În cazul în care un stat nu reuşeşte să plătească taxa pana în 01.04 a anului în curs, trezorierul C.I.P.S îi  va trimite o scrisoare de atenţionare şi va primi suspendare dacă prezidiul nu consideră ca fiind valabile motivele care îl prevede pentru acestea.

Orice membru restant cu plata de membru trebuie să fie notificat prin scrisoare recomandată cu privire la consecinţele de neplată. În cazul în care taxa este plătită în termen, adică pănă la 1 iulie a anului în curs, membru în cauză îţi va relua toate drepturile sale, dacă nu, va fi nevoit să înceteze adeziunea la C.I.P.S.

4.Fiecare Congresul decide cu privire la suma care urmează să fie alocată Prezidiului C.I.P.S. şi Secretariatului General şi suma alocată pentru fiecare  Federaţie internaţională C.I.P.S. Toate rapoartele financiare se prezintă prezidiului şi Congresului în moneda aleasă pentru colectarea de taxe.

În fiecare an, Trezorierul prezintă un raport complet financiar  Secretarului General al Prezidiului. Raportul include, de asemenea, bugetul şi alte tranzacţii financiare în cele trei limbi.

Articolul 16.  Limbile oficiale

 

1. Limbile oficiale ale C.I.P.S. vor fi franceză, engleză şi germană. În timpul Campionatului Mondial, a evenimentelor şi congreselor, limba ţării gazdă se consideră, de asemenea, limba oficială.
2. În toate documentele, articole de asociere, regulamente şi decizii C.I.P.S.,  Federaţia Internaţională  şi Comisiile C.I.P.S., indicaţia va fi dată în ceea ce priveşte limba în care textul original a fost întocmit.
3. Un delegat are dreptul să se exprime într-o altă limbă decât cele de mai sus, cu condiţia ca, totuşi, să existe o traducere în una din limbile mai sus menţionate.
4. În cazul litigiului privind interpretarea articolelor din asociere şi alte documente, versiunea în limba franceză trebuie să fie autoritară.

 

                                       Articolul 17.  Măsuri disciplinare

1. Măsuri disciplinare în cadrul C.I.P.S. se decid în primă instanţă de către prezidiu şi clasat de Congres. Măsurile disciplinare cu privire la chestiunile legate de sport, se stabilesc, în primă instanţă, de către Federaţiile Internaţionale C.I.P.S., fiecare pentru sectorul propriu. Contestaţiile pot fi întotdeauna depuse la Comisia de Apel, reprezentând organului judiciar C.I.P.S. Comisia de Apel decide în ultimă instanţă. Orice persoană acuzată de o infracţiune trebuie să fie capabilă să prezinte apărarea şi poate fi asistată de un avocat, dacă este necesar.
2. Măsurile disciplinare C.I.P.S. vor fi:

–         avertismentul

–         interzicerea

–         excluderea

1. Cele trei măsuri menţionate anterior pot fi luate pentru fiecare membru, care fie a încălcat articolele de asociere sau nu şi-a îndeplinit obligaţiile sale faţă de C.I.P.S.
2. interzicerea va fi anunţată:

–         în urma deciziei congresului

–         În urma deciziei prezidiului, dar doar în cazuri de urgenţă şi necesitate. În cazul în care apare un astfel de caz, dispoziţia relevantă trebuie să fie catalogată de către următorul Congres.

5. Toate sancţiunile intră în vigoare de la data notificării deciziei.

6. Un membru poate fi exclus din C.I.P.S.:

a)  Pentru încălcarea principiilor articolelor Asociaţiei sau suplimentare acestor prevederi;

b) În cazul în care Federaţia pierde în cauză, în propria sa ţară, statutul de Asociaţia Naţională a pescuitului sportiv şi casting-ului;

c) Pentru eşecul de a plăti taxa de membru prescris de C.I.P.S.

7. Excluderea unui membru pentru oricare dintre motivele menţionate anterior pot fi rezolvate de către Congres numai în cazul în care este atinsă majoritate de trei sferturi din voturile exprimate sau reprezentate.

Articolul 18. Comisia de Apel

 

Comisa de Apel C.I.P.S. este formată din trei membri. Membrii sunt numiţi de către prezidiul pentru un mandat de patru ani. Una dintre aceste trei membre va fi numită ca preşedinte al Comisiei de Apel de către prezidiu. Orice litigiu pentru care nu sunt prevăzute organismelor competente se soluţionează de către Comisia de Arbitraj pentru Sport (T.A.S.) de la Lausanne (Elveţia), care va respecta normele de procedură. Deciziile sale vor fi definitive şi obligatorii.

Articolul 19. Schimbarea articolelor şi dizolvarea C.I.P.S.           

1. Modificări ale articolelor de asociere pot fi făcute numai dacă:

a)sunt incluse în ordinea de zi;

b) este susţinută de trei sferturi din voturile exprimate sau reprezentaţi.

2. C.I.P.S. poate fi atacat doar dacă:

a)  dizolvarea este inclusă în ordinea de zi  convocată de un Congres în mod expres pentru un astfel de scop;

b) cel puţin trei sferturi din federaţiile membre sunt prezente;

c) lichidarea este aprobată cu majoritate de trei sferturi din voturile exprimate sau reprezentate.

3. Congresul care decide lichidarea C.I.P.S. decide, de asemenea, alocarea bunurilor sale şi numirea lichidatorilor.

Articolul 20. Dopajul

 

1. Interzicerea (punerea în aplicare a Codului Mondial Anti-Doping)

a)        utilizarea substanţelor care modifică în mod artificial performanţele sportivilor; sau care ascunde utilizarea substanţelor menţionate în timpul competiţiilor sportive şi evenimentelor organizate sau convenite de către federaţiile sportive, se interzice, în conformitate cu decretele comune al Ministerelor de Sport şi Sănătate din ţările organizatoare.

b)       În mod similar, administrarea substanţelor de mai sus sau punerea în aplicare a procedurilor prevăzute în prezentul aliniat, precum şi incitarea la utilizarea acestor substanţe sau proceduri, sau  promovarea utilizării acestora, este interzisă, fără a aduce atingere libertăţii de prescripţie medicală în scopuri terapeutice.

c)        Medicul care, în scopuri terapeutice, prevede un tratament la o persoană, trebuie, la cererea acestuia din urmă, se precizează dacă tratamentul implică utilizarea de substanţe interzise sau a procedurilor prevăzute la punctul a) de mai sus.

2. Prevenirea

a) este nevoie de o campanie de informare în rândul tinerilor, în cadrul şcolilor de pescuit.

b) integrarea în programe de formare administrate de medici de sport sau coordonatorilor de noţiuni privind dispoziţiile anti-doping.

3. regulile Anti-doping se aplică la:

a) C.I.P.S. şi F.I.P.S.

b) toţi membrii asociaţi în funcţie, de acreditarea statutului lor sau participarea lor în activităţi sau evenimente organizate de C.I.P.S. sau de F.I.P.S. menţionate mai sus;

c) Toţi sportivii care participă la activităţi sau evenimente organizate de C.I.P.S. sau F.I.P.S.

d) toate  controalele antidoping asupra cărora C.I.P.S. sau F.I.P.S. au jurisdicţie.

4. Datoriile F.I.P.S. asociate la C.I.P.S.

a) Fiecare F.I.P.S. trebuie să se asigure că toate controalele efectuate la nivel naţional în rândul membrilor săi, sunt în conformitate cu normele anti-doping.

b) În cazul în care F.I.P.S. lasa cuiva responsabilitatea de a-şi asuma răspunderea controalelor la o  Organizaţie Naţională Anti-Doping, se aplică regulile  F.I.P.S.-ului în cauză.

5. Consecinţele violării regulior anti-doping:

Un atlet sau o altă persoană care încalcă regulile anti-doping poate avea ca rezultat una sau mai multe dintre următoarele sancţiuni:

–         descalificarea survine atunci cand rezultatul atletului într-o competiţie sau intr-un eveniment special, este invlaid, cu toate consecinţele care decurg, inclusiv privarea de orice medalii, puncte şi premii.

–         neeligibilitate înseamnă că unui atlet sau unei alte persoană îi este interzisă, pentru o anumită perioadă de timp,  participarea la orice competiţie sau alte activităţi, sau de finanţare pentru o anumită perioadă de timp;

–         suspendarea provizorie înseamnă că unui atlet sau altei persoane îi este interzis temporar să participe la orice concurs înainte de decizia finală făcută în timpul unei audieri. (Dreptul la principiu de audiere cu obiectivitate).