OUG 23/2008 cu modificarile aduse de Legea 317/2009 privind pescuitul si acvacultura

OUG 23/2008 cu modificarile aduse de Legea 317/2009 privind pescuitul si acvacultura

GUVERNUL ROMANIEI

ORDONANTA DE URGENTA

Privind Pescuitul Si Acvacultura

Avand in vedere necesitatea adoptarii rapide a unui cadru juridic in

conformitate cu reglementarile Uniunii Europene, necesar administrarii sectorului

pescaresc, prin conservarea si exploatarea durabila a resurselor piscicole in

conformitate cu politica comunitara in domeniul pescuitului, se impune adoptarea

proiectului in regim de urgenta, in vederea:

– cresterii absortiei fondurilor europene alocate sectorului pescaresc prin Fondul

European pentru Pescuit;

– restructurarii institutionale a sectorului pescaresc;

– finalizarii urgente a privatizarii fermelor piscicole, in vederea absortiei fondurilor

europene;

– reducerii birocratiei;

– reducerii presiunii financiare exercitate asupra organizatiilor de pescari;

– eficientizarii administrarii si exploatarii durabile a resurselor acvatice vii;

– sprijinirii organizatiilor de producatori si a fermelor piscicole,

In temeiul prevederilor articolului 115 alineatul (4) din Constitutia Romaniei,

republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta :

CAPITOLUL I:

DISPOZITII GENERALE

Art. 1. (1) Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza protectia, conservarea, administrarea si exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvacultura, procesarea si comercializarea produselor obtinute din pescuit si acvacultura, cand aceste activitati se realizeaza:”.

a) pe teritoriul Romaniei;

b) in apele de sub jurisdictia nationala a Romaniei de catre nave sub pavilion

romanesc sau sub pavilionul altor state;

(2) Prezenta ordonanta de urgenta stabileste masurile privind:

a) organizarea si administrarea sectorului pescaresc;

b) protectia, conservarea si exploatarea resurselor acvatice vii;

c) politica structurala;

d) administrarea capacitatii flotei de pescuit;

e) acvacultura;

f) prelucrarea si procesarea produselor obtinute din pescuit si acvacultura;

g) organizarea pietei produselor pescaresti;

h) cercetarea stiintifica in domeniul pescaresc;

i) controlul si respectarea legislatiei in domeniu;

j ) relatiile internationale in domeniul pescuitului si acvaculturii;

k) raspunderi si sanctiuni.

l) privatizarea in domeniul piscicol.

(3) Prezenta ordonanta de urgenta reprezinta cadrul general de reglementare, pe

baza careia se emite legislatia secundara pentru sectorul pescaresc.

“(4) Punerea in aplicare a masurilor prevazute la alin. (2) se realizeaza de catre Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, institutie publica de interes national, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, finantata integral de la bugetul de stat, care functioneaza in subordinea autoritatii publice centrale care raspunde de pescuit si acvacultura, cu sediul in municipiul Bucuresti, ale carei structura, organizare si functionare se aproba prin hotarare a Guvernului

Art. 2. (1) In sensul prezentei ordonante de urgenta, urmatorii termeni se definesc astfel:

1 „ acvacultura “, cresterea sau cultivarea de vietuitoare acvatice, cu tehnici destinate maririi peste capacitatea naturala a mediului, a productiei de organisme acvatice, acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice;

2. amenajare piscicola – unitatea de baza a acvaculturii, reprezentata de:
a) helesteu – bazin piscicol realizat in sapatura sau umplutura, inconjurat total ori partial de diguri, prevazut cu canale de alimentare, de evacuare si perimetrale, dotat cu constructii hidrotehnice si instalatii de alimentare, retinere si evacuare a apei;
b) iaz – bazin piscicol realizat prin bararea unei vai cu un baraj, prevazut cu instalatii hidrotehnice pentru retinerea si deversarea/evacuarea apei;
c) statie de reproducere artificiala;
d) viviera flotabila – instalatie plutitoare, alcatuita dintr-un cadru poliedric cu pereti din plasa, destinata cresterii pestilor sau altor vietuitoare acvatice;
e) lacuri de acumulare in care se practica acvacultura;
f) alte instalatii destinate acvaculturii;
3. habitate piscicole naturale:
a) Dunarea teritoriala, Delta si lunca inundabila a Dunarii;
b) complexul lagunar Razelm-Sinoe si lacurile litorale;
c) paraiele, raurile si lacurile de munte, colinare, de ses si zonele lor inundabile, precum si bratele moarte ale raurilor;
d) baltile si lacurile naturale lipsite de instalatii hidrotehnice pentru alimentarea, retinerea si evacuarea apei;
e) lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri;
f) reteaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigatie si hidroenergetice si ramificatiile acestora;
g) apele maritime interioare, marea teritoriala, zona contigua, zona economica exclusiva ale Romaniei;

4 ) se abroga

5) „ captura totala admisibila (TAC) “, cantitatea de peste sau alte vietuitoare acvatice, apartinand unei anumite specii sau grup de specii, exprimata in kilograme sau in numar de exemplare, care se poate extrage anual, fara a afecta capacitatea de regenerare naturala;

6) „ capacitate de pescuit ”, tonajul unei nave exprimate in GT si puterea acesteia

exprimate in KW, iar pentru anumite tipuri de activitate de pescuit, suma si/sau

dimensiunea echipamentului de pescuit al unei nave;

7. captura – cantitatea de peste sau de alte vietuitoare acvatice pescuite ori recoltate din habitatele piscicole naturale, exprimata in kilograme sau in numar de exemplare;
8. centru de prima vanzare – locul unde se efectueaza prima vanzare a produselor obtinute din pescuit;
9. cota – partea din captura totala admisibila din fiecare specie ori grup de specii, care se aloca persoanelor fizice sau juridice autorizate sa desfasoare activitati de pescuit comercial

10) „ efort de pescuit “, produsul capacitatii si al activitatii unei nave/ambarcatiuni

pescaresti; cand este vorba de un grup de nave/ambarcatiuni, suma tuturor eforturilor de pescuit al tuturor navelor/ambarcatiunilor ce apartin grupului;

11. exploatare durabila – exploatarea resurselor acvatice vii prin metode si procedee care sa asigure productivitatea si biodiversitatea pe termen lung a ecosistemelor habitatelor piscicole naturale;
12. Fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit – documentul in care sunt inregistrate toate navele si ambarcatiunile de pescuit care activeaza la pescuitul comercial in habitatele piscicole naturale, pe categorii, dimensiune, puterea motorului, tipul de activitate si tehnica de pescuit, zona de pescuit si proprietarul;
13. inspector piscicol – persoana cu drept de inspectie si control privind respectarea legislatiei in domeniul pescuitului, acvaculturii, procesarii si comercializarii pestelui, din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura;
14) „ jurnal de pescuit “, registru la bordul navelor/ambarcatiunilor de pescuit in care sunt inregistrate zilnic datele privind efortul de pescuit si capturile realizate, cu clasificarea lor pe specii;

15) „ nava de pescuit “, orice nava sau ambarcatiune echipata pentru pescuit comercial;

16) „ nava auxiliara de pescuit ” orice nava sau ambarcatiune care nu este implicata direct in activitatea de pescuit, dar deserveste navele de pescuit, instalatiile de acvacultura sau instalatiile de pescuit stationar;

17) „ pescarie ” ansamblul de activitati care privesc pescuitul, acvacultura, procesarea si comercializarea pestelui. Acest termen poate defini si un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau grup de specii;

18. pescuit – activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale, cu respectarea masurilor pentru protejarea, conservarea si regenerarea resurselor acvatice vii;”.

“181. pescuit in scop stiintific – extragerea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale si din amenajarile piscicole, conform planului anual aprobat, in orice perioada a anului, inclusiv in perioadele de prohibitie, in orice zona, pentru orice specie acvatica, la orice varsta si dimensiune, cu utilizarea oricaror metode, unelte, dispozitive si plase de pescuit, atat pe timpul zilei, cat si pe timpul noptii, in baza autorizatiei speciale de pescuit in scop stiintific

19) „ pescuit ilegal “, practicarea pescuitului fara respectarea reglementarilor in

domeniul pescuitului;

20) „ posibilitate de pescuit “, dreptul legal cuantificat de pescuit, exprimat in capturi sau in efort de pescuit;

21) „ port de baza ”, locul de unde nava/ambarcatiunea isi incepe activitatea de pescuit,

expediere si comercializare a capturilor;

22) ,, prima vanzare ” se intelege acea vanzare care se realizeaza pentru prima data pe teritoriul national si care stabileste prin documente pretul produsului;

23) ,, procesarea produselor obtinute din pescuit si acvacultura ” se intelege ansamblul operatiunilor care modifica caracteristicile fizice sau chimice ale acestor produse, avand drept scop pregatirea lor pentru comercializare;

24. punct de debarcare – locul unde navele si ambarcatiunile de pescuit in habitatele piscicole naturale descarca pestele in vederea expedierii spre centrele de prima vanzare;
25. resurse acvatice vii – speciile de peste si de alte vietuitoare acvatice destinate consumului uman, disponibile si accesibile din habitatele piscicole naturale ale Romaniei;

26) „ echipamente de pescuit “, uneltele, metodele si dispozitivele, utilizate in activitatea de pescuit;

27. pescar profesionist – persoana fizica atestata, conform reglementarilor legale in vigoare, sa practice pescuitul in scop comercial;”.

“271. pescar sportiv – persoana fizica detinatoare a unui permis de pescuit recreativ/sportiv, eliberat de asociatiile de pescari sportivi legal constituite;”.
28. licenta de pescuit – actul administrativ care certifica faptul ca o nava/ambarcatiune indeplineste conditiile pentru desfasurarea activitatii de pescuit comercial;
29. autorizatie de pescuit – actul administrativ prin care se autorizeaza o persoana fizica sau juridica sa exercite activitatea de pescuit;”.
30) „ permisul de pescuit ” documentul individual si netransmisibil prin care se atesta dreptul de pescuit;

31) se abroga

32) „ plasa ”, o retea de fibre textile cu urmatoarele elemente caracteristice si

dimensionale de gabarit: diamentrul firului (mm), marimea laturii ochiului (mm),

structura (tex), lungime si latime;

33) „ setca ” unelta de pescuit de tip retea, formata dintr-un singur perete de plasa, care este prevazuta cu elemente de armare: la partea superioara plute, iar la partea inferioara plumbi, care retine pestele prin incurcare si agatare;

34)se  abroga

35) se  abroga

36) „ ava ”, retea de fire textile care formeaza mai multi pereti de plasa, cu diferite marimi ale laturii ochiului;

37) plasa de tip monofilament – plasa formata din fire polimerice netorsionate;”.

38) „ dispozitiv/aparat electric de pescuit ”, instrument electric, alimentat de catre o sursa de curent electric, care foloseste sisteme ce creeaza unde electrice in apa, electrocuteaza resursele acvatice vii, aducandu-le la suprafata apei, unde pot fi usor pescuite.

39. drept de pescuit – dreptul obtinut, in conditiile legii, de exploatare durabila a resursei acvatice vii;
40. efectiv piscicol – totalitatea pestilor si a altor vietuitoare acvatice existente la un moment dat intr-o amenajare piscicola;
41. specie introdusa – orice specie de pesti sau de alte vietuitoare acvatice introdusa intentionat ori accidental de om intr-un mediu acvatic diferit de cel in care este prezenta natural;
42. furt piscicol – activitatea infractionala care consta in furtul efectivului piscicol in tot sau in parte, prin orice mijloace ori metode, din amenajarile piscicole;
43. braconaj piscicol – activitatea contraventionala sau infractionala care consta in pescuitul fara licenta, autorizatie ori permis a pestilor si a altor vietuitoare acvatice din habitatele piscicole naturale;
44. zona de pescuit – portiunea delimitata prin semne vizibile a unui bazin hidrografic unde este permisa practicarea pescuitului;
45. zona de refacere biologica – zona unui bazin hidrografic unde resursele acvatice vii sunt in declin si se impune restrictionarea pescuitului pentru refacerea acestora;
46. zona interzisa la pescuit – zona delimitata prin semne vizibile a unui bazin hidrografic, protejata in vederea reproducerii resurselor acvatice vii;
47. baza de date nationala a resurselor acvatice vii – totalitatea informatiilor privind flota de pescuit, efectivele piscicole, numarul de operatori economici cu activitati specifice, numarul de asociatii si federatii, numarul de pescari sportivi si profesionisti, cantitatile de peste extrase anual, cantitatea de peste introdusa prin activitati de repopulare

CAPITOLUL II:

ORGANIZAREA SI ADMINISTRAREA SECTORULUI PESCARESC

Art. 3. – Responsabilitatea privind definirea si implementarea politicii referitoare la conservarea si administrarea resurselor acvatice vii existente in habitatele piscicole naturale, la acvacultura, la procesarea si organizarea pietei produselor pescaresti, la structurile de pescuit si acvacultura revine Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, prin Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.”
Art. 4. (1) ) Elaborarea strategiei nationale si a reglementarilor referitoare la conservarea si managementul resurselor acvatice vii existente in habitatele piscicole naturale, la acvacultura, la organizarea pietei produselor pescaresti, la structurile de pescuit si acvacultura, precum si implementarea si controlul aplicarii si respectarii acestora sunt atributul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.”
(2) se abroga.

(3) Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura are urmatoarele atributii principale:
a) administreaza resursele acvatice vii din habitatele piscicole naturale ale Romaniei, cu exceptia celor din Rezervatia Biosferei «Delta Dunarii», care sunt administrate de Administratia Rezervatiei Biosferei «Delta Dunarii», in conditiile legii;
b) privatizeaza societatile comerciale cu profil piscicol si amenajarile piscicole pe care le are in portofoliu, in conformitate cu prevederile legale cu privire la privatizare, inclusiv prin negociere directa cu titularii contractelor de inchiriere, asociere, concesionare, arendare; vanzarea amenajarilor piscicole se poate efectua in conditiile prezentei ordonante de urgenta prin contracte de vanzare-cumparare si contracte de leasing;
c) concesioneaza terenurile, cu exceptia celor de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei «Delta Dunarii», pe care sunt amplasate amenajarile piscicole, precum si alte terenuri aferente acestora din domeniul public al statului, in conformitate cu prevederile legale in vigoare;
d) incheie contracte in vederea exploatarii si/sau privatizarii terenurilor, cu exceptia celor de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei «Delta Dunarii», pe care sunt amplasate amenajari piscicole, precum si a altor terenuri aferente acestora din domeniul privat al statului;
e) elaboreaza caietele de sarcini in vederea privatizarii si/sau concesionarii;
f) desfasoara orice alte activitati stabilite de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura.
(4) Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura poate delega, pe baza de protocol, administrarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale catre alte institutii publice ale statului.”

Art. 5. Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura isi exercita atributiile in teritoriu prin structuri proprii.

Art. 6. (1) Personalul din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura este format din functionari publici si personal contractual.

(2) Salarizarea personalului din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si

Acvacultura se face potrivit prevederilor legale.

Art. 7. – Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura asigura realizarea masurilor din domeniul specific, precum si a masurilor in aplicarea reglementarilor Uniunii Europene.”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

CAPITOLUL III:

“PROTECTIA, CONSERVAREA SI EXPLOATAREA RESURSELOR ACVATICE VII”
SECTIUNEA1

“Activitatea de pescuit in habitatele piscicole naturale”

Art. 8. Politica privind pescuitul in habitatele piscicole naturale se va realiza de catre Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura prin:
a) masuri de conservare a resurselor acvatice vii prin reglementarea echipamentelor de pescuit, a efortului de pescuit sau a oricarei alte masuri care sa fie determinata de starea resurselor.

b) masuri de protejare si regenerare a resurselor acvatice vii, prin stabilirea anuala a TAC-lui si a cotelor de pescuit, a perioadelor de prohibitie, a zonelor protejate si a zonelor de crutare, precum si a masurilor preventive.

c) masuri de administrare a pescuitului, astfel incat sa se obtina o mai buna

rationalizare a efortului de pescuit.

d) reglementari privind pescuitul si acvacultura;
e) stabilirea sistemelor de paza, control si de inspectie a activitatilor de pescuit;”.
. f) integrarea activitatilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate in planurile de management ale ariilor respective.

g) finantarea programelor pentru popularea de sustinere si de cercetare-dezvoltare in domeniul exploatarii resurselor acvatice vii si acvaculturii.”

Art. 9. – (1) Accesul la resursele acvatice vii se reglementeaza pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, in urma consultarilor cu organizatiile din domeniul pescuitului.
(2) Accesul la resursele acvatice vii din rezervatiile naturale in vederea practicarii pescuitului in scop comercial se atribuie in mod direct pescarilor profesionisti organizati in asociatii profesionale de profil din unitatea administrativ-teritoriala, pe baza permiselor, licentelor si autorizatiilor de pescuit comercial.
(3) Pe zona de pescuit recreativ/sportiv nu poate fi eliberata decat o singura autorizatie privind practicarea pescuitului recreativ/sportiv.”

Art. 91. – (1) Pentru derivatiile naturale sau artificiale ale unui curs de apa, reprezentate de brate secundare, canale de irigatii ori tranzitare, autorizatia de pescuit revine titularului de autorizatie pentru cursul principal de apa.
(2) In cazul in care o apa in regim neamenajat isi schimba albia ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale, beneficiarii autorizatiei initiale de pescuit sunt autorizati atat pentru noua albie si vechea albie ramasa, cat si pentru luciul de apa ce eventual ar aparea ca urmare a indiguirilor limitrofe efectuate.
(3) Marirea suprafetei unui luciu de apa in regim natural de scurgere ca urmare a constructiei unei acumulari pe cuveta sa determina extinderea dreptului de pescuit asupra intregii suprafete. Daca luciul de apa exploatat piscicol inunda malurile, posesorul autorizatiei de pescuit comercial este indreptatit sa pescuiasca in perimetrul inundat.”

Art.10. (1) Prin ordin comun al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului mediului se stabilesc masuri de reglementare a efortului de pescuit si cota alocata.”

(2) Reglementarea efortului de pescuit se face prin:

a) limitarea numarului navelor/ambarcatiunilor de pescuit in functie de caracteristicile acestora in cadrul efortului de pescuit din ansamblul flotei dintr-o pescarie;

b) limitarea timpului alocat activitatii pescuitului;

c) numarul de unelte utilizate la pescuit;

d) se abroga

(3) Stabilirea cotei se face prin limitarea volumului capturilor pentru o anumita specie sau grupuri de specii pe zone de pescuit, perioade de timp, metode de pescuit, nave de pescuit.

(4 Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si Ministerul Mediului pot stabili, prin ordin comun, si alte masuri de refacere si conservare a resurselor acvatice vii.”
.Art. 11. (1) Prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale se stabilesc

caracteristicile tehnice si conditiile de folosire ale uneltelor de pescuit, precum si

metodele de pescuit comercial in apele maritime si continentale, in scopul realizarii unui pescuit durabil in conditiile minimalizarii efectelor adverse asupra ecosistemelor acvatice si a speciilor auxiliare, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.

2) Folosirea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit in afara celor stabilite, este interzisa.

(3) In scopul protectiei investitiilor producatorilor schimbarea echipamentelor de

pescuit se va realiza cu preaviz de1-2 ani.

Art. 12. (1) Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, pe baza studiilor elaborate de institutiile de cercetare stiintifica de profil, stabileste dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezinta resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic.
(2) Acestea vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.

(3) Exemplarele cu dimensiunile sub limita minima celei reglementata nu pot fi

retinute, transbordate, descarcate sau comercializate, acestea fiind redate mediului acvatic imediat dupa capturarea lor indiferent de starea acestora.

(4) Anual, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale si al ministrului mediului si dezvoltarii durabile se vor stabili perioadele si zonele de prohibitie a pescuitului, precum si zonele de protectie a resurselor acvatice vii.

(5) Pentru apele care constituie frontiera de stat perioadele de prohibitie, regulile de pescuit, precum si zonele de protectie a resurselor acvatice vii se stabilesc in

concordanta cu conventiile internationale incheiate cu statele riverane.

(6) Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale conditioneaza exercitarea pescuitului speciilor protejate, in baza unor reglementari specifice aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.”
(7) Paza resurselor acvatice vii se face in conformitate cu prevederile Legii nr.

333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, cu

modificarile si completarile ulterioare.

SECTIUNEA a 2-a:

Masuri de protejare si de administrare a resurselor acvatice vii

Art. 13. (1) ) Licenta de pescuit este un document netransmisibil, emis de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, care da dreptul unei nave/ambarcatiuni sa desfasoare activitatea de pescuit comercial, in conformitate cu normele aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.”
(2) In cazul transmiterii dreptului de proprietate a navei, noul proprietar comunica

schimbarea proprietarului catre Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura in vederea eliberarii unei noi licente de pescuit.

(3) se abroga

(4) Navele si ambarcatiunile de pescuit au obligatia de a avea la bord licenta de

pescuit.

Art. 14. (1) Cand caracteristicile specifice ale unei pescarii, recomanda limitarea

efortului de pescuit sau masuri specifice de conservare, Agentia Nationala pentru

Pescuit si Acvacultura poate conditiona exercitarea activitatii de pescuit prin atribuirea cotelor stabilite prin studii stiintifice si eliberarea unei autorizatii de pescuit, cu caracter temporar, complementar licentei de pescuit si care va trebui sa fie tinuta la bord.

(2) Autorizatia de pescuit contine date referitoare la identificarea navei/ambarcatiunii, perioada de valabilitate, zona de pescuit, modalitatea de pescuit si cota alocata pe specii.

(3) Un ansamblu de nave/ambarcatiuni cu aceleasi caracteristici si care activeaza in aceeasi zona de pescuit poate primi o autorizatie colectiva de pescuit.

(4) se abroga

(5) In termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale se stabilesc conditiile de atribuire si modelul autorizatiilor de pescuit, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.

Art. 15. (1) Contravaloarea licentelor de pescuit, permiselor de pescuit si autorizatiilor de pescuit se face venit la bugetul de stat.

(2) Cuantumul taxelor de licentiere si autorizare se stabileste prin hotarare a

Guvernului.

SECTIUNEA a 3-a:

Masuri de administrare a pescuitului

Art. 16 Atribuirea dreptului de pescuit se face in baza licentelor, permiselor si a autorizatiilor emise de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.”
Art. 17. (1) Pentru imbunatatirea administrarii si controlului activitatilor de pescuit,

precum si pentru a favoriza planificarea, Agentia Nationala pentru Pescuit si

Acvacultura dispune distribuirea drepturilor de pescuit intre navele sau grupuri de

nave care activeaza intr-o zona de pescuit.

(2) Distribuirea drepturilor de pescuit se exprima in cote de pescuit, efortul de pescuit sau perioadele de activitate in zonele de pescuit.

(3) Criteriile de distribuire sunt urmatoarele:

a) activitatea de pescuit exprimata in volum de capturi, efort de pescuit sau perioada de activitate in zona, dupa caz;

b) caracteristicile tehnice ale navelor/ambarcatiunilor de pescuit;

c) ceilalti parametri ai navelor/ambarcatiunilor si posibilitatile acestora de pescuit;

d) folosirea capacitatilor de productie;

e) conditiile sociale si de munca la bordul navelor/ambarcatiunilor.

“Art. 18. – (1) In scopul utilizarii optime a resurselor acvatice vii si dezvoltarii acvaculturii se infiinteaza Comitetul consultativ pentru sectorul pescaresc, structura consultativa pe langa organul de specialitate al Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.
(2) Componenta, organizarea si functionarea Comitetului consultativ pentru sectorul pescaresc se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

SECTIUNEA a 4-a:

Monitorizarea activitatii de pescuit

Art. 19. Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura monitorizeaza activitatea de pescuit prin stabilirea sistemelor de comunicare permanenta pentru cunoasterea in timp real a intrarilor si iesirilor din port, stationarilor navelor/ambarcatiunilor in zonele de pescuit, capturile sau alte circumstante.

Art. 20. (1) La bordul navelor/ambarcatiunilor trebuie sa existe un jurnal de pescuit in care sunt notate detaliile privind activitatea de pescuit, in termenii stabiliti de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, si un ordin de deplasare de la portul si/sau punctul propriu de descarcare a produselor pescaresti.
(2) Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale poate scuti de obligatia de a avea la bord jurnalul de pescuit unele ambarcatiuni nepuntate, la propunerea Agentiei  Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

Art. 21. (1) Navele/ambarcatiunile care descarca capturile pe teritoriul national trebuie sa prezinte structurilor teritoriale ale Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura in conditiile stabilite de aceasta, o declaratie de debarcare care va cuprinde cantitatile descarcate pentru fiecare specie, zona de provenienta si alte date stabilite de aceasta.

(2) Navele de pescuit aflate sub pavilion romanesc care descarca produsele

pescaresti in afara teritoriului national au obligatia de a comunica datele cuprinse in declaratia de debarcare Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, in conditiile stabilite de aceasta.

Art. 22. (1) Navele de pescuit aflate sub pavilion romanesc comunica Agentiei

Nationale pentru Pescuit si Acvacultura in termenii stabiliti de aceasta, date privind transbordarea produselor de pescuit realizate la bord pe alte nave/ambarcatiuni sau pe care le primesc de la alte nave/ambarcatiuni.

(2) Navele apartinand statelor terte vor trebui sa obtina autorizatie de transbordare, in conditiile stabilite de autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura.

SECTIUNEA a-5-a:

“Pescuitul recreativ/sportiv in habitatele piscicole naturale”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

Art. 23. – (1) Prin pescuit recreativ/sportiv se intelege pescuitul efectuat cu undita sau cu lanseta, in scop de agrement/performanta, pe baza unui permis nominal emis de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura si eliberat de asociatiile de pescari sportivi.
(2) In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta, prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale se vor stabili conditiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum si modelele permiselor de pescuit sportiv, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, dupa consultarea cu forurile de reprezentare ale asociatiilor de pescari sportivi legal constituite, la nivel national.
(3) Pescuitul recreativ/sportiv se poate practica si in amenajarile piscicole si in lacurile de acumulare pentru care s-au eliberat licente de acvacultura, in conditiile si pe baza regulilor stabilite de detinatorul licentei.
(4) Permisul de pescuit recreativ/sportiv este valabil atat pentru zonele concesionate de asociatia al carei membru este, cat si pentru zonele concesionate de alte asociatii, pe baza de reciprocitate.
(5) Activitatea de pescuit recreativ/sportiv se practica in cadrul fiecarei asociatii in baza regulamentului propriu stabilit in acest sens.”

Art. 24 – In scopul asigurarii protectiei si conservarii resurselor acvatice vii si al evitarii conflictelor de interese dintre activitatea de pescuit comercial si cea de pescuit sportiv, se stabilesc conditiile pentru practicarea pescuitului recreativ/sportiv in habitatele piscicole naturale, astfel:
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

a) in apele curgatoare si statatoare din zona montana, numai cu o singura undita cu cel mult 2 carlige sau cu o lanseta;

b) in apele din zona colinara si de ses, pe tot cursul Dunarii si pe bratele sale, in Delta Dunarii, cu cel mult 4 undite sau 4 lansete cu cate doua carlige fiecare;

c) in apele teritoriale ale Marii Negre, cu cel mult 2 undite, 2 lansete sau 1 taparina, cu cate 10 carlige fiecare;

d) pescuitul salmonidelor in apele de munte este permis numai cu momeli artificiale;

e) in apele din zona colinara si de ses, pe Dunare, Delta Dunarii si apele maritime, un pescar sportiv, poate retine din captura, cel mult 5 kg/zi de peste sau numai un singur peste, daca greutatea lui depaseste 5 kg;

f) in apele de munte cu salmonide se pot retine de catre un pescar maximum 10 bucati/exemplare/zi, in total, din speciile: pastrav indigen, pastrav curcubeu, fantanel, lipan si coregon.”
Art. 25. (1 Asociatiile de pescari sportivi, persoane juridice nonprofit legal constituite, precum si forurile lor de reprezentare la nivel national, constituite pe principiul liberei asocieri, vor fi luate in evidenta de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si de Ministerul Mediului, ca reprezentanti ai societatii civile, in vederea stabilirii de programe de actiuni si proiecte comune pentru conservarea si protejarea resurselor acvatice vii.”
(2) Asociatiile de pescari sportivi pot stabili, ca regula, practicarea pescuitului

recreativ/sportiv cu eliberarea capturilor, in zona lor de competenta.

CAPITOLUL IV:

POLITICA STRUCTURALA SI ADMINISTRAREA CAPACITATILOR DE

PRODUCTIE

Art. 26. Politica organizarii sectorului de pescuit se realizeaza prin masuri:

a) destinate perfectionarii persoanelor care activeaza in sector;

b) de sprijinire a organizatiilor de producatori si a altor forme asociative;

c) pentru constructia, modernizarea si reconversia navelor de pescuit;

d) de adaptare a capacitatii flotei la starea resurselor acvatice vii;

e) de stabilire si schimbarea a porturilor de baza;

f) de reglementare a descarcarii si a primei vanzari a produselor pescaresti, indiferent de originea acestora.

SECTIUNEA 1:

Agentii sectorului pescaresc

Art. 27. Persoanele fizice autorizate si/sau persoanele juridice care detin capacitati de productie pentru practicarea pescuitului comercial sau acvacultura, se pot constitui, la libera lor initiativa, in organizatii de producatori, cu scopul practicarii unui pescuit responsabil si imbunatatirea conditiilor de vanzare a produselor realizate de membrii acestora.

Art. 28. – Membrii organizatiilor trebuie sa vanda produsul sau produsele pentru care s-au asociat, cu respectarea prevederilor legale in vigoare, in scopul imbunatatirii calitatii produselor, adaptarii volumului ofertei la cerintele pietei si imbunatatirii procesului de comercializare.”

Art. 29. (1) Prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale se stabilesc criteriile de recunoastere a organizatiilor de producatori din sectorul pescaresc, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.

(2) Activitatea economica desfasurata in zonele geografice in care organizatiile s-au constituit reprezinta criteriul principal de recunoastere.

Art. 30. (1) ) Recunoasterea organizatiilor de producatori se face de catre Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.”
(2) Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura retrage recunoasterea

organizatiilor de producatori, in situatia in care acestea nu mai indeplinesc criteriile de recunoastere.

SECTIUNEA A 2-A:

Flota de pescuit

Art. 31. – Asociatiile de pescari profesionisti, asociatiile de pescari sportivi si alte entitati asociative legal constituite, precum si organizatiile sindicale ale personalului din sector au statutul de entitati reprezentative in procesul consultativ de adoptare a deciziilor.”

Art. 32. (1) In cadrul Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura se constituie Fisierul navelor si ambarcatiunilor de pescuit, cu un caracter administrativ, in care se mentioneaza toti parametrii tehnici ai navelor si ambarcatiunilor de pescuit, necesari stabilirii efortului de pescuit exercitat de flota.

(2) Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, impreuna cu Autoritatea Navala Romana, stabileste modul de operare si de functionare a Fisierului navelor si ambarcatiunilor de pescuit.”
(3) Inscrierea in Fisier nu scuteste indeplinirea obligatiei de inscriere in Registrul

Comertului sau in alte registre publice existente.

Art. 33. Construirea, modernizarea si reconversia navelor si ambarcatiunilor de pescuit se realizeaza in cadrul programelor pentru adaptarea efortului de pescuit la starea resurselor acvatice vii existente in zonele de pescuit si tinand cont de obligatiile internationale asumate.

Art. 34. (1) Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura autorizeaza construirea navelor/ambarcatiunilor de pescuit care urmeaza sa arboreze pavilion roman astfel incat acestea sa nu depaseasca capacitatea de pescuit a navelor/ambarcatiunilor radiate din Fisier.

(2) Autorizarea se face prin eliberarea unei licente de constructie, emisa de presedintele Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, in conditiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si de Autoritatea Navala Romana

(3) In licenta se inscriu, datele de identificare a navei, portul de baza si

navele/ambarcatiunile radiate, care nu mai sunt apte pentru exercitarea activitatii de pescuit.

Art. 35. (1) Modernizarea si reconversia navelor de pescuit au drept scop modificarea caracteristicilor tehnice ale acestora pentru a fi adaptate la normele nationale si comunitare in ceea ce priveste echipamentele de pescuit, asigurarea securitatii muncii, imbunatatirea conditiilor de trai, rationalizarea operatiunilor de pescuit si perfectionarea proceselor de manipulare si conservare a produselor la bord si protectiei mediului.

(2) Cand lucrarile de modernizare si reconversie implica cresterea performantelor de pescuit, cu respectarea formei initiale a navei/ambarcatiunii, se radiaza alte

nave/ambarcatiuni inscrise in Fisier in echivalentul capacitatii surplusului de efort

dobandit dupa modernizare.

“(3) Lucrarile de modernizare si reconversie sunt autorizate de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, in conditiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.”

“Art. 36. – In scopul adaptarii flotei la situatia zonelor de pescuit, Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura poate opri temporar sau definitiv activitatea anumitor nave/ambarcatiuni de pescuit, in conditiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.”
Art. 37. (1) Oprirea definitiva a activitatii navelor de pescuit se aplica acelora care

activeaza in zone de pescuit a caror situatie necesita o adaptare structurala pe termen lung, in scopul reducerii efortului de pescuit si favorizarii refacerii resurselor acvatice vii.

(2) Oprirea definitiva a activitatii unei nave/ambarcatiuni de pescuit determina radierea acesteia din Fisier.

Art. 38. (1) Prin oprirea temporara a activitatii unei nave/ambarcatiuni de pescuit se intelege incetarea activitatii pe o perioada de timp determinata.

(2) Oprirea temporara este o masura conjuncturala cu scopul reducerii efortului de pescuit, ca urmare a unor circumstante exceptionale.

SECTIUNEA a 3-a:

Stabilirea porturilor de baza si schimbarea portului de baza

Art. 39. (1) Portul de baza pentru navele/ambarcatiunile care pescuiesc in habitatele piscicole naturale este acela de unde nava/ambarcatiunea isi incepe activitatea de pescuit, expediere si comercializare a capturilor.”
(2) se abroga

(3) se abroga

SECTIUNEA a 4-a:

Porturile/punctele de debarcare si prima vanzare a produselor

Piscicole

Art. 40. (1) ) Navele/ambarcatiunile de pescuit care descarca produse pescaresti pe teritoriul national trebuie sa o faca in porturi/puncte nominalizate in acest sens de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.”
(2) In cadrul fiecarui port, descarcarea se face in locurile stabilite, dupa caz, de catre autoritatile portuare.

Art. 41. Prima vanzare a produselor obtinute din pescuit se face in locurile stabilite si autorizate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.”

“Art. 411. – Porturile/punctele de debarcare si centrele de prima vanzare sunt autorizate si nominalizate in baza normelor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.”
Art. 42 Produsele obtinute din pescuit care constituie obiectul primei vanzari intr-un loc situat in afara portului de descarcare si care trebuie sa fie transportate inainte de a se produce prima vanzare sunt insotite pana la locul primei vanzari de documentele legale de insotire a marfii.”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

CAPITOLUL V:

ACVACULTURA

Art. 43- (1) Acvacultura se practica in amenajari piscicole.
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

(2) Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative si cantitative de

produse pescaresti. In subsidiar, dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin

pescuit asupra resursei acvatice vii.

(3) Folosirea apei pentru activitatea de acvacultura in amenajarile piscicole se face in conditiile legislatiei in domeniul apei.”
Art. 44. (1) Politica de baza pentru dezvoltarea acvaculturii se realizeaza prin

urmatoarele masuri:

a) adaptarea productiei la cerintele pietei;

b) imbunatatirea sistemului de comercializare si informarea consumatorilor;

c) valorificarea superioara a potentialului genetic prin acvacultura unor specii

valoroase;

d) instruirea producatorilor din acvacultura;

“e) introducerea masurilor de bune practici in procesele tehnologice pentru asigurarea biosecuritatii si sigurantei alimentare a produselor din acvacultura;”.
f) asigurarea productiei din acvacultura pentru cazuri de forta majora;

g) asigurarea sanatatii si bunastarii animale;

h) protectia mediului;

i) dezvoltarea cercetarii.

“j) protejarea si incurajarea producatorilor din acvacultura prin reglementari specifice;
k) promovarea de programe de invatamant mediu pentru formarea piscicultorilor;
l) stabilirea criteriilor de omologare a pepinierilor care pot vinde material piscicol de populare.”

(2) ) Actiunile de realizare a politicilor de baza pentru dezvoltarea acvaculturii urmaresc:

a) modernizarea tehnologiilor de reproducere si crestere a speciilor de pesti si alte vietuitoare acvatice corelate cu normele de protectie a mediului;

b) folosirea corespunzatoare a amenajarilor piscicole;

c) incurajarea aplicarii tehnologiilor de reproducere si crestere pentru specii cu valoare economica ridicata si a produselor pescaresti organice;

d) construirea de amenajari si instalatii moderne si eficiente pentru practicarea

acvaculturii marine si continentale, in conditiile asigurarii sanatatii si bunastarii

animale;

e) asigurarea pe termen lung a locurilor de munca din acvacultura, in special in zonele dependente de pescuit;

f) incurajarea dezvoltarii industriilor adiacente pentru producerea de utilaje si instalatii precum si furaje specifice, folosite in acvacultura;

g) alte actiuni pe care necesitatile de dezvoltare a acvaculturii le impun.

Art. 45. (1) In cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura se constituie Registrul unitatilor de productie din acvacultura, cu un caracter administrativ, care va cuprinde toate capacitatile de productie.

(2) Orice modificare privind schimbarea proprietarului sau administratorului precum si modificarile privind capacitatea de productie, si speciile cultivate, trebuie comunicata Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, in vederea reactualizarii registrului si eliberarii unei noi licente de acvacultura, dupa caz.

(3) Unitatile de productie de acvacultura sunt inscrise in Registrul unitatilor de

acvacultura si primesc licenta de acvacultura, eliberata de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.

“(4) Inscrierea in Registrul unitatilor de acvacultura si eliberarea licentei de acvacultura se realizeaza in conditiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.”
Art. 46- Introducerea in cultura a speciilor de pesti si de alte vietuitoare acvatice noi in amenajarile piscicole, provenite din alte state, se face cu avizul prealabil al Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si al Ministerului Mediului, prin care se stabilesc si conditiile de carantina care se impun;

“Art. 461. – (1) Pentru impulsionarea dezvoltarii acvaculturii, terenurile proprietate privata a statului pe care sunt construite amenajari piscicole, inclusiv instalatiile speciale amplasate pe uscat, se vor vinde direct proprietarilor activelor.
(2) Pretul de vanzare al terenului va fi pretul pietei stabilit pe baza unui raport de evaluare, intocmit de un evaluator autorizat in functie de bonitatea terenului inainte de a fi amenajat in scop piscicol.
(3) Pretul de vanzare al terenului se poate achita in rate de catre proprietarii activelor in urmatoarele conditii:
a) avans 20% din pretul de vanzare;
b) rate semestriale esalonate pe un termen de pana la 10 ani;
c) perceperea unei dobanzi anuale la nivelul ratei lunare a dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei de la data platii.
(4) Administratorul terenului in numele statului va solicita cumparatorului constituirea de garantii pentru asigurarea platii:
a) scrisoare de garantie emisa de o banca comerciala; sau
b) constituirea unei ipoteci pe terenul care face obiectul vanzarii, pana la achitarea in totalitate a platii.”

CAPITOLUL VI :

ORGANIZAREA PIETEI PRODUSELOR PESCARESTI

SECTIUNEA 1 :

Principii generale

Art. 47. – Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, stabileste masuri privind comercializarea, procesarea si prelucrarea produselor obtinute din pescuit si acvacultura, in special pentru:
a) respectarea standardelor de calitate a produselor pescaresti pe toata durata procesului de comercializare pentru a asigura transparenta pe piata si pentru a face posibila informarea corespunzatoare a consumatorilor, in special in ceea ce priveste natura produsului;

b) respectarea normelor privind comercializarea produselor rezultate din pescuit si acvacultura in concordanta cu normele de conservare si protectie a resurselor

acvatice vii;

c) incurajarea si sprijinirea procesarii si prelucrarii produselor pescaresti;

d) imbunatatirea calitatii si promovarea produselor pescaresti;

e) marirea gradului de utilizare si crestere a valorii adaugate a materiei prime obtinute prin acvacultura si pescuit.

SECTIUNEA a 2-a:

Comercializarea produselor pescaresti

Art. 48 se abroga

Art. 49. – Este interzisa comercializarea produselor obtinute din pescuit, de orice origine sau provenienta, a caror marime ori greutate este mai mica decat cea prevazuta in reglementarile in vigoare sau al caror mod de obtinere nu este in conformitate cu normele stabilite ori contravine normelor sanitar-veterinare.”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

SECTIUNEA a 3-a

Procesarea produselor de pescuit si acvacultura

Art. 50. – Unitatea de procesare este inregistrata in Registrul unitatilor de procesare si primeste licenta de fabricatie emisa de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, in conformitate cu reglementarile in vigoare si cu normele elaborate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.”

“Art. 501. – (1) In scopul maririi gradului de utilizare a materiei prime si de crestere a valorii, sunt incurajate si sprijinite de Guvern activitatile de pescuit si acvacultura.
(2) Masurile de sprijinire sunt indreptate in mod special spre:
a) diversificarea produselor;
b) imbunatatirea calitatii produselor;
c) introducerea de tehnologii noi;
d) folosirea resurselor excedentare sau subutilizate;
e) utilizarea subproduselor;
f) incurajarea organizatiilor profesionale si interprofesionale;
g) reducerea impactului asupra mediului inconjurator.”

<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

CAPITOLUL VII:

PESCUITUL IN SCOP STIINTIFIC

Art. 51. (1﴿ Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura elibereaza, la cerere, o autorizatie speciala de pescuit in scop stiintific, netransmisibila, institutiilor de cercetare care au ca obiective de cercetare:
a) cunoasterea biologiei, etologiei si diversitatii structurii, functionabilitatii si

productivitatii din aceste ecosisteme si a interactiunilor specifice;

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice din habitatele piscicole naturale de catre activitatile de pescuit si acvacultura, precum si de alte activitati antropice;”.
c) identificarea de noi zone si resurse acvatice vii de interes pentru exploatare;

d) dezvoltarea si diversificarea acvaculturii.

(2) ) Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale stabileste conditiile de acordare a autorizatiei speciale de pescuit in scop stiintific, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.
(3) Capturile obtinute in urma pescuitului stiintific nu fac obiectul comercializarii.

(4) Periodic, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, in colaborare cu institutiile de cercetare si cu Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, stabileste strategia si obiectivele cercetarii in domeniul pescaresc si, anual, planul de cercetare.”

“Art. 511. – (1) Titularul autorizatiei speciale de pescuit in scop stiintific elibereaza ordine de serviciu pescarilor atestati pentru practicarea pescuitului in scop stiintific, conform planului de cercetare aprobat.
(2) Pescuitul in scop stiintific practicat cu metode si echipamente interzise de lege se exercita strict in prezenta personalului de cercetare special desemnat de catre detinatorul autorizatiei speciale de pescuit in scop stiintific.”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

CAPITOLUL VIII:

RELATII INTERNATIONALE

Art. 52. (1﴿ Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale dezvolta colaborarea si initiaza proiecte de conventii si acorduri internationale privind:
a) pescuitul si exploatarea durabila a resurselor acvatice vii din Marea Neagra;

b) accesul navelor romanesti de pescuit in alte zone ce prezinta interes, in vederea acoperirii deficitului de produse pescaresti pe piata romaneasca;

c) dezvoltarea activitatilor de pescuit, acvacultura si schimburi comerciale;

d) evaluarea impactului activitatilor antropice asupra starii resurselor acvatice vii in context transfrontalier.

(2) Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale emite reglementari si instructiuni pentru implementarea politicii comune a pescuitului.”
Art. 53. In vederea efectuarii studiilor stiintifice necesare pentru evaluarea stocurilor de  pesti si alte vietuitoare acvatice cu distributie transfrontaliera in ape de interes international, precum si pentru dezvoltarea acvaculturii, autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura sprijina si incurajeaza activitatea institutiilor de cercetare stiintifica in cadrul obligatiilor derivate din acorduri sau conventii internationale la care Romania este parte.

Art. 54. – Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, cu sprijinul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, organizeaza manifestari si intalniri internationale si participa la cele organizate de entitati si organizatii internationale specializate in domeniul pescuitului si acvaculturii.”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

CAPITOLUL IX:

REGIMUL CONTRAVENTIILOR SI INFRACTIUNILOR

Art. 55. (1) Prezentul Titlu are drept obiectiv stabilirea regimului contraventiilor si

infractiunilor in domeniul pescuitului si acvaculturii.

(2) Nerespectarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta de catre persoane

fizice sau juridice atrage, dupa caz, raspundere administrativa, civila sau penala.

Art. 56. (1﴿ Pentru a se asigura de respectarea legislatiei in domeniul pescuitului, acvaculturii, procesarii, transportului, comercializarii produselor pescaresti si al altor activitati conexe, Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura organizeaza actiuni permanente de control si inspectie prin inspectorii piscicoli.
(2) Persoanele supuse controlului au obligatia sa permita accesul la unitatile si la

toate navele/ambarcatiunile de pescuit, uneltele si instalatiile de pescuit, fermele si instalatiile de acvacultura, constructiile anexe, mijloacele de transport, unitatile de procesare si/sau comercializare si sa puna la dispozitia personalului cu drept de control toate documentele si miljoacele necesare indeplinirii functiei de inspectie.

(3) Procedura de control si procedura de inspectie se stabilesc de catre Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura.”
Art. 57 se abroga

Art. 58 Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 300 lei la 600 lei:
a) pescuitul recreativ/sportiv al oricaror specii de peste si de alte vietuitoare acvatice vii efectuat fara permis in habitatele piscicole naturale;
b) neprezentarea permisului, licentei sau autorizatiei atunci cand acestea sunt solicitate de catre persoanele imputernicite sa constate contraventiile/infractiunile;
c) incalcarea conditiilor prevazute in permis, autorizatie si/sau licenta;
d) pescuitul recreativ/sportiv al resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale.”
<!–[if !supportLineBreakNewLine]–>
<!–[endif]–>

Art. 59- Urmatoarele fapte constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 600 lei la 1.000 lei si cu retinerea si suspendarea pe o perioada de 90 de zile a permisului sau autorizatiei, dupa caz:

a) prinderea salmonidelor cu mana;

b) pescuitul salmonidelor cu momeli naturale;

c) pescuitul cu mai mult de 3 muste artificiale in apele salmonicole;

d) retinerea de catre o singura persoana care practica pescuitul recreativ/sportiv a mai mult de 10 bucati/exemplare/zi, in total, din speciile de pastrav, lipan si coregon in apele de munte sau a mai mult de 5 kg de peste/zi din zona colinara si de ses, cu exceptia cazului in care s-a pescuit un singur exemplar a carui greutate depaseste 5 kg;”.
e) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpa a semnelor indicatoare.

“f) pescuitul recreativ/sportiv in habitatele piscicole naturale, prin orice metode si mijloace, al pestilor si al altor vietuitoare acvatice, in perioada de prohibitie si in zonele de protectie.”
Art. 60 Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu retinerea si suspendarea permisului/autorizatiei/licentei si cu amenda de la 1000 lei la 1500 de lei:

“a) plasarea uneltelor de pescuit fixe sau in deriva pe mai mult de doua treimi din latimea raurilor, canalelor si a Dunarii;
b) utilizarea la pescuit a setcilor sau avelor de orice fel in cadrul complexului lagunar Razelm-Sinoe, in ghiolurile Belciuc-Erenciuc si in lacurile litorale;
c) neducerea la indeplinire, la termenele si in conditiile stabilite, a masurilor dispuse de personalul cu drept de control si inspectie;
d) capturarea pestelui cu unelte de plasa si cu pripoane in raurile si in lacurile din zona de munte, precum si in raurile colinare si de ses, cu exceptia Dunarii si Prutului;”.
e) nemarcarea uneltelor de pescuit comercial.

Art. 61 Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1500 lei la 3500 de lei:

“a) introducerea in habitatele piscicole naturale sau in amenajarile piscicole, fara avizul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, a altor specii decat cele existente;
b) nedetinerea licentei pentru desfasurarea activitatii de acvacultura.”
Art. 62 Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu ridicarea si suspendarea permisului/autorizatiei/licentei si cu amenda de la 1800 lei la 4000 de lei:

“a) pescuitul comercial, retinerea la bord, transbordarea, descarcarea si comercializarea resurselor acvatice vii sub dimensiunea minima legala;
b) refuzul de a permite accesul personalului autorizat pentru controlul si inspectia navelor/ambarcatiunilor, autovehiculelor, unitatilor de acvacultura, unitatilor de procesare si/sau comercializare, precum si in perimetrul bazinelor acvatice exploatate prin pescuit recreativ/sportiv sau comercial;”.
c) utilizarea unei nave/ambarcatiuni la pescuitul in scop comercial, neinscriptionata cu

marcaj exterior corespunzator licentei de pescuit.

Art. 63 Urmatoarele fapte constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 4000 lei la 8000 de lei:

a) distrugerea sau degradarea din culpa a digurilor, barajelor si canalelor, a taluzurilor si malurilor, a instalatiilor hidrotehnice aferente amenajarilor piscicole, daca nu constituie infractiune potrivit legii penale;

b) distrugerea sau degradarea din culpa a trecatoarelor pentru pesti, a toplitelor si a cascadelor podite, daca nu constituie infractiune potrivit legii penale;

“c) reducerea din culpa a debitului de apa pe cursurile de apa naturale sau amenajate, daca prin aceasta se pericliteaza existenta resurselor acvatice vii, daca nu constituie infractiune potrivit legii penale;

“d) distrugerea, degradarea sau micsorarea din culpa a zonelor de protectie

perimetrala a amenajarilor piscicole, daca nu constituie infractiune potrivit legii penale;

e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care impiedica intrarea pestilor in

sistemele de alimentare cu apa, irigatii, precum si in instalatiile hidroenergetice, daca nu constituie infractiune potrivit legii penale;

f) neluarea masurilor pentru curatarea zonelor de pescuit si pentru protejarea si

salvarea resurselor acvatice vii la constructia sau golirea lacurilor de acumulare;

g) neasigurarea debitului de apa necesar in vederea dezvoltarii normale a faunei

piscicole in aval de o lucrare de barare;

h) aruncarea sau depozitarea rumegusului, deseurilor menajere si zootehnice si a oricaror materii si materiale, produse si substante poluante pe malurile raurilor,

paraielor, lacurilor, baltilor si amenajarilor piscicole;

i) pescuitul lostritei;

j) se abroga

k) neexecutarea lucrarilor pentru protectia si refacerea habitatelor naturale ale pestilor si celorlalte vietuitoare acvatice vii;

l) “l) pescuitul in scop comercial si recreativ/sportiv pe cursul unei ape curgatoare in zona de 500 m aval de baraj;

“m) circulatia autovehiculelor de orice tip si transportul cu orice mijloace al bustenilor prin albia minora a raurilor si paraielor din zona de munte.”
Art. 64 – Urmatoarele fapte constituie infractiuni si se sanctioneaza cu amenda de la 6.000 lei la 10.000 lei si interzicerea dreptului de a pescui pe o perioada cuprinsa intre 1 si 3 ani:
a) nedetinerea licentei/autorizatiei de pescuit comercial, pescuit recreativ/sportiv sau de procesare, dupa caz;
b) pescuitul prin orice metode al reproducatorilor in perioada de prohibitie si

distrugerea icrelor embrionate de peste in zonele de reproducere naturala;

c) pescuitul neautorizat al sturionilor;
d) detinerea, transportul, comercializarea sturionilor, produselor si subproduselor de sturioni fara documente sau marcaje justificative legale;
e) reducerea debitului si al volumului de apa pe cursurile de apa, in scopul

pescuitului ilegal;

f) deschiderea, inchiderea, obturarea, bararea cu garduri pescaresti sau cu unelte de pescuit de orice fel a canalelor si a garlelor de legatura cu lacurile, baltile sau terenurile inundabile, de catre persoane neautorizate;

g) pescuitul comercial in habitatele piscicole naturale, prin orice metode si mijloace, al pestilor si al altor vietuitoare acvatice, in perioada de prohibitie si in zonele de protectie;”.
h) se abroga

i) pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit avand ochiul de plasa sub

dimensiunile minime legale;

“j) detinerea, transportul sau comercializarea fara documente legale a pestelui, icrelor ori produselor din peste obtinute din pescuit;
k) producerea, importul, comercializarea, detinerea sau folosirea la pescuit de catre persoanele neautorizate a navoadelor, voloacelor, prostovoalelor, varselor, vintirelor, precum si a altor tipuri de unelte de pescuit comercial;

l) pescuitul cu ostia, sulita, tepoaica si cu orice alte unelte intepatoare sau

agatatoare, prin greblare sau harponare;

m) producerea, importul, detinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasa de tip monofilament.”
Art. 65 (1) Urmatoarele fapte constituie infractiune si se pedepsesc cu inchisoare de la 1 la 3 ani si interzicerea dreptului de a pescui pe o perioada cuprinsa intre 1 – 3 ani:

a) pescuitul electric, detinerea aparatelor si dispozitivelor care distrug resursele

acvatice vii prin curentare, electrocutare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substante toxice si narcotice de orice fel, pescuitul cu japca si cu orice alte unelte neautorizate, precum si folosirea armelor de foc cu scopul omorarii pestilor sau altor vietuitoare acvatice;

“b) pescuitul cu unelte si scule neautorizate;”.

c) pescuitul sau omorarea deliberata a mamiferelor marine.

(2) Tentativa se pedepseste.

Art. 66 (1) Sunt supuse ridicarii in vederea confiscarii uneltele si ambarcatiunile de pescuit, animalele, mijloacele de transport, armele de foc si orice alte bunuri care au fost folosite la savarsirea infractiunilor.”
(2) Bunurile rezultate din savarsirea faptei, constand in peste, icre, alte vietuitoare si produse acvatice sunt supuse confiscarii.

(3) In cazurile de confiscare a bunurilor prevazute la alin. (1) si (2) organele de

constatare dispun valorificarea lor in conditiile legii, contravaloarea facandu-se venit la bugetul de stat.

Art. 67 Pe langa organele de urmarire penala sunt competente sa constate infractiunile prevazute la art. 64 si 65 si persoanele cu drept de inspectie si control din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, al Garzii Nationale de Mediu si al Administratiei Rezervatiei Biosferei «Delta Dunarii».”
Art. 68 Constatarea faptelor ce constituie contraventii si infractiuni si aplicarea

sanctiunilor contraventionale la prezenta ordonanta de urgenta se face de catre

personalul cu drept de inspectie si control din cadrul Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, de ofiteri si agenti din cadrul Politiei Romane si Politiei de Frontiera Romane, de ofiteri si subofiteri din cadrul Jandarmeriei, precum si de catre personalul imputernicit de catre autoritatea publica centrala care raspunde de pescuit si acvacultura.

“Art. 681. – Furtul piscicol se pedepseste conform infractiunii de furt prevazute in Codul penal.”
Art. 69 (1) Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu dispozitiile Ordonantei

Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.

(2) Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului verbal, jumatate din minimul amenzii.

CAPITOLUL X :

DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII

“Art. 70. – La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga Legea nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul si acvacultura, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 627 din 2 septembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentei ordonante de urgenta.”
Art. II. –
(1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi, Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura se subroga Agentiei Domeniilor Statului in ceea ce priveste drepturile si obligatiile care rezulta din contractele incheiate de aceasta cu agenti contractanti care detin in exploatare si in administrare amenajari piscicole, precum si cu cei care au incheiat contracte de asociere in participatiune sau alte tipuri de contracte si va incheia acte aditionale in acest sens.
(2) Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura preia cu titlu gratuit actiunile pe care Agentia Domeniilor Statului le detine la societatile comerciale cu profil piscicol, terenurile pe care sunt amplasate amenajarile piscicole, precum si alte terenuri aferente amenajarilor piscicole detinute de aceasta, in baza unui protocol de predare-preluare aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.
(3) In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Agentia Domeniilor Statului preda Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura patrimoniul, arhivele, contractele si documentatia aferenta acestora, care au fost preluate de la Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol. Patrimoniul se preia pe baza de protocol incheiat intre parti, aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, modificandu-se corespunzator bugetele celor doua institutii.
(4) Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura se subroga Administratiei Nationale “Apele Romane” si Societatii Comerciale de Producere a Energiei Electrice “Hidroelectrica” – S.A. Bucuresti in ceea ce priveste drepturile si obligatiile care rezulta din contractele incheiate de acestea care au ca obiect exploatarea, gestionarea, gospodarirea si administrarea resurselor acvatice vii si preia toate contractele incheiate in acest sens cu terte persoane, fizice sau juridice, in baza unui protocol de predare-preluare aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.
(5) Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii” se subroga Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura in ceea ce priveste drepturile si obligatiile care rezulta din contractele de concesiune care au ca obiect valorificarea resurselor acvatice vii din Rezervatia Biosferei “Delta Dunarii”.
(6) Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura preda, pe baza de protocol, catre Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii” contractele de concesiune care au ca obiect valorificarea resurselor acvatice vii din Rezervatia Biosferei “Delta Dunarii”.

ART. 71
Pana la intrarea in vigoare a hotararii Guvernului prevazute la art. 4 alin. (1), Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura functioneaza in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 865/2005 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 727 din 10 august 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.

Legea nr. 69/2000, legea educatiei fizice si sportului

Legea nr. 69/2000, legea educatiei fizice si sportului

Titlul I – Dispozitii generale
Art. 1
(1) Prezenta lege reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de educatie fizica si sport in Romania.
(2) In sensul prezentei legi, prin educatie fizica si sport se intelege toate formele de activitate fizica menite, printr-o participare organizata sau independenta, sa exprime sau sa amelioreze conditia fizica si confortul spiritual, sa stabileasca relatii sociale civilizate si sa conduca la obtinerea de rezultate in competitii de orice nivel.
(3) Termenii folositi in textul legii au semnificatia stabilita in anexa care face parte integranta din prezenta lege.

Art. 2
(1) Educatia fizica si sportul sunt activitati de interes national sprijinite de stat.
(2) Statul recunoaste si stimuleaza actiunile organizatorice si de promovare a educatiei fizice si sportului, desfasurate de autoritatile administratiei publice si, dupa caz, de organismele neguvernamentale de profil in invatamant, in structuri ale apararii nationale, ordinii publice, sigurantei nationale, in sanatate, in societati comerciale, precum si in alte sectoare ale vietii sociale, potrivit reglementarilor legale.
(3) Educatia fizica si sportul cuprind urmatoarele activitati: educatia fizica, sportul scolar si universitar, sportul pentru toti, sportul de performanta, exercitiile fizice practicate cu scop de intretinere, profilactic sau terapeutic.
(4) Statul garanteaza exercitarea functiilor sectorului public si ale sectorului particular in domeniile educatiei fizice si sportului, in conformitate cu principiile colaborarii responsabile dintre toti factorii interesati.
(5) Practicarea educatiei fizice si sportului este un drept al persoanei, fara nici o discriminare, garantat de stat. Exercitarea acestui drept este libera si voluntara si se realizeaza independent sau in cadrul structurilor sportive asociative.
(6) Statul recunoaste si garanteaza persoanei fizice si juridice dreptul la libera asociere in scopul constituirii structurilor sportive.

Art. 3
(1) Autoritatile administratiei publice, unitatile si institutiile de invatamant, institutiile sportive, precum si organismele neguvernamentale de profil au obligatia sa sprijine sportul pentru toti si sportul de performanta si sa asigure conditiile organizatorice si materiale de practicare a educatiei fizice si sportului in comunitatile locale.
(2) Autoritatile administratiei publice si institutiile prevazute la alin. (1) au obligatia sa asigure, cu prioritate, copiilor de varsta prescolara, tinerilor si persoanelor in varsta conditii pentru practicarea exercitiului fizic, in vederea integrarii sociale.
(3) Autoritatile administratiei publice au obligatia sa asigure conditii pentru practicarea educatiei fizice si sportului de catre persoane cu handicap fizic, senzorial, psihic si mixt, in scopul dezvoltarii personalitatii lor si integrarii in societate, precum si mijloacele care sa permita sportivilor cu handicap participarea la competitii nationale si internationale destinate lor.

Titlul II – Organizarea educatiei fizice si sportului
Capitolul I – Educatia fizica si sportul scolar si universitar
Art. 4
Ministerul Educatiei Nationale organizeaza activitatea de educatie fizica si practicarea sportului in invatamantul preuniversitar si universitar.

Art. 5
Educatia fizica scolara este disciplina obligatorie, prevazuta in planurile de invatamant cu un numar de ore diferentiat, conform curriculumului stabilit de comun acord intre Ministerul Tineretului si Sportului si Ministerul Educatiei Nationale.

Art. 6
(1) Activitatea sportiva din unitatile si institutiile de invatamant se organizeaza in cadrul asociatiilor sportive scolare si universitare.
(2) Asociatiile sportive scolare si universitare sunt structuri sportive infiintate in conditiile prezentei legi, a caror activitate este coordonata de Federatia Sportului Scolar, respectiv de Federatia Sportului Universitar.
(3) Federatia Sportului Scolar si Federatia Sportului Universitar, infiintate in conditiile legii, au urmatoarele atributii:
a) promovarea valentelor educative ale sportului;
b) initierea si organizarea de programe si actiuni de atragere a elevilor si studentilor la practicarea sportului;
c) coordonarea competitiilor sportive desfasurate in unitatile si institutiile de invatamant, organizate de asociatiile sportive scolare si universitare;
d) sprijinirea sau organizarea, dupa caz, a competitiilor locale, zonale si nationale ale reprezentativelor unitatilor si institutiilor de invatamant;
e) detinerea competentei exclusive pentru reprezentarea tarii la competitiile oficiale organizate sub egida federatiilor internationale ale sportului scolar si universitar.
(4) Organizarea si functionarea Federatiei Sportului Scolar si Federatiei Sportului Universitar se stabilesc prin hotarari ale Guvernului, initiate de Agentia Nationala pentru Sport si Ministerul Educatiei si Cercetarii.
(5) Finantarea Federatiei Sportului Scolar, respectiv a Federatiei Sportului Universitar, se face prin alocatii de la bugetul de stat, pe baza de programe, precum si prin venituri extrabugetare. Pentru sustinerea programelor de reprezentare la competitiile internationale oficiale, desfasurate sub egida federatiilor internationale ale sportului scolar si sportului universitar, Federatia Sportului Scolar, si respectiv Federatia Sportului Universitar, pot beneficia, cu prioritate, de alocatii guvernamentale.
(7) Pentru elevii cu aptitudini sportive se pot organiza, in conditiile legii, clase, scoli si licee cu program sportiv, precum si cluburi sportive scolare.
(8) Toate unitatile de invatamant, de stat sau particulare, existente sau nou-infiintate, au obligatia sa dispuna sau sa aiba acces la bazele si instalatiile sportive, pentru a permite desfasurarea lectiilor de educatie fizica si practicarea sportului cu elevii si studentii.
(9) Bazele si instalatiile sportive proprii pot fi puse la dispozitie, gratuit sau cu plata, comunitatilor locale, persoanelor fizice sau juridice interesate, cu obligatia respectarii desfasurarii normale a programelor si activitatilor de invatamant si ale cluburilor sportive scolare si universitare.
(10) Sportul de performanta pentru elevi si studenti se organizeaza, de regula, in cadrul cluburilor sportive scolare si universitare. Elevii si studentii pot practica sportul de performanta si in alte cluburi sportive.

Capitolul II – Educatia fizica militara si profesionala
Art. 7
Educatia fizica militara este disciplina obligatorie, prevazuta in planul de instructie si invatamant. Ea se desfasoara sistematic si continuu, pe intreaga perioada a saptamanii, a procesului de instructie si invatamant, in limita a cel putin 3 ore saptamanal, fiind condusa de cadre militare sau civile de specialitate.

Art. 8
Educatia fizica profesionala se organizeaza in domeniile de activitate care implica diferite forme de practicare a exercitiilor fizice, in scopul dezvoltarii si mentinerii unei bune conditii fizice. Educatia fizica profesionala este reglementata prin acte normative elaborate pentru domeniile interesate.

Art. 9
Exercitiile fizice practicate cu scop profilactic sau terapeutic se structureaza diferentiat pe domenii, in functie de alte obiective urmarite, in afara celor specifice educatiei fizice si sportului. Ele pot fi de intretinere ori pentru tratamentul unor maladii sau corective.

Capitolul III – Sportul pentru toti
Art. 10
(1) Sportul pentru toti reprezinta un complex de activitati bazate pe practicarea libera a exercitiului fizic intr-un mediu curat si sigur, individual sau in grup, organizat ori independent.
(2) Sportul pentru toti este sprijinit de stat, de organizatii neguvernamentale si de structuri ale administratiei locale, in vederea mentinerii sanatatii, a recrearii si socializarii cetatenilor.
(3) Pentru coordonarea aplicarii Programului national «Sportul pentru toti» se constituie Comitetul activitatilor fizice sportive pentru sanatate, educatie si recreare, organism consultativ in cadrul Agentiei Nationale pentru Sport, a carui organizare, functionare si componenta se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Art. 11
(1) Finantarea programului national ÇSportul pentru totiÈ se asigura din fonduri prevazute distinct in bugetul de stat si din fonduri de la bugetele locale.
(2) Mijloacele financiare necesare pentru sustinerea subprogramelor derulate de Federatia Sportiva Nationala ÇSportul pentru totiÈ se asigura din fonduri prevazute distinct in bugetul de stat.
(3) Subprogramele propuse de celelalte institutii, care sunt aprobate anual de Comitetul Activitatilor Fizice Sportive pentru Sanatate, Educatie si Recreere, sunt finantate de la bugetele locale, din fonduri primite de la organismele internationale, din sponsorizari, donatii si legate, precum si din fonduri ale bugetului de stat, care vor fi prevazute cu destinatia pentru activitatea sportiva si de tineret.

Capitolul IV – Sportul de performanta
Art. 12
(1) Sportul de performanta constituie un factor esential pentru dezvoltarea sportiva pe plan national, indeplinind o importanta functie reprezentativa pentru Romania in competitiile sportive oficiale cu caracter international.
(2) Organele administratiei publice centrale cu atributii in sport si autoritatile administratiei publice locale asigura mijloacele necesare pentru pregatirea sportivilor de performanta, acordarea sprijinului stiintific si medical necesar, precum si pentru incadrarea lor in sistemul de educatie si deplina integrare sociala si profesionala.
(3) Pe timpul satisfacerii stagiului militar organele administratiei publice centrale de specialitate asigura sportivilor de performanta conditii pentru continuarea pregatirii, precum si pentru participarea la concursurile sportive interne si internationale.

Art. 13
(1) Prin sportul de performanta se urmareste valorificarea aptitudinilor individului intr-un sistem organizat de selectie, pregatire si competitie, avand ca scop ameliorarea rezultatelor sportive, realizarea de recorduri si obtinerea victoriei.
(2) Sportivii de performanta sunt persoanele care practica sistematic si organizat sportul si participa in competitii cu scopul de a obtine victoria asupra partenerului, pentru autodepasire sau record.
(3) Pentru a participa la competitiile sportive oficiale locale sau nationale un sportiv de performanta trebuie sa fie legitimat la un club sportiv.
(4) Evidenta legitimarii si transferarea sportivilor sunt in competenta federatiilor sportive nationale, a ligilor profesioniste si a asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, potrivit statutelor si regulamentelor federatiilor sportive nationale.
(5) Sistemul competitiilor sportive oficiale pe ramuri de sport este elaborat si organizat de federatiile sportive nationale, potrivit statutelor si regulamentelor acestora.

Art. 14
(1) In conditiile legii si in conformitate cu prevederile cuprinse in statutele si regulamentele federatiilor sportive nationale si internationale, sportivii de performanta pot fi:
a) amatori;
b) profesionisti.
(2) Sportivul profesionist este cel care pentru practicarea sportului respectiv indeplineste urmatoarele conditii:
a) obtine licenta de sportiv profesionist;
b) incheie cu o structura sportiva, in forma scrisa, un contract individual de munca sau o conventie in conditiile Codului civil.
(3) Sportivului profesionist care a incheiat cu o structura sportiva o conventie in conditiile Codului civil i se asigura, la cerere, participarea si plata contributiei la un sistem de pensii, public si/sau privat, in conditiile legii.
(4) Licenta de sportiv profesionist se obtine in conformitate cu procedurile prevazute in statutele si in regulamentele federatiilor sportive nationale.
(5) Sportivii straini pot desfasura activitate ca sportivi profesionisti la o structura sportiva din Romania, in baza permisului de munca eliberat in conditiile legii.
(6) Federatiile sportive nationale asigura organizarea evidentei sportivilor profesionisti din ramura de sport respectiva.
(7) Drepturile si obligatiile sportivului profesionist sunt cele prevazute in statutele si in regulamentele federatiilor sportive nationale, precum si in contractele sau conventiile, dupa caz, incheiate intre parti.
(8) Calitatea de sportiv profesionist inceteaza in conformitate cu prevederile statutelor si regulamentelor federatiilor sportive nationale.
(9) Ramurile de sport in care se poate practica sportul profesionist se stabilesc prin hotarare a Guvernului, initiata de Agentia Nationala pentru Sport, la propunerea federatiilor sportive nationale.
(10) Conditiile de practicare a sportului profesionist se stabilesc prin normele federatiilor sportive nationale, cu avizul Agentiei Nationale pentru Sport.

Art. 15
(1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale pot sprijini pregatirea sportiva, integrarea in sistemul de invatamant, integrarea sociala si profesionala a sportivilor de performanta, dupa caz, pe intreaga perioada a carierei sportive.
(2) In sensul prevederilor alin. (1), unitatile sau institutiile de invatamant asigura, dupa caz, pentru sportivii de performanta scutiri de frecventa, sesiuni de examene deschise si conditii de inscriere in invatamantul universitar, potrivit legii.

Art. 16
Criteriile de clasificare a sportivilor de performanta se stabilesc prin regulamente elaborate de federatiile sportive nationale.

Titlul III – Structurile administratiei pentru sport
Capitolul I – Ministerul Tineretului si Sportului
Art. 17
(1) Ministerul Tineretului si Sportului este organul administratiei publice centrale de specialitate care coordoneaza activitatea din domeniul educatiei fizice si sportului, cu exceptia cazurilor prevazute de prezenta lege.
(2) Fac exceptie de la prevederile alineatului precedent:
a) activitatea de educatie fizica si sport din unitatile si institutiile de invatamant, care se organizeaza cu respectarea prevederilor art. 4-6 si a celorlalte prevederi legale in vigoare;
b) activitatea de educatie fizica si sport din unitatile militare si de invatamant militar, care se organizeaza cu respectarea prevederilor art. 7 si a celorlalte prevederi legale in vigoare.

Art. 18
(1) Ministerul Tineretului si Sportului se organizeaza si functioneaza potrivit legii si are urmatoarele atributii principale in domeniul sportului:
a) elaboreaza si sustine strategia generala a organizarii si dezvoltarii activitatii sportive si reprezinta interesele statului in raport cu federatiile de specialitate;
b) initiaza, elaboreaza si avizeaza, dupa caz, proiecte de acte normative in domeniul educatiei fizice si sportului;
c) elaboreaza normele generale de folosire a mijloacelor materiale aflate in administrarea sa si a mijloacelor financiare pentru activitatea sportiva, care provin din alocatii de la bugetul de stat;
d) conlucreaza cu ministerele si cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, cu institutiile de cercetare si cu unitatile de invatamant si sanitare de specialitate pentru organizarea si dezvoltarea educatiei fizice si sportului;
e) conlucreaza cu Comitetul Olimpic Roman in finantarea si derularea programelor privind pregatirea si participarea sportivilor romani la Jocurile Olimpice, precum si pentru promovarea valentelor educative ale olimpismului;
f) administreaza patrimoniul din domeniul public si domeniul privat al statului, incredintat Agentiei Nationale pentru Sport;
g) supravegheaza mentinerea destinatiei bazelor sportive din domeniul public sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale, precum si a celor care au apartinut domeniului public si au intrat in circuitul privat dupa 1989;
g^1) supravegheaza mentinerea destinatiei bazelor si/sau instalatiilor sportive care au apartinut domeniului public sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale si care, ulterior, au fost dobandite ca active patrimoniale destinate activitatii sportive sau vandute catre societatile comerciale
h) propune structura anuala a alocatiilor de la bugetul de stat;
i) repartizeaza bugetul activitatii sportive, constituit potrivit prezentei legi, pentru:
– activitatea proprie si cea a institutiilor din subordinea sa;
– federatiile sportive nationale, in baza contractelor de finantare a programelor sportive ale acestora;
– premierea performantelor deosebite obtinute la competitiile sportive internationale oficiale;
j) autorizeaza afilierea federatiilor sportive nationale la federatiile sportive internationale de profil si la alte foruri continentale sau mondiale, precum si afilierea altor organizatii cu profil sportiv la forurile internationale de specialitate
k) supravegheaza si controleaza respectarea de catre structurile sportive a dispozitiilor legale in vigoare si a prevederilor cuprinse in statutele si in actele de constituire a acestora;
l) organizeaza sau sprijina, potrivit legii, formarea, pregatirea profesionala si perfectionarea specialistilor din domeniul sportului, conlucrand in acest scop cu institutiile si cu organismele de specialitate din tara si din strainatate;
m) elaboreaza si aduce la indeplinire, in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale, planurile de construire si de modernizare a bazelor si instalatiilor sportive, in vederea dezvoltarii sportului de performanta de interes national si international; avizeaza normativele tehnice in materie de baze si instalatii sportive;
n) recunoaste sau revoca, in sensul prezentei legi, existenta unei structuri sportive prin inscrierea, respectiv radierea acesteia din Registrul sportiv;
o) avizeaza constituirea structurilor sportive, inclusiv inscrierea ca persoane juridice a cluburilor sportive profesioniste organizate ca societati comerciale sportive pe actiuni, respectiv retrage avizul de functionare a acestora;
p) elaboreaza criteriile de acordare si atribuie distinctiile si titlurile sportive, altele decat cele stabilite prin lege;
q) sprijina organizarea si promovarea cercetarii stiintifice si asistentei medicale in domeniul sportiv;
r) autorizeaza desfasurarea pe teritoriul Romaniei a campionatelor mondiale, europene si regionale si participarea reprezentativelor nationale la campionatele mondiale si europene organizate in strainatate, precum si la campionatele regionale;
s) promoveaza masurile de prevenire, control si reprimare a folosirii substantelor interzise si a metodelor neregulamentare, destinate sa mareasca in mod artificial capacitatea fizica a sportivilor sau sa modifice rezultatele competitiilor;
s) adopta masuri pentru prevenirea si combaterea violentei la manifestarile sportive;
t) reprezinta interesele statului in diferite organe si organisme sportive internationale; negociaza si incheie acorduri, intelegeri, protocoale si alte documente de colaborare in domeniul sportului cu organisme de specialitate din alte tari, pe baza prevederilor legale in vigoare;
t) colaboreaza cu celelalte organe ale administratiei publice centrale cu atributii in domeniul sportului, pentru sustinerea sportului pentru toti si de performanta, asigurarea unei eficiente sporite pe linia supravegherii si controlului, exercitarii autoritatii disciplinare, formarii si perfectionarii specialistilor din domeniul sportului, pentru corelarea finantarii activitatii sportive, prevenirea violentei in sport si combaterea dopajului.
(2) Ministerul Tineretului si Sportului poate indeplini si alte atributii prevazute in actele normative in vigoare.

Capitolul II – Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti
Art. 19
(1) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sunt servicii publice descentralizate ale Ministerului Tineretului si Sportului, cu personalitate juridica.
(2) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sunt finantate de la bugetul de stat si din venituri extrabugetare.
(3) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, colaboreaza cu autoritatile administratiei publice locale pentru organizarea si promovarea activitatilor sportive.
(4) Organizarea, functionarea si atributiile directiilor pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Tineretului si Sportului.

Art. 20
(1) Directiile pentru sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, au urmatoarele atributii principale in domeniul sportului:
a) tin evidenta structurilor sportive fara personalitate juridica din judet, prin inscrierea acestora in Registrul sportiv;
b) finanteaza, pe baza de contract, programele sportive ale asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport si ale cluburilor sportive de drept privat, aflate in raza administrativ-teritoriala respectiva, in limita sumei prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli cu aceasta destinatie;
c) colaboreaza cu consiliile locale, in scopul utilizarii eficiente a sumelor acordate de la bugetele locale pentru activitatea sportiva de performanta in teritoriu;
d) elaboreaza si aduc la indeplinire, in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale, planurile de construire si de imbunatatire a bazelor si instalatiilor sportive, in vederea dezvoltarii sportului in general si a sportului de performanta in teritoriu, finanteaza unele programe speciale pentru sportivi, sectii sau echipe din raza administrativ-teritoriala;
e) colaboreaza cu inspectoratele scolare, unitatile de invatamant si cu institutiile de invatamant superior pentru organizarea si dezvoltarea sportului scolar si universitar, precum si pentru formarea si perfectionarea pregatirii profesionale a instructorilor sportivi;
f) initiaza masurile necesare pentru prevenirea violentei la manifestarile sportive organizate in raza lor teritoriala, precum si a dopajului in sport;
g) sprijina cu mijloace materiale si financiare practicarea sportului pentru toti;
h) indruma si controleaza, din punct de vedere tehnicometodic si de specialitate, structurile sportive din judet;
i) supravegheaza mentinerea destinatiei bazelor sportive din domeniul public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, precum si a celor care au apartinut domeniului public si au intrat in circuitul privat
(2) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, indeplinesc si alte atributii stabilite prin regulamentele aprobate de Ministerul Tineretului si Sportului si prin acte normative specifice domeniului lor de activitate.

Capitolul III – Comitetul Olimpic Roman
Art. 20^1
(1) Comitetul Olimpic Roman este o asociatie de interes national care se organizeaza si functioneaza in baza statutului propriu, elaborat in conformitate cu prevederile Chartei Olimpice si ale prezentei legi.
(2) Comitetul Olimpic Roman este persoana juridica de drept privat, de utilitate publica, autonoma, nonprofit, neguvernamentala, apolitica si fara scop lucrativ.
(3) Dobandirea personalitatii juridice se face in conditiile legii.
(4) Comitetul Olimpic Roman detine competenta exclusiva pentru reprezentarea tarii la Jocurile Olimpice si la celelalte programe organizate sub egida Comitetului International Olimpic sau a asociatiilor olimpice continentale. Comitetul Olimpic Roman este unicul detinator pe teritoriul Romaniei al drepturilor de folosire a insemnelor si a tuturor simbolurilor olimpice specificate in statutul propriu, in Charta Olimpica si in alte documente normative ale miscarii olimpice.
(5) Persoanele fizice sau juridice de pe teritoriul Romaniei nu pot folosi insemnele Comitetului International Olimpic, insemnele si emblema Comitetului Olimpic Roman si alte drepturi de proprietate intelectuala olimpice decat cu acordul Comitetului Olimpic Roman.
(6) Comitetul Olimpic Roman organizeaza si coordoneaza activitatea Academiei Olimpice Romane, unitate aflata in subordinea sa, fara personalitate juridica, cu atributii in dezvoltarea si promovarea principiilor fundamentale ale olimpismului.

Art. 20^2
(1) Pentru realizarea obiectului sau de activitate, Comitetul Olimpic Roman colaboreaza cu institutii guvernamentale si neguvernamentale, asociatii si organizatii de drept public sau privat.
(2) Comitetul Olimpic Roman sustine financiar, pe baza de contracte de finantare, activitatea centrelor nationale de pregatire a juniorilor. Federatiile sportive nationale conduc, organizeaza si coordoneaza activitatea acestor centre. Agentia Nationala pentru Sport, Ministerul Educatiei si Cercetarii, autoritatile administratiei publice centrale si locale colaboreaza si sprijina activitatea centrelor olimpice nationale de pregatire a juniorilor.
(3) Sursele de finantare ale Comitetului Olimpic Roman pot fi:
a) sume de la bugetul de stat;
b) venituri proprii;
c) alte surse.
(4) Nivelul alocatiilor bugetare, precum si categoriile de cheltuieli ce urmeaza a fi finantate din acestea se aproba prin legile bugetare anuale.
(5) Comitetul Olimpic Roman poate beneficia cu prioritate de sprijin financiar guvernamental pentru indeplinirea programelor olimpice.
(6) Comitetul Olimpic Roman poate detine in proprietate, concesiune sau folosinta imobile, baze si instalatii sportive de interes national.
(7) Actiunile in justitie pentru valorificarea drepturilor de orice natura ale Comitetului Olimpic Roman sunt scutite de taxa de timbru.

Titlul IV – Structurile sportive
Capitolul I – Dispozitii generale
Art. 21
(1) In sensul prezentei legi, sunt considerate structuri sportive:
a) asociatiile sportive;
b) cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societati comerciale, unitatile de invatamant cu program sau profil sportiv, palatele si cluburile copiilor si elevilor;
c) asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport;
d) ligile profesioniste;
e) federatiile sportive nationale;
f) Automobil Clubul Roman, pentru activitatea de automobilism sportiv si karting sportiv;
g) alte organizatii sportive nationale
(2) Dreptul la libera asociere, in scopul constituirii unei structuri sportive, este un drept al persoanei fizice sau juridice.
(3) Ministerul Tineretului si Sportului organizeaza, in conditiile stabilite prin prezenta lege, evidenta structurilor sportive prin Registrul sportiv, atribuind fiecarei structuri inscrise un numar de identificare si Certificatul de identitate sportiva.

Art. 22
(1) In sensul prezentei legi, structurile sportive sunt asociatii de drept privat sau institutii de drept public, constituite sau infiintate, dupa caz, in scopul organizarii si administrarii unei activitati sportive si care au drept obiectiv promovarea uneia sau mai multor discipline sportive, practicarea acestora de catre membrii lor si participarea la activitatile si competitiile sportive.
(2) Pentru scopurile si in conditiile stabilite prin lege pot functiona cluburi sportive, persoane juridice de drept public organizate in subordinea organelor administratiei publice centrale sau locale.

Art. 23
Toate structurile sportive, indiferent de scopul lor specific si de forma juridica, se inscriu in Registrul sportiv. Procedurile de inregistrare si de atribuire a Certificatului de identitate sportiva si a numarului de identificare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Art. 24
(1) Recunoasterea unei structuri sportive, in sensul prezentei legi, se dovedeste prin Certificatul de identitate sportiva, eliberat in conditiile prezentei legi.
(2) Structurile sportive oficial recunoscute se pot afilia dupa cum urmeaza:
a) la asociatiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, constituite potrivit prevederilor art. 34, pentru participarea la competitiile oficiale locale;
b) la federatia sportiva nationala corespunzatoare, constituita potrivit prevederilor art. 35-41, pentru participarea la competitiile oficiale nationale sau internationale.

Capitolul II – Asociatiile sportive
Art. 25
(1) Asociatiile sportive sunt structuri sportive fara personalitate juridica. Asociatiile sportive fara personalitate juridica se pot constitui ca societati civile particulare, potrivit legislatiei in vigoare. Constituirea unei asociatii sportive fara personalitate juridica da dreptul acesteia la obtinerea unui certificat de identitate sportiva, precum si la afilierea la asociatia judeteana, pe ramura de sport corespunzatoare, in vederea participarii la competitiile sportive oficiale locale.
(2) Asociatii sportive se pot constitui si in cadrul institutiilor publice sau private, ca unitati fara personalitate juridica.
(3) In cadrul institutiilor publice sau private se poate constitui o singura asociatie sportiva ca unitate fara personalitate juridica.

Capitolul III – Cluburi sportive
Art. 26
(1) Cluburile sportive sunt structuri sportive cu personalitate juridica, constituite in conditiile legii.
(2) Cluburile sportive pot fi:
a) persoane juridice de drept privat, structuri fara scop lucrativ sau societati comerciale sportive pe actiuni;
b) persoane juridice de drept public.

Art. 27
Cluburile sportive de drept privat, fara scop lucrativ, sunt persoane juridice nonprofit, constituite, in conditiile legii, ca structuri mono- sau polisportive.

Art. 28
(1) Cluburile sportive de drept privat au regim propriu de administrare si de gestionare a bugetului si a patrimoniului, aprobat de adunarile generale ale acestora, in conditiile legii.
(2) Cluburile sportive se supun in fiecare an verificarilor financiare, potrivit legii.
(3) Pentru instrainarea bazelor sportive realizate pe terenuri concesionate in scopuri exclusiv sportive sau pentru schimbarea destinatiei acestora este necesar acordul Ministerului Tineretului si Sportului.
(4) Alin 4 abrogat, legea nr. 472/2004
(5) Dizolvarea unui club sportiv de drept privat se face in conditiile legii.
(6) Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare prevazuta de prezenta lege, vor respecta prevederile specifice din normele si regulamentele federatiilor nationale si, dupa caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport respectiva.

Art. 29
(1) Cluburile sportive de drept public sunt persoane juridice, infiintate ca institutii publice in subordinea organelor administratiei de stat, si au drept obiect de activitate performanta, selectia, pregatirea si participarea la competitii interne si internationale.
(2) Cluburile sportive de drept public mono- sau polisportive se organizeaza si functioneaza dupa regulamente proprii, elaborate conform legii.

Art. 30
Cluburile sportive de drept public pot primi spre administrare sau in folosinta gratuita imobilele care deservesc activitatea sportiva, baze si instalatii sportive. Bazele si instalatiile sportive primite spre administrare si folosinta sunt considerate patrimoniu sportiv si nu isi vor schimba destinatia sportiva fara aprobarea Ministerului Tineretului si Sportului.

Art. 31
(1) Cluburile sportive profesioniste sunt structuri sportive organizate ca asociatii fara scop patrimonial sau societati comerciale sportive pe actiuni, care au obtinut licenta din partea federatiei sportive nationale, emisa in conformitate cu statutele si regulamentele federatiilor internationale pe ramura de sport.
(2) Cluburile sportive profesioniste se organizeaza numai pentru o singura disciplina sportiva.
(3) Cluburilor sportive profesioniste, organizate ca asociatii fara scop patrimonial, li se aplica regimul juridic al acestui tip de asociatii, iar cluburilor sportive profesioniste, organizate ca societati sportive comerciale pe actiuni, li se aplica regimul juridic al societatilor comerciale, cu particularitatile din prezenta lege.
(4) Alin 4, abrogat, legea nr. 472/2004

Art. 32
(1) Capitalul social initial al cluburilor sportive profesioniste se constituie in conditiile legii.
(2) Alin 2, abrogat, legea nr. 472/2004
(3) Alin 3, abrogat, legea nr. 472/2004
(4) Reorganizarea cluburilor sportive se face potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi.
(5) Pot fi actionari ai societatilor comerciale sportive pe actiuni persoane fizice si juridice romane, precum si persoane fizice si juridice straine. Participarea persoanelor fizice si juridice straine la capitalul social al cluburilor sportive profesioniste nu va depasi 49% din totalul actiunilor.
(6) Nici o persoana fizica sau juridica dintre cele mentionate la alin.
(5) nu poate detine actiuni din capitalul social, in mod simultan, la doua sau mai multe societati comerciale sportive pe actiuni de la aceeasi ramura de sport.
(7) Statutul societatilor comerciale sportive pe actiuni nu va putea cuprinde nici o alta limitare pentru libera transmitere a actiunilor.

Art. 33
Instrainarea bazelor sportive sau a instalatiilor destinate practicarii sportului, aflate in proprietatea societatii comerciale sportive pe actiuni, se face in conditiile legii, fara schimbarea destinatiei sportive.

Capitolul IV – Asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport
Art. 34
(1) Asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport sunt persoane juridice de drept privat, avand drept scop organizarea activitatii in ramura de sport respectiva la nivelul judetului sau al municipiului Bucuresti, cu respectarea statutelor si regulamentelor federatiilor sportive nationale.
(2) Asociatiile judetene “Sportul pentru toti” si “Sportul pentru persoanele cu handicap” se constituie prin asocierea persoanelor fizice si juridice cu activitate in aceste domenii din fiecare judet.
(3) Dobandirea personalitatii juridice se face in conditiile legii, ca organizatie-asociatie fara scop lucrativ.
(4) Asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport sunt constituite din sectiile asociatiilor si cluburilor sportive cuprinse in sistemul competitional judetean, afiliate si recunoscute de acestea.
(5) Obiectivele, drepturile si indatoririle asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport decurg din statutele si regulamentele federatiilor sportive nationale corespunzatoare, precum si din puterea delegata de catre acestea.
(6) La nivelul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, se poate constitui, pentru o ramura de sport, o singura asociatie judeteana.
(7) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, recunosc si sprijina asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport, care functioneaza in raza lor teritoriala.

Capitolul V – Federatiile sportive nationale
Art. 35
(1) Federatiile sportive nationale sunt structuri sportive de interes national, constituite prin asocierea cluburilor sportive si asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport.
(2) Potrivit prezentei legi federatiile sportive nationale sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publica, autonome, neguvernamentale, apolitice si fara scop lucrativ.
(3) Dobandirea personalitatii juridice se face in conditiile legii.

Art. 36
(1) Federatiile sportive nationale se vor constitui numai cu avizul expres al Ministerului Tineretului si Sportului.
(2) Pentru o ramura de sport se poate constitui, in conditiile legii, o singura federatie sportiva nationala.
(3) Prin exceptie, se pot constitui Federatia sportiva nationala «Sportul pentru toti» si Comitetul National Paralimpic, pentru persoanele cu dizabilitati, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publica, avand ca membri persoane fizice si persoane juridice cu activitate specifica in domeniu.
(4) Modificarea statutelor sau a actelor constitutive ale federatiilor sportive nationale este supusa procedurilor prevazute de lege, dupa ce s-a obtinut avizul expres al Ministerului Tineretului si Sportului.
(5) Federatiile sportive nationale se organizeaza si functioneaza in baza statutului propriu elaborat in conformitate cu prevederile prezentei legi si cu statutele federatiilor internationale corespondente.
(6) Infiintarea federatiilor sportive nationale sau modificarea statutelor si a actelor constituive ale acestora, fara respectarea dispozitiilor alin. (1) si (4), este nula de drept.

Art. 37
(1) Federatiile sportive nationale au urmatoarele atributii principale:
a) elaboreaza strategia nationala de dezvoltare a ramurii de sport si controleaza aplicarea acesteia de catre membrii afiliati;
b) organizeaza, conduc, controleaza si supravegheaza activitatile si competitiile sportive oficiale la nivel national, in baza statutelor si regulamentelor adoptate;
c) organizeaza si coordoneaza intreaga activitate a arbitrilor pe ramuri de sport, privind formarea, perfectionarea continua, clasificarea si promovarea acestora, pe baza unui regulament propriu de functionare;
d) elaboreaza si realizeaza planurile de pregatire si de participare a sportivilor de performanta romani din cadrul reprezentativelor nationale la competitiile internationale;
e) exercita puterea disciplinara in termenii prevazuti de prezenta lege si potrivit statutelor si regulamentelor proprii;
f) organizeaza sau tuteleaza competitiile oficiale cu caracter international care au loc pe teritoriul Romaniei, cu avizul Ministerului Tineretului si Sportului;
g) colaboreaza cu Ministerul Tineretului si Sportului, cu Ministerul Educatiei Nationale si/sau cu institutiile din structurile acestora pentru formarea si perfectionarea specialistilor din domeniul sportului;
h) promoveaza masurile de prevenire si control al folosirii substantelor interzise si al metodelor neregulamentare, destinate sa mareasca in mod artificial capacitatea fizica a sportivilor sau sa modifice rezultatele competitiilor organizate direct la nivel national, in concordanta cu reglementarile federatiilor internationale, ale Comitetului International Olimpic si ale Agentiei Mondiale Antidoping. Orice alte masuri ce contravin reglementarilor mai sus mentionate sunt nule de drept;
i) intreprind masuri pentru prevenirea si combaterea violentei, precum si pentru promovarea spiritului de fair-play si a tolerantei in activitatea sportiva.
(2) Federatiile sportive nationale asigura reprezentarea Romaniei in competitiile sportive si in organismele internationale la care sunt afiliate.

Art. 38
(1) Federatiile sportive nationale se inscriu in Registrul sportiv, pentru obtinerea Certificatului de identitate sportiva.
(2) Federatiile sportive nationale se pot afilia la federatiile sportive internationale, la alte foruri europene sau mondiale, pe baza avizului dat de Ministerul Tineretului si Sportului.

Art. 39
(1) Federatiile sportive nationale au organisme proprii de administrare si gestionare a bugetului si patrimoniului, constituite conform legii, precum si propriilor statute si regulamente.
(2) Federatiile sportive nationale se supun verificarilor financiare, potrivit legii si statutelor proprii.
(3) Federatiile sportive nationale dispun de bunurile aflate in proprietatea lor, pot incheia contracte de imprumut si pot elibera titluri de credit, cu conditia ca aceste acte juridice sa fie incheiate pentru realizarea obiectului de activitate.
(4) Federatiile sportive nationale pot greva sau instraina bunurile mobile sau imobile, finantate total sau partial din fonduri publice, prin programe, sau pot schimba destinatia acestora numai cu aprobarea Ministerului Tineretului si Sportului.

Art. 40
In cazul dizolvarii unei federatii sportive nationale lichidarea patrimoniului se face potrivit dispozitiilor legale in vigoare.

Art. 41
Federatia sportiva nationala «Sportul pentru toti» si Comitetul National Paralimpic beneficiaza de drepturile si de obligatiile federatiilor sportive nationale si isi desfasoara activitatea pe baza de programe nationale, finantate prioritar de la Guvern.

Capitolul VI – Ligile profesioniste
Art. 42
(1) Ligile profesioniste sunt structuri sportive constituite prin asocierea cluburilor sportive profesioniste pe ramuri de sport.
(2) Potrivit prezentei legi ligile profesioniste sunt persoane juridice de drept privat, autonome, neguvernamentale, apolitice si fara scop lucrativ.
(3) Dobandirea personalitatii juridice se face in conditiile legii.
(4) Ligile profesioniste, ca structuri sportive subordonate federatiilor sportive nationale, isi desfasoara activitatea in baza statutelor si regulamentelor proprii.
(5) Statutele ligilor profesioniste se aproba de adunarile generale si se avizeaza in mod obligatoriu de federatiile sportive nationale si de Agentia Nationala pentru Sport.
(6) Infiintarea ligilor profesioniste ca structuri sportive si dobandirea personalitatii juridice se fac in conditiile legii, in baza acordului federatiei sportive nationale corespunzatoare si a avizului obligatoriu al Ministerului Tineretului si Sportului.
(7) Pentru o ramura de sport se poate constitui o singura liga nationala profesionista. Prin exceptie, se pot infiinta ligi profesioniste, pe niveluri competitionale, in cadrul aceleiasi ramuri de sport.
(8) Infiintarea de ligi profesioniste sau modificarea statutelor si a actelor constitutive ale acestora, fara respectarea prevederilor alineatelor precedente, este nula de drept.
(9) Ligile profesioniste au urmatoarele atributii:
a) organizeaza competitia oficiala profesionista in ramura de sport respectiva si la nivelul stabilit de federatia sportiva nationala;
b) controleaza si exercita puterea disciplinara asupra membrilor, in limitele stabilite de prezenta lege si de federatia sportiva nationala corespunzatoare;
c) negociaza si incheie contractele colective de munca, conform legii;
d) alte atributii acordate de federatiile sportive nationale corespunzatoare, in sensul lit. a).

Capitolul VII – Comitetul Olimpic Roman

Abrogat, legea nr. 472/2004

Art. 43
Abrogat, legea nr. 472/2004

Capitolul VIII – Dispozitii comune
Art. 44
Abrogat, legea nr. 472/2004

Art. 45
(1) Structurile sportive si Comitetul Olimpic Roman detin exclusivitatea:
a) dreptului asupra imaginii de grup sau individuale, statica si in miscare a sportivilor lor in echipament de concurs si de reprezentare, cand participa la competitii in numele respectivei structuri;
b) dreptului de folosinta asupra siglei/emblemei proprii, precum si asupra denumirii competitiei pe care o organizeaza;
c) drepturilor de reclama, publicitate si de transmisie radio si televiziune la competitiile pe care le organizeaza sau la care participa, dupa caz.
(2) Alin 2 abrogat legea nr. 472/2004

Art. 45^1
Drepturile prevazute la art. 45 alin. (1) pot fi cesionate, cu exceptia drepturilor federative ale sportivilor, care pot fi cesionate exclusiv la o alta structura sportiva

Titlul V – Autoritatea disciplinara
Art. 46
(1) Autoritatea disciplinara in sport se exercita deplin si legitim potrivit:
a) competentelor date de lege pentru exercitarea dreptului de supraveghere si control al structurilor sportive de catre organul administratiei publice centrale de specialitate pentru sport;
b) statutelor si regulamentelor federatiilor sportive nationale, asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, ligilor profesioniste si Comitetului Olimpic Roman.
(2) Puterea disciplinara da titularilor legitimi, enumerati la alin. (1) lit. b), facultatea de a investiga si, dupa caz, de a sanctiona persoanele si institutiile in culpa.

Art. 47
Modalitatea de exercitare a autoritatii disciplinare se realizeaza prin:
a) un sistem coerent de sanctiuni, corespunzator domeniilor respective, gradat, in functie de gravitatea faptelor;
b) diferentierea graduala a faptelor, aplicarea sanctiunilor, excluderea posibilitatii dublei sanctiuni pentru aceeasi fapta, excluderea retroactivitatii in aplicarea sanctiunilor si interdictia de a da sanctiuni pentru fapte savarsite anterior momentului comiterii faptei in cauza;
c) cauze sau imprejurari care scutesc, atenueaza sau agraveaza raspunderea faptuitorului si cerintele pentru stingerea sau suspendarea sanctiunii;
d) competentele privind cercetarea faptei, determinarea si aplicarea sanctiunii;
e) garantarea dreptului la aparare, stabilind caile de atac impotriva sanctiunilor aplicate.

Art. 48
(1) Revocarea recunoasterii functionarii oricarei structuri sportive este de competenta Agentiei Nationale pentru Sport si se va produce in urmatoarele cazuri:
a) scopul sau obiectul de activitate al structurii sportive respective a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri, ordinii publice si sigurantei nationale;
b) structura sportiva, fara a fi autorizata, urmareste un alt scop decat cel pentru care s-a constituit si pe care l-a declarat;
c) deciziile adunarii generale sunt luate cu incalcarea dispozitiilor statutare, actelor constitutive si ale legii;
d) revocarea de drept a recunoasterii functionarii, ca urmare a dizolvarii si lichidarii unei structuri sportive.
(2) Revocarea recunoasterii functionarii unei structuri sportive se face prin ordin al ministrului tineretului si sportului, pe baza constatarilor rezultate din supravegherea si controlul organelor enuntate la art. 46 si are ca efect, dupa caz, suspendarea temporara a Certificatului de identitate sportiva sau radierea din Registrul sportiv a structurii sportive respective.
(3) Impotriva ordinului de revocare a recunoasterii functionarii unei structuri sportive, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (1) lit. d), cel care se considera nedreptatit se poate adresa instantei de judecata in termen de 30 de zile.
(4) De la data declansarii actiunii de atac mentionate la alin.
(3) si pana la pronuntarea hotararii definitive a instantei de judecata ordinul de suspendare temporara a Certificatului de identitate sportiva sau de revocare a structurii sportive in cauza se suspenda.
(5) In cazul prevazut la alin. (1) lit. a) Ministerul Tineretului si Sportului sesizeaza instanta competenta, in vederea pierderii personalitatii juridice a structurii sportive.

Titlul VI – Supraveghere si control
Art. 49
(1) Ministerul Tineretului si Sportului exercita supravegherea si controlul tuturor structurilor sportive, potrivit prevederilor prezentei legi si regulamentului de aplicare a acesteia.
(2) Prin delegare, actiunea de supraveghere si control se poate exercita si de:
a) directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pentru asociatiile si cluburile sportive din zona teritoriala;
b) federatiile sportive nationale, pentru cluburile sportive, asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, ligile profesioniste si cluburile sportive profesioniste din ramura de sport respectiva.

Art. 50
In intelesul prezentei legi, supravegherea si controlul nu pot substitui controlul propriu instituit de federatiile sportive nationale, asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, precum si de asociatiile si cluburile sportive, ligile profesioniste si cluburile sportive profesioniste, potrivit statutelor si regulamentelor proprii.

Titlul VII – Cercetarea stiintifica in domeniul educatiei fizice si sportului
Art. 51
Cercetarea stiintifica in domeniul educatiei fizice si sportului urmareste:
a) ameliorarea programelor de educatie fizica si marirea eficientei sociale a sportului pentru toti;
b) ridicarea nivelului performantei sportive prin mijloacele specifice cercetarii;
c) fundamentarea metodico-stiintifica si medico-biologica a selectiei, antrenamentului si participarii sportivilor la competitii;
d) valorificarea rezultatelor cercetarii in educatie fizica si sport, in folosul tuturor categoriilor populatiei.

Art. 52
(1) Programele de cercetare stiintifica pentru educatie fizica si sport, de interes national, se includ in Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare.
(2) Finantarea si atribuirea programelor de cercetare stiintifica pentru educatie fizica si sport se fac in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
(3) Ministerul Educatiei Nationale si alte autoritati ale administratiei publice centrale pot initia si sustine programe de cercetare stiintifica in educatie fizica si sport, atribuite in conditiile legii.

Art. 53
(1) Pentru asigurarea cadrului profesional de dezvoltare a cercetarii si asistentei stiintifice pentru educatie fizica si sport se infiinteaza Institutul National de Cercetare pentru Sport ca institutie publica, in subordinea Ministerului Tineretului si Sportului. Activitatea Institutului National de Cercetare pentru Sport este finantata din venituri extrabugetare si din alocatii acordate de la bugetul de stat pentru realizarea unor programe proprii ale Ministerului Tineretului si Sportului.
(2) Organizarea, functionarea si atributiile Institutului National de Cercetare pentru Sport se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Titlul VIII – Controlul si asistenta medicala in domeniul educatiei fizice si sportului
Art. 54
Controlul si asistenta medicala in activitati de educatie fizica si sport sunt obligatorii.

Art. 55
(1) Practicarea exercitiilor fizice in forme organizate se realizeaza numai cu aviz medical.
(2) Pentru a participa la antrenamente si competitii sportivii legitimati trebuie sa efectueze controlul medical periodic si ori de cate ori este nevoie la unitatile de medicina sportiva.
(3) Participarea sportivilor legitimati la antrenamente si/sau inscrierea lor la competitiile sportive sunt conditionate de existenta avizului medical favorabil, eliberat numai de unitatile de medicina sportiva.
(4) Organizatorul competitiilor sportive oficiale pe ramuri de sport are obligatia sa asigure, in timpul competitiei, cel putin o echipa de prim ajutor calificat, care utilizeaza ambulante tip B, conform standardelor si normelor nationale si europene in vigoare. Cheltuielile prezentei echipei de prim ajutor calificat vor fi suportate de catre organizatori.

Art. 56
(1) Ministerul Educatiei Nationale, in colaborare cu Ministerul Sanatatii, elaboreaza normele privind acordarea avizului medical necesar elevilor si studentilor in vederea participarii la lectiile de educatie fizica.
(2) Ministerul Tineretului si Sportului, in colaborare cu Ministerul Sanatatii, elaboreaza normele tehnice privind:
a) controlul medical al sportivilor;
b) asistenta medico-sportiva in complexurile sportive nationale, precum si in cantonamentele loturilor nationale si olimpice;
c) asistenta medicala la bazele sportive in timpul desfasurarii antrenamentelor si competitiilor.

Art. 57
(1) Controlul si asistenta medicala de specialitate pentru persoanele care participa la activitatile sportive mentionate la art. 55 alin. (1) si
(2) se acorda conform normelor tehnice elaborate de Ministerul Tineretului si Sportului si Ministerul Sanatatii.
(2) Ministerul Sanatatii realizeaza controlul si asistenta medicala a sportivilor prin:
a) Institutul National de Medicina Sportiva, ca unitate medicala de asistenta si cercetare medico-sportiva, pentru loturile nationale si olimpice;
b) policlinicile judetene de medicina sportiva, pentru toti sportivii din raza lor teritoriala;
c) cabinete medicale de specialitate, organizate in cadrul policlinicilor teritoriale, pentru sportivii din raza lor teritoriala;
d) cabinete medicale de specialitate, organizate in cadrul complexurilor sportive nationale si al cluburilor sportive, la antrenamente si competitii.

Titlul IX – Formarea si perfectionarea specialistilor din domeniul educatiei fizice si sportului
Art. 58
Predarea educatiei fizice sau instruirea sportiva, in forme organizate, se asigura numai de persoane atestate in domeniu prin diplome sau certificate recunoscute, in conditiile legii.

Art. 59
(1) Formarea licentiatilor in educatie fizica si sport, a profesorilor de educatie fizica, a antrenorilor, a managerilor si a kinetoterapeutilor se realizeaza in cadrul institutiilor de invatamant superior acreditate sau autorizate in conditiile legii.
(2) Antrenorii se pot forma si in cadrul scolilor postliceale de antrenori, acreditate sau autorizate in conditiile legii.
(3) Instructorii sportivi se formeaza in cadrul liceelor cu program sportiv, in conditiile legii. Instructorii sportivi se pot forma si prin cursuri organizate de directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si de alte persoane juridice interesate, in conditiile legii.
(4) Standardele de evaluare in domeniul educatiei fizice si sportului, in vederea acreditarii sau autorizarii unitatilor, institutiilor de invatamant, a cursurilor de pregatire si perfectionare profesionala a adultilor, se stabilesc de organismele abilitate prin lege, in colaborare cu Ministerul Tineretului si Sportului si, dupa caz, cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

Art. 60
(1) Formarea continua a specialistilor cu studii superioare se face in conditiile legii. Formarea continua a antrenorilor se face prin cursuri de perfectionare si stagii de pregatire, organizate de federatiile sportive nationale impreuna cu institutiile de invatamant superior acreditate sau autorizate in conditiile legii.
(2) Sistemul de clasificare si promovare a antrenorilor se stabileste prin statutul antrenorului, aprobat prin hotarare a Guvernului.

Art. 61
(1) Absolventii institutiilor de invatamant superior, ai scolilor postliceale de antrenori, acreditate sau autorizate, pot obtine carnetul de antrenor pe baza licentei, diplomei sau a certificatului de absolvire, dupa caz, care atesta specializarea in ramura de sport respectiva.
(2) Carnetul de antrenor se elibereaza de catre Agentia Nationala pentru Sport si confera titularului drepturile si obligatiile prevazute in statutul antrenorilor, statutele si regulamentele federatiilor.
(3) Carnetul de antrenor atesta ocupatia de antrenor, care se va exercita in conditiile legii.

Art. 62
In activitatea de educatie fizica si sport, pe langa profesorii cu diploma de licenta sau de absolvire, antrenorii, instructorii si managerii din domeniu, pot functiona ca specialisti si alte persoane calificate pentru asistenta medicala, cercetare si asistenta stiintifica, organizare si conducere tehnica, precum si pentru alte ocupatii complementare specificate in regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Titlul X – Protectia sociala a sportivilor de performanta
Art. 63
Sportivii de performanta beneficiaza de drepturile de asigurare sociala, de asistenta sociala, de asigurare sociala de sanatate, precum si de drepturile ce li se cuvin de la fondurile private de pensii, in conditiile legii.

Art. 64
(1) Sportivul de performanta care a obtinut o medalie de aur, argint sau de bronz in probele individuale sau pe echipe din cadrul jocurilor olimpice sau o medalie de aur la campionatele mondiale si europene de seniori probe olimpice are dreptul, la cerere si cu confirmarea Ministerului Tineretului si Sportului, la o renta viagera.
(1^1) Sportivul de performanta care a obtinut o medalie de aur la campionatele mondiale si/sau campionatele europene de seniori, la o proba sportiva ce a fost inclusa cel putin o data in programul Jocurilor Olimpice are dreptul, la cerere, la o renta viagera.
(2) Renta viagera prevazuta la alin. (1) reprezinta echivalentul a 1,5 salarii medii brute pe economie.
(3) Pentru stabilirea rentei viagere se utilizeaza salariul mediu brut pe economie comunicat de Comisia Nationala pentru Statistica pentru luna anterioara celei in care se face plata drepturilor.
(4) Renta viagera se acorda incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care sportivul se retrage din activitate, dar nu mai devreme de data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(5) In functie de nivelul performantei sportive, din renta viagera, calculata potrivit prevederilor alin. (2), drepturile lunare se acorda din 1,5 salarii medii brute pe economie, dupa cum urmeaza:
a) – 100% pentru prima medalie de aur obtinuta la jocurile olimpice;
a) – 80% pentru prima medalie de argint obtinuta la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obtinuta la campionatele mondiale;
a) – 70% pentru prima medalie de bronz obtinuta la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obtinuta la campionatele europene;
b) 50% din valoarea indemnizatiei corespunzatoare cuvenite potrivit lit. a) pentru urmatoarele medalii de aur obtinute la jocurile olimpice, campionatele mondiale sau campionatele europene.
(6) Pentru sportivii care cumuleaza titlul de campion olimpic si cel de campion mondial sau european ori titlul de campion mondial cu cel european renta viagera acordata pentru cea mai buna performanta se cumuleaza cu cea pentru performanta inferioara, potrivit nivelurilor prevazute la alin.
(5) lit. b).
(7) Fondurile necesare pentru plata drepturilor prevazute in prezentul articol se aloca de la bugetul de stat si se platesc de Ministerul Tineretului si Sportului.
(8) Modalitatile de plata a drepturilor prevazute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului tineretului si sportului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(9) Renta viagera prevazuta in prezentul articol se plateste lunar in lei si nu este impozabila.
(10) In perioada revenirii in activitate ca sportiv activ plata rentei viagere se suspenda.

Art. 65
(1) Sportivii legitimati care participa in competitii incluse in calendarul intern sau international sportiv sunt obligati, dupa caz, sa posede asigurarea in caz de accidente, in ramura de sport in care sunt legitimati.
(2) Cluburile sportive pot incheia, pentru sportivii lor legitimati, contracte de asigurare pentru risc de accident sau de deces, intervenit in cadrul competitiilor sportive sau al pregatirii in vederea participarii la competitii.
(3) Pe durata convocarii sportivilor in loturile nationale ale Romaniei, obligatia platii primelor de asigurare revine federatiilor sportive nationale, cu exceptia situatiilor in care regulamentele internationale au alte prevederi. Aceeasi obligatie revine Comitetului Olimpic Roman pentru loturile care participa la Jocurile Olimpice sau la alte competitii organizate sub egida Comitetului International Olimpic.
(4) Prima de asigurare care urmeaza a fi stipulata in contractul de asigurare se stabileste in limita bugetului anual propriu al structurilor sportive si al Comitetului Olimpic Roman.”

Art. 66
Sportivii profesionisti, asociati in sindicate pe ramuri de sport, beneficiaza si de celelalte drepturi conferite de Legea nr. 54/1991 cu privire la sindicate.

Titlul XI – Finantarea activitatii sportive
Art. 67
(1) Veniturile, indiferent de sursa, si cheltuielile de orice natura ale oricarei structuri sportive sunt cuprinse intr-un buget anual propriu.
(2) Administrarea bugetului anual de venituri si cheltuieli se face astfel:
a) potrivit competentelor stabilite in statutele si regulamentele structurilor sportive de drept privat, pentru veniturile proprii;
b) potrivit conditiilor stabilite prin contractele incheiate intre parti, pentru sumele acordate de organele administratiei publice centrale si locale, pentru finantarea programelor structurilor sportive de drept privat fara scop lucrativ, de utilitate publica;
c) in conditiile prevazute de normele privind finantele publice, pentru alocatiile de la bugetul de stat si bugetele locale, acordate de organele administratiei publice centrale si locale structurilor sportive de drept public, precum si pentru veniturile proprii ale acestora.
(3) Bugetul anual cuprinde la partea de venituri, dupa caz:
a) venituri proprii;
b) sume de la bugetul de stat sau bugetele locale acordate de organele administratiei publice centrale sau locale pentru finantarea programelor sportive realizate de structuri sportive de drept privat, fara scop lucrativ, de utilitate publica;
c) alocatii de la bugetul de stat si de la bugetele locale, repartizate structurilor sportive de drept public de organele administratiei publice centrale si locale;
d) alte surse.
(4) Bugetul anual al structurilor sportive se aproba dupa cum urmeaza:
a) de adunarile generale, pentru structurile sportive de drept privat;
b) de organele administratiei publice centrale sau locale in subordinea carora se afla, pentru structurile sportive de drept public
(5) Structurile sportive fara scop lucrativ sunt scutite de impozite si taxe locale.
(6) Soldurile anuale rezultate din executia bugetului structurilor sportive de drept public se reporteaza in anul urmator.

Art. 68
(1) Veniturile obtinute din activitatea structurilor sportive fara scop lucrativ, care sunt neeconomice, nu sunt impozabile si includ:
a) cotizatiile si contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;
b) taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;
c) donatiile si sumele sau bunurile primite prin sponsorizare;
d) dobanzile si dividendele obtinute din plasarea disponibilitatilor realizate din asemenea venituri;
e) veniturile obtinute din reclama si publicitate, cu exceptia celor realizate prin unitatile specializate in acest domeniu;
f) veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;
g) veniturile obtinute din valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul acestora;
h) veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive;
i) indemnizatiile obtinute din participarea la competitiile si demonstratiile sportive;
j) indemnizatiile obtinute din transferurile sportivilor.
(2) Structurile sportive cu personalitate juridica fara scop lucrativ sunt scutite de impozitul pe profit atunci cand utilizeaza cel putin 80% din veniturile obtinute din orice sursa in scopul realizarii obiectivelor pentru care au fost autorizate, inclusiv pentru cheltuieli de investitii si dotari, precum si pentru cheltuieli de functionare.
(3) Societatile comerciale sportive pe actiuni sunt scutite de orice impozite fata de bugetul de stat si fata de bugetele locale pentru activitatile economice legate exclusiv de obiectul lor social, in conditiile prevazute la art. 31 alin. (1), astfel:
a) 100% pe o perioada de un an calendaristic de la data adoptarii acestei forme de organizare, respectiv data emiterii certificatului de inmatriculare de catre registrul comertului;
b) 50% pentru inca 2 ani calendaristici urmatori perioadei prevazute la lit. a).
(4) Profitul obtinut de societatile comerciale sportive pe actiuni din alte activitati comerciale, care este destinat in exclusivitate finantarii activitatilor sportive, este scutit de impozit, in conditiile prevazute la alin. (3).
(5) Sunt considerate cheltuieli deductibile fiscal si cele realizate pentru promovarea si dezvoltarea activitatilor sportive neprofesioniste din propria structura.

Art. 69
(1) Structurile sportive fara scop patrimonial si Comitetul Olimpic Roman, in conditiile prezentei legi, pot beneficia de sume de la bugetul de stat si de la bugetele locale pentru finantarea de programe sportive. Aceste sume se asigura pe baza de contracte incheiate intre structurile sportive respective si organele administratiei publice centrale sau locale, dupa caz.
(2) Contractul va cuprinde prevederi cu privire la: obiectul si volumul activitatilor specifice, parametrii sportivi de realizat, suma stabilita pentru finantarea programelor, defalcata pe obiective, activitati si naturi de cheltuieli, obligatiile si responsabilitatile partilor. Regimul de gestionare a sumelor astfel primite si controlul financiar se fac in conditiile legii.
(3) Prevederile contractului au putere deplina pentru cele doua parti, constituindu-se in norme cu caracter tehnic, financiar si administrativ.
(4) Structurile sportive de drept public pot beneficia si de alte surse de venituri, astfel:
a) cotizatiile si contributiile banesti sau in natura ale simpatizantilor;
b) donatiile si sumele sau bunurile primite prin sponsorizari;
c) veniturile obtinute din reclama si publicitate;
d) veniturile pentru care se datoreaza impozite pe spectacole;
e) veniturile obtinute din valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul acestora;
f) indemnizatiile obtinute din participarea la competitiile si demonstratiile sportive;
g) indemnizatiile obtinute din transferurile sportivilor.
(5) Veniturile obtinute din activitatile structurilor sportive de drept public se gestioneaza si se utilizeaza la nivelul structurilor sportive respective, pentru realizarea scopului si obiectului de activitate, fara varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat.

Art. 70
(1) Ministerul Tineretului si Sportului isi asigura sursele pentru finantarea activitatilor sportive din:
a) alocatii de la buget, stabilite de administratia publica centrala si locala;
b) venituri provenite din incasarile Regiei Autonome “Loteria Nationala”, stabilite potrivit legii;
c) 1% din taxele si accizele aplicate la nivel national pentru tigarete, tigari si bauturi alcoolice;
d) donatii si sponsorizari;
e) alte venituri, in conditiile legii;
f) sumele ramase din exercitiul financiar precedent.
g) 5% din totalul incasarilor ramase dupa deducerea taxei de licenta datorate, conform legislatiei in vigoare, de organizatorii de pronosticuri si pariuri sportive autorizati, in conditiile legii, de Comisia de autorizare a jocurilor de noroc, pentru jocurile de pronosticuri si pariuri sportive bazate pe utilizarea de competitii de gen pentru ramura respectiva, organizate in campionatele nationale din alte tari, de federatiile si organismele sportive internationale, precum si in ÇCupa RomanieiÈ, potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi
(2) Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, isi asigura sursele pentru finantarea activitatilor sportive de interes local din:
a) alocatia bugetara anuala stabilita de administratia publica centrala si locala;
b) 30% din impozitele pe spectacolele sportive desfasurate pe teritoriul judetului respectiv;
c) 15% din valoarea de piata a bazelor sportive dezafectate sau carora li s-a schimbat destinatia, aflate in proprietatea structurilor sportive de drept privat de pe teritoriul judetului respectiv;
c^1) veniturile obtinute din activitati economice realizate in legatura cu scopul si cu obiectul de activitate ale unitatilor de administrare a bazelor sportive
d) donatii si sponsorizari;
e) alte venituri, in conditiile legii;
f) sumele ramase din exercitiul financiar precedent.
g) venituri obtinute din valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul acestora

Art. 71
(1) Sursele de finantare a federatiilor sportive nationale provin din:
a) sume destinate finantarii programelor sportive proprii si inscrise in contractele incheiate cu organele administratiei publice centrale sau locale, dupa caz;
b) venituri obtinute din activitati economice realizate in legatura cu scopul si obiectul de activitate ale acestora;
c) cotizatii, taxe, contributii, penalitati, potrivit prevederilor statutelor si regulamentelor proprii;
d) donatii si sponsorizari;
e) 20% din incasarile realizate din pronosticurile sportive, ca urmare a utilizarii de competitii de gen pentru ramura respectiva, organizate in campionatele nationale din alte tari, de federatiile si organismele sportive internationale, precum si in “Cupa Romaniei”;
f) 10% din indemnizatiile de transferuri interne si internationale ale sportivilor, care se constituie in sursa de finantare a activitatii sportive pentru copii si juniori, inclusiv a celor din cluburile scolare;
g) alte venituri, in conditiile legii;
h) sume ramase din exercitiul financiar precedent.
i) venituri obtinute din valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul acestora.
(2) Sursele de finantare a cluburilor sportive provin din:
a) subventii de la bugetul de stat si bugetele locale acordate cluburilor sportive de drept public de catre organele administratiei publice centrale si/sau locale in subordinea carora se afla, precum si de organele administratiei publice locale din unitatea administrativ-teritoriala respectiva;
b) sume destinate finantarii programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat si inscrise in contractele incheiate cu directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sau cu organele administratiei publice locale, dupa caz;
c) venituri obtinute din activitati economice realizate in legatura directa cu scopul si obiectul de activitate ale acestora;
d) cotizatii, contributii si penalitati aplicate membrilor sai, sportivilor, antrenorilor si celorlalti tehnicieni, potrivit statutelor si regulamentelor proprii;
e) sume obtinute din transferurile sportivilor;
f) donatii si sponsorizari;
g) alte venituri, in conditiile legii;
h) sume ramase din exercitiul financiar precedent;
i) venituri obtinute din valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul acestora;
j) venituri obtinute din participarea la competitiile si demonstratiile sportive.
(3) Sursele de finantare a asociatiilor sportive fara personalitate juridica se asigura prin:
a) aportul membrilor;
b) repartizarea unor sume pentru activitatea sportiva din bugetul de venituri si cheltuieli al institutiilor sau unitatilor in cadrul carora s-au constituit;
c) alte surse.

Art. 72
Sursele de finantare a asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, se asigura din:
a) sume destinate finantarii programelor sportive proprii si inscrise in contractele incheiate cu directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sau cu organe ale administratiei publice locale, dupa caz;
b) cotizatii, taxe, contributii, penalitati, potrivit statutelor si regulamentelor proprii;
c) veniturile obtinute din activitatile economice realizate in legatura cu scopul si obiectul de activitate ale acestora;
d) donatii si sponsorizari;
e) alte venituri, in conditiile legii;
f) sume ramase din exercitiul financiar precedent.

Art. 73
(1) Cluburile sportive profesioniste organizate ca societati comerciale sportive pe actiuni realizeaza venituri proprii din activitatile prevazute la art. 31 alin. (1).
(2) Gestionarea patrimoniului propriu si exercitiul financiar al cluburilor sportive profesioniste se conduc potrivit reglementarilor aplicabile pentru societatile comerciale.

Art. 74
Sursele de finantare a ligilor profesioniste, pe ramuri de sport, provin din:
a) cotizatii, taxe, contributii, penalitati, potrivit statutelor si regulamentelor proprii;
b) veniturile obtinute din activitatile realizate in legatura directa cu statutul si obiectul de activitate ale acestora;
c) donatii si sponsorizari;
d) 20% din incasarile nete ramase dupa deducerea taxei asupra jocurilor la sistemele de pronosticuri sportive, organizate cu utilizarea competitiei sportive profesioniste respective;
e) 5% din incasarile rezultate din vanzarea biletelor de intrare la competitiile sportive oficiale organizate de liga;
f) 2% din incasarile rezultate din contractele incheiate de cluburile sportive profesioniste pentru reclama, publicitate si drepturi TV;
g) alte venituri, in conditiile legii;
h) sume ramase din exercitiul financiar precedent.

Art. 75
Sursele de finantare a Comitetului Olimpic Roman se constituie din:
a) sume de la bugetul de stat;
b) timbrul olimpic, reprezentand 10% din valoarea tuturor biletelor de acces la manifestarile sportive;
c) venituri provenite din incasarile Regiei Autonome “Loteria Nationala”, stabilite potrivit legii;
d) donatii si legate;
e) sponsorizari;
f) venituri realizate din acordarea dreptului de folosinta a emblemei Comitetului Olimpic Roman si a altor drepturi de proprietate intelectuala olimpice;
g) contributii din partea Comitetului International Olimpic si a Solidaritatii Olimpice;
h) venituri din organizarea si exploatarea pronosticurilor si pariurilor sportive, in conditiile legii;
i) alte venituri, conform legislatiei in vigoare;
j) sume ramase din exercitiul financiar precedent;
k) o patrime din sumele realizate potrivit art. 70 alin. (1) lit. c).

Art. 76
abrogat, legea nr. 241/2007

Art. 77
Sportivii, antrenorii, tehnicienii si alti specialisti prevazuti la art. 62 sunt scutiti de plata impozitelor asupra veniturilor realizate din premii, prime si indemnizatii sportive, astfel:
a) 100% ca urmare a realizarii obiectivelor de inalta performanta:
– clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice;
– calificarea si participarea la campionatele mondiale, campionatele europene si jocurile olimpice, pentru jocurile sportive;
– participarea la fazele superioare ale competitiilor europene intercluburi, incepand cu optimile de finala;
b) 100% pentru primele si indemnizatiile sportive acordate in vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale de catre loturile reprezentative ale Romaniei.

Titlul XII – Baza materiala pentru activitatea sportiva
Art. 78
(1) In sensul prezentei legi baza materiala sportiva cuprinde totalitatea terenurilor si spatiilor, precum si amenajarile, instalatiile si constructiile care sunt destinate organizarii si desfasurarii activitatii de educatie fizica si sport.
(2) Bunurile mentionate la alin. (1) apartin, dupa caz, proprietatii publice sau private.
(3) Bazele sportive din domeniul public si privat al statului si unitatilor administrativ-teritoriale, respectiv din sectorul privat, omologate, se inscriu obligatoriu in Registrul bazelor sportive, conform unei metodologii aprobate prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Sport.

Art. 78^1
Autoritatile administratiei publice si societatile comerciale care au dobandit sau detin baze si/sau instalatii sportive sunt obligate sa pastreze destinatia acestora si sa le mentina in stare de functionare.

Art. 79
(1) Schimbarea destinatiei sau desfiintarea unor baze sportive apartinand domeniului public ori privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale se va putea face numai prin hotarare a Guvernului si cu construirea prealabila a altor baze sportive similare celor desfiintate.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si societatilor comerciale care detin active patrimoniale destinate activitatii sportive ce au apartinut statului.

Art. 80
(1) Baza materiala pentru activitatea sportiva, aflata in patrimoniul statului si in folosinta fostului Consiliu National pentru Educatie Fizica si Sport la data de 22 decembrie 1989, se reintegreaza in patrimoniul succesorului in drepturi, Ministerul Tineretului si Sportului.
(2) Predarea-preluarea se face pe baza de protocol. Justa despagubire se acorda, dupa caz, de Guvern. In acelasi timp se reintegreaza fara plata si imobilele care, conform art. 20 alin.
(2) din Legea nr. 15/1990, cu modificarile si completarile ulterioare, au trecut in patrimoniul unor societati comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe baza de protocol.
(3) Inchirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor disponibile temporar, aflate in patrimoniul Ministerului Tineretului si Sportului, se face pe baza de contract incheiat in conditiile legii, cu revizuirea anuala a acestuia, numai in conformitate cu metodologia stabilita prin ordin al ministrului tineretului si sportului.
(4) Inchirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, in conditiile alin.
(3) se face cu prioritate pentru activitati sportive.
(5) Detinatorii de bunuri prevazute la alin. (1) si (2), care urmeaza sa fie reintegrate in patrimoniul Agentiei Nationale pentru Sport, sunt obligati sa puna la dispozitie imputernicitilor acesteia toate documentele care atesta proprietatea, evidentele contabile, precum si documentele necesare, in vederea inregistrarii. Agentia Nationala pentru Sport, prin imputernicitii sai, va actiona in justitie persoanele juridice sau fizice care refuza semnarea protocoalelor si predarea documentelor de proprietate. Aceste actiuni sunt scutite de taxa de timbru.
(6) Intabularea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinand bazei materiale sportive se face cu scutirea de plata taxelor prevazute de lege. De asemenea, sunt scutite de taxa de timbru si cererile de chemare in judecata privind actiuni in prestatie tabulara, radiere, anulare sau modificare a inscrierilor din cartea funciara inaintate de institutiile sau persoanele prevazute la alin. (5).
(7) Actiunile in justitie formulate de Ministerul Tineretului si Sportului si de directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea prevederilor alin. (1) si
(2) sunt scutite de taxa de timbru.
(8) In conditiile alin.
(7) si alte organe ale administratiei publice centrale si locale pot face reintegrarea bazei materiale proprii pentru activitate sportiva.
(9) Ministerul Tineretului si Sportului administreaza baza materiala proprie prin complexurile sportive nationale si cluburile sportive din subordinea sa, precum si prin unitatile de administrare a bazelor sportive din subordinea directiilor pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, in conditiile legii.
(10) Complexurile sportive nationale sunt persoane juridice, infiintate prin hotarare a Guvernului ca institutii publice in subordinea Ministerului Tineretului si Sportului. Obiectul de activitate al acestora il constituie administrarea bazei materiale destinate cu prioritate pregatirii loturilor nationale si olimpice, precum si organizarii competitiilor sportive de nivel national si international. Complexurile sportive nationale se organizeaza si functioneaza pe baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului tineretului si sportului.
(11) Unitatile de administrare a bazelor sportive din subordinea directiilor pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, functioneaza ca unitati fara personalitate juridica, avand ca obiect de activitate administrarea si intretinerea bazelor sportive de interes national, precum si prestarea de servicii pentru activitatea sportiva si de tineret.
(12) Sursele de finantare a complexurilor sportive nationale provin din:
a) subventii de la bugetul de stat;
b) venituri obtinute din activitati economice realizate in legatura cu scopul si cu obiectul de activitate ale acestora;
c) donatii si sponsorizari;
d) alte venituri, in conditiile legii;
e) sume ramase din venituri extrabugetare din exercitiul financiar precedent(13) Veniturile obtinute din activitatea complexurilor sportive nationale si a unitatilor judetene de administrare a bazelor sportive se gestioneaza si se utilizeaza integral la nivelul unitatilor respective, pentru realizarea scopului si obiectului de activitate, fara varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat.
f) venituri obtinute din valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul acestora
(14) Comitetul Olimpic Roman si federatiile sportive nationale, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publica, pot primi in folosinta gratuita, pe termen limitat, bunuri imobile din patrimoniul statului si al unitatilor administrativ-teritoriale.
(15) Patrimoniul din domeniul public al statului, aflat, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, in administrarea Agentiei Nationale pentru Sport, poate fi transferat in domeniul public al comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor, dupa caz, in conditiile legii

Art. 81
(1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa includa in planurile de urbanism si amenajare rurala suprafete de teren pentru construirea de baze sportive destinate educatiei fizice si sportului comunitar.
(2) Autoritatile administratiei publice locale pot contribui la intretinerea, modernizarea si dezvoltarea bazei materiale pentru activitatea sportiva, in conditiile legii.

Art. 82
Ministerul Tineretului si Sportului, Comitetul Olimpic Roman, federatiile sportive nationale si cluburile sportive care detin bazele sportive nautice au dreptul de folosinta gratuita si prioritara a luciului de apa pentru activitatea de pregatire si competitionala.

Art. 83
Regimul de gestionare si administrare a bunurilor mobile si imobile, achizitionate ca urmare a derularii unor programe sportive, se reglementeaza pe baza contractului incheiat intre parti.

Art. 83^1
Detinatorii cu orice titlu ai bazei materiale sportive pot efectua cheltuieli privind contracte de asigurare a acesteia.

Art. 83^2
Detinatorii cu orice titlu ai bazei materiale sportive evidentiate in patrimoniul Agentiei Nationale pentru Sport au obligatia obtinerii anuale a autorizatiilor de functionare, conform prevederilor legale, si sunt scutiti de plata tuturor taxelor necesare obtinerii acestor autorizatii

Titlul XIII – Prevenirea violentei in sport si lupta impotriva dopajului
Art. 84
(1) Activitatea sportiva in Romania se organizeaza pornindu-se de la principiul asigurarii unui climat civilizat, de fair-play si sportivitate in toate locurile in care se desfasoara astfel de actiuni.
(2) Modalitatile concrete de actiune in acest domeniu, pe plan national si local, se stabilesc avandu-se in vedere prevederile Conventiei europene privind violenta si iesirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestarilor sportive, in special la meciurile de fotbal.

Art. 85
(1) Se infiinteaza Comisia Nationala de Actiune impotriva Violentei in Sport, ca organism de reglementare, control si supraveghere, format din reprezentanti ai administratiei publice centrale, reprezentanti ai federatiilor sportive nationale, reprezentanti ai ligilor profesioniste si reprezentanti ai directiilor pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.
(2) Comisia Nationala de Actiune impotriva Violentei in Sport are, in principal, urmatoarele atributii:
a) stabileste normele obligatorii privind organizarea spectacolelor si manifestarilor sportive si de prevenire a violentei cu ocazia desfasurarii acestora;
b) supravegheaza si controleaza modul in care normele obligatorii sunt respectate si aplicate de organizatorii de spectacole sportive si de administratorii de baze sportive in cadrul carora se desfasoara aceste spectacole;
c) stabileste si aplica sanctiuni, altele decat cele cuprinse in statutele si in regulamentele structurilor sportive;
d) ia masuri pentru prevenirea violentei fizice exercitate in timpul pregatirii sportivilor.
(3) Organizarea si functionarea Comisiei Nationale de Actiune Impotriva Violentei in Sport se stabilesc prin regulament aprobat prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Tineretului si Sportului.

Art. 86
(1) Structurile sportive de orice nivel, sportivii si tehnicienii isi vor defasura activitatea pornind de la excluderea utilizarii mijloacelor si metodelor care sporesc in mod artificial performantele sportive si prejudiciaza sanatatea sportivilor si etica sportiva.
(2) Pentru punerea in aplicare a politicii si actiunilor cuprinse in Programul national antidoping se infiinteaza Agentia Nationala Antidoping, institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, coordonata de primul-ministru, prin Cancelaria Primului-Ministru, finantata din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat.
(3) Agentia Nationala Antidoping elaboreaza si pune in aplicare Programul national antidoping, conform prevederilor Conventiei antidoping a Consiliului Europei, Agentiei Mondiale Antidoping si Codului mondial antidoping. Programul national antidoping se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Sport
a) constituirea Comisiei Nationale Antidoping;
b) constituirea si functionarea laboratorului de control doping;
c) normele tehnice privind organizarea si desfasurarea controlului doping si sanctiunile care se vor aplica pe linie de sport persoanelor dovedite ca sunt implicate in cazuri de dopaj.
(4) Organizarea, functionarea si atributiile Agentiei Nationale Antidoping se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(5) Normele tehnice privind organizarea si desfasurarea controlului doping si sanctiunile care se aplica pe linie de sport persoanelor dovedite ca sunt implicate in cazuri de dopaj sunt in conformitate cu reglementarile federatiilor sportive internationale, ale Comitetului International Olimpic si ale Agentiei Mondiale Antidoping

Titlul XIV – Sanctiuni
Art. 87
Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage raspunderea disciplinara, materiala, civila, contraventionala sau penala, dupa caz.

Art. 88
Constituie contraventie urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni:
a) incalcarea dispozitiilor art. 13 alin. (3), prin admiterea de catre organizatori a participarii la competitiile sportive oficiale inscrise in calendarele federatiilor sportive nationale pe ramuri de sport;
b) participarea la activitatile sportive organizate a sportivilor care nu prezinta avizul medical, conform prevederilor art. 55;
c) prezentarea unor declaratii sau documente inexacte in baza carora s-a operat inscrierea la competitii potrivit prevederilor lit. a) este sanctionabila cu amenda, daca, potrivit legii, fapta nu constituie infractiune;
d) ingradirea de catre detinatorii de baze sportive a accesului celor indreptatiti sa le utilizeze;
e) organizarea manifestarilor sportive fara a asigura conditiile prevazute prin regulamentul federatiei sportive nationale respective;
f) administrarea necorespunzatoare a bazelor si a instalatiilor sportive de catre detinatorii acestora sau de catre cei carora li s-a recunoscut un drept de folosinta asupra lor, sanctionabila cu amenda, potrivit legii, daca fapta nu constituie infractiune;
g) refuzul de a se supune controlului instituit prin prezenta lege sau de a prezenta avizele si autorizatiile de functionare;
h) neaducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse anterior, precum si a solicitarilor legale ale Ministerului Tineretului si Sportului.
i) neachitarea contravalorii timbrului olimpic catre Comitetul Olimpic Roman;
j) neinregistrarea bazelor sportive in Registrul bazelor sportive;
k) nerespectarea prevederilor art. 70 alin. (1) lit. g).
l) nerespectarea prevederilor art. 55 alin. (4).

Art. 88^1
In situatii deosebite de incalcare a actelor constitutive, a statutelor, a actelor normative, Agentia Nationala pentru Sport poate dispune convocarea adunarii generale extraordinare pentru structurile de utilitate publica.

Art. 89
(1) Contraventiile prevazute la art. 88, savarsite de persoanele fizice si persoanele juridice, se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 6.000.000 lei la 30.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 3.000.000 lei la 15.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 88 lit. a)-c);
b) cu amenda de la 1.500 lei la 4.500 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 900 lei la 3.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 88 lit. d)-f), i), j) si l);
c) cu amenda de la 6.000.000 lei la 15.000.000 lei, pentru persoane juridice, si cu amenda de la 3.000.000 lei la 9.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevazute la art. 88 lit. g) si h);
d) cu amenda de la 200.000.000 lei la 500.000.000 lei, pentru persoanele juridice, faptele prevazute la art. 88 lit. k)
(2) Cuantumul amenzilor se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.

Art. 90
In cazul savarsirii repetate a contraventiilor prevazute la art. 88, pe langa amenda se vor aplica si sanctiunile specifice autoritatii disciplinare in sport, stabilite potrivit prevederilor art. 47.

Art. 91
(1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 89 se fac de:
a) personalul autorizat din cadrul Agentiei Nationale pentru Sport;
b) directorii directiilor pentru tineret si sport judetene sau/si a municipiului Bucuresti, pentru structurile sportive din raza administrativ-teritoriala aferenta;
c) alte persoane imputernicite prin ordin al ministrului tineretului si sportului.
(2) Persoanele autorizate prevazute la alin. (1) constata incalcarile legii si aplica sanctiuni in raport cu gravitatea lor, pe baza de proces-verbal. Amenzile se constituie in alte venituri la bugetul Agentiei Nationale pentru Sport, respectiv al directiilor de sport judetene si a municipiului Bucuresti.

Art. 92
(1) Contraventiilor prevazute in prezenta lege le sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.
(2) Nerespectarea dispozitiilor art. 781 si 79 de catre autoritatile administratiei publice si societatile comerciale care au dobandit sau detin baze si/sau instalatii sportive, prin schimbarea destinatiilor acestora, se sanctioneaza prin reintoarcerea de drept a bazelor si/sau instalatiilor sportive in domeniul public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale

Art. 93
Nerespectarea dispozitiilor art. 34 alin.
(6) ale art. 36 alin.
(2) si ale art. 42 alin.
(7) determina nulitatea actului de infiintare a structurii sportive in culpa.

Titlul XV – Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 94
In termen de 180 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi structurile sportive existente se vor reorganiza potrivit prevederilor acesteia.

Art. 95
Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Decretului nr.31/1954 privind persoanele fizice si persoanele juridice.

Art. 96
In termen de 90 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei Ministerul Tineretului si Sportului elaboreaza si propune spre aprobare Guvernului regulamentul de punere in aplicare a dispozitiilor prezentei legi.

Art. 97
(1) Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi orice dispozitie contrara se abroga.

ANEXA – DEFINITII

In sensul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc astfel:
a) baza sportiva – amenajare specifica ce cuprinde constructii si instalatii destinate activitatii de educatie fizica si sport;
b) Registrul sportiv – document care evidentiaza situatia inregistrarii structurilor sportului in ordine cronologica si care are doua componente: subregistrul structurilor sportive fara personalitate juridica si subregistrul structurilor sportive cu personalitate juridica;
c) Certificat de identitate sportiva – act oficial prin care se atesta calitatea de structura sportiva;
d) licenta de sportiv profesionist – document care atesta existenta unui raport juridic determinat intre un sportiv si un club sportiv profesionist si care este eliberat de o federatie sportiva nationala;
e) oficiali sportivi – persoanele a caror activitate conduce la organizarea si administrarea activitatii sportive de agrement, recreative si competitionale, aflate in relatie cu structura sportiva pe baza de contract de munca, conventie civila de prestari de servicii sau voluntariat.

L E G E privind organizarea si functionarea cabinetelor de medicina sportiva

L E G E
privind organizarea si functionarea cabinetelor de medicina sportiva

Promulgata de Presedintele  Romaniei  (prin Decret nr. 993/2007)  la 20 noiembrie 2007
si publicata in Monitorul Oficial Nr. 831 din 5 decembrie 2007


PARLAMENTUL ROMANIEICAMERA DEPUTAŢILOR                                                              SENATUL

L egea  nr.321/2007
privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor de medicină sportivă


Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – Prevederile prezentei legi se aplică activităţilor de medic specialist de medicină sportivă exercitate în România în baza unui contract individual de muncă sau în mod independent.

Art. 2. – Activitatea de medicină sportivă, parte integrantă a asistenţei medicale, constă în efectuarea selecţiei, a orientării şi a reorientării la efort fizic, efectuarea examinărilor medicale la începerea activităţii sportive, periodic, la încetarea activităţii din cauze medicale şi la reluarea activităţii sportive, după întreruperea acesteia din cauze diverse, eliberarea de avize medicale practicanţilor de forme de sport, stabilind calificativul apt/inapt de efort fizic, în condiţiile unei examinări interdisciplinare complexe, elaborarea programelor de educaţie în domeniul sănătăţii sportive, precum şi asigurarea managementului de medicină sportivă.

Art. 3. – Medicul specialist de medicină sportivă trebuie să contribuie, în măsura posibilităţilor cabinetului, la îmbunătăţirea asistenţei medicale în domeniul medicinei sportive.

Art. 4. – Activităţile de medicină sportivă se realizează în cabinetele de medicină sportivă din sectorul public şi/sau privat constituite ca atare sau în cadrul ambulatoriilor de specialitate,
spitalelor, structurilor sportive şi în cadrul instituţiilor publice cu atribuţii în sport, cu respectarea dispoziţiilor legale privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale.

Art. 5. – Ministerul Sănătăţii Publice asigură controlul şi evaluarea activităţii de medicină sportivă.

CAPITOLUL II

Organizarea şi funcţionarea cabinetelor de medicină sportivă

Art. 6. – Serviciile de medicină sportivă pot fi organizate şi pot furniza servicii de specialitate, în una dintre următoarele forme:

a) secţii şi compartimente de medicină sportivă în oraşele reşedinţă de judeţ aflate în subordinea spitalelor publice sau private, la propunerea autorităţilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti şi/sau a direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene sau a municipiului Bucureşti;
b) cabinete de medicină sportivă, înfiinţate şi organizate potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
c) cabinete de medicină sportivă, înfiinţate în cadrul structurilor sportive, organizaţiilor sportive naţionale şi instituţiilor publice cu atribuţii în sport, cu respectarea dispoziţiilor legale privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale.
Art. 7. – (1) Pentru furnizarea serviciilor de specialitate, cabinetele de medicină sportivă pot încheia contracte cu casele de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii.
(2) În vederea aducerii la îndeplinire a obligaţiilor ce îi revin pentru asigurarea protecţiei angajaţilor care practică orice tip de efort fizic, în cadru organizat, angajatorul se obligă să respecte prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncăşi poate opta pentru una dintre formele de asigurare a serviciilor de medicină sportivă, după cum urmează:

a) organizarea unui cabinet de medicină sportivă în cadrul structurii sportive organizate ca serviciu autonom, situaţie în care medicul specialist de medicină sportivă are calitatea de salariat, iar raporturile de muncă se stabilesc pe baza contractului individual de muncă;
b) contractarea şi furnizarea serviciilor de medicină sportivă cu un cabinet medical de specialitate sau cu un spital care are organizat un astfel de serviciu, situaţie în care medicul specialist de medicină sportivă nu mai este salariat al angajatorului, ci un furnizor de servicii medicale de medicină sportivă, iar raporturile dintre acesta şi angajator sunt reglementate printr-un contract privind furnizarea acestor servicii.

(3) Structurile sportive cu finanţare de la bugetul de stat îşi pot asigura serviciile de medicină sportivă prin formele prevăzute la alin. (2), iar plata acestora se realizează în limita bugetului alocat.

Art. 8. – (1) Cabinetul de medicină sportivă poate deservi, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, mai multe structuri sportive, de comun acord cu părţile interesate, prin contract, în limitele legii şi fără să afecteze activitatea specifică pentru care a fost înfiinţat. Pentru orice prejudiciere a părţilor, cabinetul de medicină sportivă răspunde în faţa autorităţilor abilitate să controleze activitatea
acestuia.
(2) Pentru a putea furniza serviciile de specialitate, cabinetele de medicină sportivă trebuie să îndeplinească condiţiile de acreditare în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

Art. 9. – Dotarea cabinetului de medicină sportivă se face în conformitate cu baremul stabilit prin ordin al ministrului sănătăţii publice.

Art. 10. – (1) Cabinetul de medicină sportivă, indiferent de forma de organizare, efectuează următoarele servicii:

a) consultaţie iniţială;
b) consultaţie de control;
c) somatometrie;
d) dinamometrie;
e) miotonometrie;
f) compoziţie corporală;
g) proba Ruffier;
h) EKG de repaus şi efort la sportivi;
i) electromiografie – EMG;
j) spirometrie;
k) evaluarea capacităţii aerobe de efort;
l) evaluarea capacităţii anaerobe;
m) investigaţie în efort specific;
n) fişa de nutriţie şi calcularea raţiei alimentare în funcţie de sportul practicat;
o) medicaţia efortului sportiv.
(2) Cabinetul de medicină sportivă desfăşoară următoarele activităţi:

a) eliberează avizul medical, apt/inapt de efort fizic, în urma examinărilor clinice şi paraclinice specifice, cu avizul medicului specialist, a colaborării cu alte specialităţi medicale, în funcţie de
particularităţile cazului;
b) monitorizează starea de sănătate a celor ce efectuează o formă de efort fizic, organizat prin examene medicale de selecţie, examen medical în procesul de antrenament, examen medical la reluarea activităţii sportive, control medical periodic;
c) comunică rezultatele examinării medicale către toţi factorii implicaţi în procesul sportiv, la nivel local şi naţional;
d) îndrumă activităţile de refacere şi recuperare medicală, reorientare sportivă;
e) consiliază tehnicienii în privinţa planului de antrenament şi de menţinere a sănătăţii sportivilor;
f) transmite autorităţii de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti pe raza căreia funcţionează, datele privind starea de sănătate a sportivilor, precum şi eventualele accidente înregistrate în teren.
CAPITOLUL III

Controlul profesional al activităţii cabinetului de medicină sportivă

Art. 11. – Autoritatea de sănătate publică judeţeanăşi a municipiului Bucureşti, pe raza căreia funcţionează cabinetele de medicină sportivăşi Colegiul Medicilor din România, direct sau prin
structurile teritoriale, exercită controlul profesional, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 12. – Medicul specialist de medicină sportivă, fie că este salariat al angajatorului care organizează un astfel de serviciu în cadrul structurii sportive autorizate, fie că prestează serviciile medicale pe baza unui contract privind furnizarea serviciilor de medicină sportivă, are următoarele atribuţii generale şi specifice:

A. Atribuţii generale:

a) ia măsuri pentru prevenirea accidentelor, din cauze medicale, în cursul practicării efortului fizic;
b) asigură controlul medical al celor implicaţi în procesul efortului fizic, din momentul începerii acestui proces şi pe toată durata executării contractului individual sportiv sau nesportiv pentru recuperare şi refacere;
c) comunică echipei tehnice, respectiv antrenorului şi angajatorului, numele sportivilor apţi/inapţi din punct de vedere medical;
d) stabileşte şi comunică echipei tehnice tipul de antrenament, de recuperare, de refacere, corespunzător stării de sănătate a sportivului;
e) reevaluează periodic tipul de activitate fizică a fiecărui sportiv, în funcţie de starea de sănătate şi de parametrii biologici ai acestuia.
B. Atribuţii specifice:

a) recomandă investigaţiile necesare pentru a stabili diagnosticul medico-sportiv;
b) evaluează diagnosticul bolilor intercurente, în limita competenţei, precum şi a celor legate de activitatea sportivă;
c) apelează la membrii unei echipe interdisciplinare formate din medici specialişti de: medicină internă, pediatrie, ortopedie, traumatologie, neurologie, psihiatrie, laborator clinic, cardiologie, imagistică medicală, precum şi psihologi şi psihologi sportivi, sistematizând şi concluzionând rezultatele necesare pentru avizul medical apt/inapt. Pentru orele de educaţie fizică din şcoli, avizul medical poate fi eliberat de către medicul şcolar în colaborare cu medicii de specialitate;
d) efectuează examinări medicale la începutul activităţii, în timpul antrenamentelor, periodic, la reluarea activităţii efortului fizic în cadru organizat şi la încetarea acestui tip de activitate;
e) asigură controlul medical al sportivilor şi al celor care practică o formă de efort fizic în cadru organizat, asistenţă medico-sportivă în complexurile sportive naţionale, în cantonamentele loturilor naţionale şi olimpice, ale cluburilor sportive şi asistenţă medicală la bazele sportive, în timpul desfăşurării antrenamentelor şi competiţiilor, precum şi la locurile amenajate în alte locaţii decât cele prevăzute;
f) coordonează monitorizarea biologică a pacienţilor şi a efectelor biologice consecutive efortului fizic, după o prealabilă selecţie a celor mai adecvate teste;
g) ţine evidenţa şi supraveghează bolile legate de activitatea fizicăşi supraveghează bolile cronice la pacienţii care fac efort fizic în cadru organizat;
h) înregistreazăşi declară bolile, conform metodologiei elaborate de Ministerul Sănătăţii Publice;
i) stabileşte aptitudinea de efort fizic, cu ocazia oricărei examinări medicale;
j) avizează locurile unde se practică efort fizic în cadru organizat;
k) organizează primul-ajutor şi tratamentul de urgenţă standard;
l) recomandă tipul de efort fizic care este util în funcţie de capacitatea de efort fizic şi aptitudine celor care doresc să practice efort fizic;
m) consiliază asupra programelor de sănătate, dietă, medicaţie de susţinere a efortului fizic şi refacere, metodelor de refacere eficiente;
n) evaluează aptitudinea pentru efort fizic, în concordanţă cu starea de sănătate, şi promovează adaptarea antrenamentului la posibilitatea pacientului;
o) promovează capacitatea de efort fizic, sănătatea, îndemânarea şi antrenamentul;
p) consiliază pacienţii vârstnici şi pe cei cu dizabilităţi;
q) consiliază în problemele de recuperare şi refacere a celor care practică efort fizic în cadru organizat;
r) îndeplineşte atribuţiile precizate în dispoziţiile legale privind măsurile antidoping;
s) evaluează permanent capacitatea de efort fizic.
CAPITOLUL IV

Secretul profesional

Art. 13. – Rezultatele examinărilor medicale efectuate se comunică angajatorilor prin avizul medical, în termenii apt sau inapt de efort fizic. Pentru sportivii de performanţă din loturile naţionale şi olimpice, avizul medical se eliberează numai de către Institutul Naţional de Medicină Sportivă.

Art. 14. – Medicul specialist de medicină sportivă declară periodic accidentele, bolile infecţioase şi parazitare cu risc de transmitere în colectivitate, autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti şi Ministerului Sănătăţii Publice.

Art. 15. – Orice document medical în care sunt cuprinse date clinice, rezultate ale unor investigaţii şi/sau concluzii diagnostice se eliberează numai pacientului în cauză.

Art. 16. – Medicul de familie primeşte date considerate ca fiind necesare în domeniul îngrijirilor primare de sănătate şi cu privire la medicaţia interzisă de legile internaţionale antidoping.

CAPITOLUL V

Medicul specialist de medicină sportivă

Art. 17. – (1) Sportivul care practică efort fizic într-un cadru organizat se află în evidenţa unui medic de familie şi a unui medic specialist de medicină sportivăşi beneficiază de asistenţa medicală conform contractului-cadru. Medicul de familie şi medicul specialist de medicină sportivă colaborează pentru a asigura starea de sănătate a sportivilor aflaţi în evidenţă.
(2) Colaborarea dintre medicul de familie şi medicul specialist de medicină sportivă presupune:

a) evidenţa sportivului pe lista medicului de familie şi înscrierea datelor personale în carnetul de sănătate;
b) transmiterea de către medicul de familie a datelor sportivului cabinetului de medicină sportivă care supraveghează activitatea sportivului şi care, la rândul său, completează carnetul de sănătate cu datele pe care le deţine;
c) informarea medicului de familie de către medicul specialist de medicină sportivă în legătură cu medicaţia de susţinere a efortului fizic, de refacere fizică, precum şi medicaţia acceptatăşi cea interzisă de forurile internaţionale sportive, pe bază de scrisoare medicală;
d) comunicarea oricărui tratament administrat sportivului de către medicul de familie şi/sau de către alţi medici specialişti medicului specialist de medicină sportivă pentru avizare. Această comunicare presupune prezentarea documentelor medicale pe care sportivul le deţine: reţete, scrisori medicale sau bilete de externare.

(3) Cabinetul medicului specialist de medicină sportivăşi cabinetul medicului de familie comunică permanent, atât prin intermediul carnetului de sănătate, cât şi prin alte mijloace, cum ar fi:
înscrisuri, recomandări şi altele asemenea, în vederea obţinerii de informaţii complete şi corecte asupra stării de sănătate a sportivului.

Art. 18. – (1) Sportivul trebuie să deţină asupra sa carnetul de sănătate, care cuprinde următoarele date:

a) antecedentele heredo-colaterale;
b) antecedentele fiziologice şi patologice personale;
c) diagnosticul stării de sănătate;
d) avizul epidemiologic;
e) avizul medical, care conţine diagnosticul stării de dezvoltare şi nutriţie şi diagnosticul capacităţii de efort fizic.

(2) Modelul carnetului de sănătate este elaborat de Ministerul Sănătăţii Publice, în colaborare cu Institutul Naţional de Medicină Sportivă, ca for metodologic, şi cuprinde elemente de protecţie
împotriva eventualelor tentative de falsificare.
(3) Medicii sunt răspunzători de exactitatea datelor înscrise în carnetul de sănătate.

Art. 19. – (1) În cazul deplasărilor de la locul de reşedinţă, în absenţa medicului lotului, sportivul este luat în evidenţă de medicul specialist de medicină sportivă din teritoriu, pe baza datelor înscrise în carnetul de sănătate, şi este afiliat medicului de familie cu care colaborează medicul specialist de medicină sportivă pe plan local.
(2) Prevederile art. 17 alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi colaborării dintre medicii prevăzuţi la alin. (1).

Art. 20. – În cadrul Institutului Naţional de Medicină Sportivă se creează o bază de date, cu toate informaţiile medicale ale sportivilor legitimaţi, bază care poate fi accesată de toţi medicii acreditaţi de această instituţie.

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

Art. 21. – Medicul specialist de medicină sportivă trebuie să deţină o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională.

Art. 22. – (1) Comisia naţională de soluţionare a cazurilor deosebite şi a litigiilor profesionale în medicina sportivă se înfiinţează şi funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Medicină Sportivă, care asigură condiţiile tehnice de desfăşurare a activităţii.

(2) Comisia naţională de soluţionare a cazurilor deosebite şi a litigiilor profesionale în medicina sportivă este formată din:

a) 3 medici desemnaţi de Institutul Naţional de Medicină Sportivă;
b) un medic desemnat de şeful disciplinei de medicină sportivă a Universităţii de Medicinăşi Farmacie „Carol Davila”;
c) medicul specialist de medicină sportivă al sportivului analizat.
Art. 23. – Pentru obţinerea specialităţii în medicină sportivă se organizează concurs de rezidenţiat, în condiţiile legii.

Art. 24. – Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Acesta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, în condiţiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE                                                                 PREŞEDINTELE
CAMEREI DEPUTAŢILOR                                                    SENATULUI
Bogdan Olteanu                                                                   Nicolae Vacaroiu

Lege nr. 4/2008 din 09/01/2008 privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive

Lege nr. 4/2008 din 09/01/2008 privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive
Publicata pe site la data de 11 Ianuarie 2008

Lege nr. 4/2008
din 09/01/2008

privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive

Parlamentul României adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. – În sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) competitie sportiva – întrecere sportiva organizata pe ramuri de sport, între mai multe echipe sau concurenti independenti, pe baza unui regulament si a unui program, având drept scop stabilirea unei ordini ierarhice a competitorilor în clasamentul final;
b) joc sportiv – întrecere sportiva desfasurata în cadrul sau în afara unei competitii sportive, care poate avea caracter oficial sau amical, intern ori international si se disputa pe baza unui regulament, având drept scop stabilirea unui învingator;
c) organizator de competitii sportive – structura sportiva, legal constituita si recunoscuta oficial, care are dreptul de a organiza competitii sportive;
d) organizator de jocuri sportive – structura sportiva, legal constituita si recunoscuta oficial, care organizeaza jocuri sportive, desfasurate fie în cadrul unei competitii sportive oficiale, fie separat, în cadrul unor întreceri sportive cu caracter amical;
e) oficial – persoana care reprezinta o autoritate, membru al unei comisii, arbitru, observator, antrenor, preparator fizic, responsabil tehnic, medical ori administrativ din cadrul federatiilor, ligilor, asociatiilor judetene si cluburilor, acreditata sau, dupa caz, autorizata în functia ori pozitia pe care o detine;
f) grad de risc al competitiei sau al jocului sportiv – nivelul posibilitatii producerii unor fapte îndreptate împotriva ordinii si sigurantei publice, cu ocazia desfasurarii competitiei sau a jocului sportiv;
g) evacuare a participantilor – ansamblul masurilor imperative desfasurate de catre structurile de ordine pentru scoaterea, în mod organizat, din locul de desfasurare a competitiei sau a jocului sportiv, a unui spectator, a unui grup de spectatori sau a tuturor participantilor;
h) stare vadita de ebrietate – consecinta a consumului de bauturi alcoolice asupra comportamentului unei persoane, manifestata prin vorbire incoerenta, mers sinuos si dificultati de orientare temporal-spatiala, precum si prin mirosul specific de alcool, emanat de catre persoana în cauza;
i) control corporal preventiv si al bagajelor – verificarea sumara a tinutei vestimentare si a bagajelor participantilor, în scopul prevenirii introducerii în locurile de desfasurare a competitiei sau a jocului sportiv a obiectelor si materialelor interzise la detinere;
j) interzicere a accesului sau a participarii la unele competitii sau jocuri sportive – masura de siguranta, inclusiv provizorie, dispusa de instanta de judecata sau de catre procuror, ori sanctiune contraventionala complementara, dispusa de catre agentul constatator, prin care se impune unei persoane interzicerea accesului/participarii la unele competitii sau jocuri sportive, desfasurate în tara ori în strainatate, de genul celor la care aceasta a savârsit fapte de natura contraventionala sau penala;
k) baza sportiva – totalitatea terenurilor, spatiilor, instalatiilor si constructiilor special amenajate în vederea organizarii si desfasurarii de competitii sportive, jocuri sportive si alte activitati de educatie fizica si sport;
l) arena sportiva – spatiul care cuprinde terenul de sport unde se desfasoara competitia sau jocul sportiv, precum si tribunele pentru spectatori;
m) zona imediata locului de desfasurare a competitiilor sportive – spatiul cuprins între aliniamentul punctelor unde se efectueaza controlul documentelor de acces si limita exterioara a bazei sportive;
n) zona apropiata locului de desfasurare a competitiilor sportive – spatiul situat dincolo de limita exterioara a zonei imediate, care cuprinde si strazile adiacente bazei sportive;
o) comandant al fortelor de ordine – seful efectivelor de jandarmi care executa misiunea de asigurare si restabilire a ordinii publice;
p) sef al dispozitivului de ordine si siguranta – persoana desemnata din cadrul societatii specializate de protectie si paza,care organizeaza, coordoneaza si conduce activitatea desfasurata de catre personalul societatii pentru asigurarea ordinii si sigurantei în interiorul arenei sportive;
r) responsabil de ordine si siguranta – persoana anume desemnata de catre organizator, care asigura coordonarea dispozitivului realizat de catre personalul de ordine si siguranta si relationarea cu fortele de ordine si cu reprezentantii celorlalte autoritati si institutii care concura la desfasurarea în bune conditii a competitiei sau a jocului sportiv;
s) monitor de securitate – persoana anume desemnata din cadrul unitatii de jandarmi, care are responsabilitatea de a supraveghea comportamentul si actiunile suporterilor unui club din zona de competenta, precum si relationarea acestora cu fortele de ordine;
s) ofiter de informare – persoana anume desemnata din cadrul unitatii de jandarmi, care are ca atributii relationarea dintre aceasta si un club din zona de responsabilitate, consilierea responsabilului de ordine si siguranta al clubului pe probleme de securitate si gestionarea datelor si informatiilor referitoare la comportamentul sustinatorilor clubului respectiv;
t) punct de comanda – spatiu special amenajat si dotat, destinat activitatilor de conducere si coordonare a masurilor de asigurare si restabilire a ordinii publice, care permite o buna vizibilitate asupra terenului de joc si tribunelor;
t) punct national de informare pentru manifestari sportive – structura centrala în cadrul Jandarmeriei Române, care asigura schimbul de date si informatii în vederea realizarii cooperarii politienesti nationale si internationale cu privire la manifestarile sportive.
Art. 2. – Organizatorii competitiilor si jocurilor sportive si fortele de ordine angrenate au obligatia de a asigura protectia si siguranta spectatorilor, sportivilor si oficialilor si de a lua masuri pentru prevenirea si înlaturarea oricaror incidente ce se pot produce pe traseele de afluire/defluire si în interiorul arenelor sportive, înainte, pe timpul si dupa terminarea competitiei sau a jocului sportiv.
Art. 3. – (1) Mentinerea ordinii publice pe traseele de deplasare catre bazele sportive, în localitati sau în afara acestora, pâna la limita exterioara zonei apropiate, se realizeaza în mod nemijlocit de catre organele de politie competente teritorial.
(2) Unitatile de jandarmi vor informa organele de politie cu privire la traseele de deplasare ale echipelor si suporterilor.
Art. 4. – (1) Asigurarea ordinii publice în zona apropiata si imediata a bazelor sportive si în alte locuri destinate desfasurarii competitiilor si jocurilor sportive cu grad de risc se realizeaza în mod nemijlocit de catre structurile de jandarmi competente teritorial.
(2) În situatii expres determinate, prevazute în planul de actiune întocmit în acest sens de catre unitatea de jandarmi, asigurarea ordinii publice în anumite locuri publice dispuse în afara zonei apropiate se va realiza de catre structurile de jandarmi competente teritorial.
(3) Locurile dispuse în afara zonei apropiate sunt pietele, caile publice ori alte locuri unde exista posibilitatea ca grupurile de suporteri adversi sa se întâlneasca si sa tulbure ordinea si siguranta publica.
Art. 5. – (1) Raspunderea pentru asigurarea masurilor de ordine si siguranta în interiorul arenelor sportive revine organizatorului, care poate încheia în acest sens contracte de prestari de servicii, în conditiile legii, cu societati specializate de protectie si paza.
(2) Asigurarea ordinii si sigurantei participantilor în interiorul arenelor sportive în care se desfasoara competitii sau jocuri sportive cu grad scazut de risc se poate face de catre organizator cu personal propriu.
(3) Organizatorul stabileste toate masurile ce se impun pentru prevenirea incendiilor, asigurarea unei circulatii fluente pe caile de acces, asigurarea unor cai de evacuare a spectatorilor în cazuri deosebite, în conditii de siguranta si timp optim, si pentru mentinerea în stare de functionare a tuturor instalatiilor specifice.
(4) Masurile stabilite de organizator pentru asigurarea ordinii si sigurantei participantilor în interiorul arenelor sportive se înscriu în planul de actiune al societatii specializate de protectie si paza care presteaza serviciul contractat. În acest sens, responsabilul de ordine si siguranta al organizatorului solicita ofiterului de informare date si informatii de interes operativ privind suporterii care vor participa la jocul sportiv.
(5) Planul de actiune este aprobat, în toate situatiile, de catre comandantul structurii de jandarmi competente teritorial.
(6) Fiecare unitate de jandarmi desemneaza un ofiter de informare, însarcinat cu stabilirea contactelor de lucru cu oficialii cluburilor sportive din zona de responsabilitate.
(7) Monitorii de securitate supravegheaza comportamentul spectatorilor, atât pe traseele de afluire/defluire spre/de la baza sportiva, cât si în interiorul acesteia, inclusiv prin efectuarea de înregistrari video si fotografii operative în scopul identificarii persoanelor care savârsesc fapte antisociale. Acestea, precum si înregistrarile video efectuate în conditiile art. 10 alin. (1) lit. h) constituie mijloace de proba pentru solutionarea cauzelor de natura penala sau contraventionala.
(8) În situatia desfasurarii unor competitii sau jocuri sportive într-o alta localitate decât cea în care îsi are sediul clubul, responsabilul de ordine si siguranta, dupa consultarea prealabila a reprezentantilor grupurilor de suporteri, are obligatia de a transmite ofiterului de informare toate detaliile referitoare la deplasarea echipei, a oficialilor si a jurnalistilor acreditati, prin indicarea coordonatelor orare ale deplasarii, a mijloacelor de transport folosite, a locurilor de cazare si a programului pentru perioada de sedere în localitatea de disputare a competitiei sau a jocului sportiv, precum si numarul de bilete achizitionate de catre suporterii proprii, identitatea acestora, deplasarea suporterilor si indicarea agentiilor de turism care organizeaza calatoria, coordonatele orare si itinerarul de deplasare al acestora, mijloacele de transport folosite si locurile de cazare.
(9) Unitatea de jandarmi al carei comandant a aprobat planul de actiune are obligatia de a verifica modul de aplicare a prevederilor stabilite în acesta.
Art. 6. – (1) Responsabilul de ordine si siguranta, comandantul fortelor de ordine, seful dispozitivului de ordine si siguranta, reprezentantul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, un reprezentant al serviciului de ambulanta, delegat la manifestarea sportiva, precum si prefectul ori reprezentantul sau, în cazul în care prezenta acestuia este necesara, îsi desfasoara activitatea în punctul de comanda, urmarind derularea în bune conditii a competitiei sau a jocului sportiv.
(2) În vederea stabilirii unor practici unitare la nivel national privind activitatea responsabililor de ordine si siguranta, precum si instruirea de specialitate a acestora, federatiile sportive de specialitate si ligile profesioniste desemneaza în structura proprie un responsabil de ordine si siguranta, care coordoneaza aceasta activitate.
(3) Elaborarea metodologiilor de instruire a responsabililor de ordine si siguranta se face de federatiile sportive, cu sprijinul de specialitate al Jandarmeriei Române.
Art. 7. – (1) Dupa declararea competitiei sau a jocului sportiv, comandantul unitatii de jandarmi competente teritorial împreuna cu responsabilul de ordine si siguranta al organizatorului de joc stabilesc gradul de risc preliminar al jocului, solicitând la nevoie si punctul de vedere al responsabilului de ordine si siguranta al federatiei de specialitate sau al ligii profesioniste, care se consemneaza în toate documentele de organizare.
(2) În situatia desfasurarii unor jocuri sportive cu grad ridicat de risc este necesara prezenta în arena sportiva a prefectului sau a reprezentantului acestuia, precum si a unui procuror din cadrul parchetului de pe lânga judecatoria în a carei circumscriptie se afla arena sportiva. Înstiintarea acestora se realizeaza de catre unitatea de jandarmi competenta teritorial.
Art. 8. – (1) Restabilirea ordinii publice în interiorul bazei sportive se executa de catre efectivele de jandarmi, din initiativa comandantului acestora, cu aprobarea, dupa caz, a prefectului sau a reprezentantului acestuia, atunci când se constata ca, în urma producerii unor acte de violenta, este pusa în pericol viata sau integritatea corporala a spectatorilor, a sportivilor, a oficialilor, a personalului de ordine si siguranta sau a celorlalti participanti.
(2) În situatiile prevazute la alin. (1) seful dispozitivului de ordine si siguranta ia toate masurile pentru respectarea întocmai de catre personalul din subordine a dispozitiilor primite în acest sens de la comandantul fortelor de ordine.
(3) Pentru restabilirea într-un timp cât mai scurt a ordinii publice, atunci când aceasta a fost grav tulburata, la solicitarea comandantului fortelor de ordine sau ca urmare a autosesizarii, oficialii responsabili dispun de îndata întreruperea partiala sau totala a jocului.
Art. 9. – (1) Evacuarea din arena sportiva a unui grup de participanti, în situatia în care, prin faptele savârsite de catre acestia, se pune în pericol siguranta desfasurarii competitiei sportive, se face, dupa caz, la dispozitia prefectului sau a reprezentantului acestuia ori la solicitarea responsabilului de ordine si siguranta al organizatorului, care cere, în scris, interventia fortelor de ordine.
(2) În cazul producerii de incendii, distrugeri, catastrofe, al tulburarii grave a ordinii publice sau al altor situatii care pun în pericol viata, integritatea corporala ori sanatatea persoanelor sau când nu s-a reusit restabilirea ordinii publice, comandantul fortelor de ordine poate decide evacuarea partiala sau totala a participantilor.
(3) Spectatorul care, în arena sportiva, savârseste una dintre faptele prevazute la art. 22 sau una dintre infractiunile prevazute la art. 31-43 si art. 45 este evacuat, fara a mai putea reveni în arena pâna la terminarea jocului sportiv.
(4) Observatorii desemnati de catre federatiile sportive de specialitate, de catre ligile profesioniste sau de catre forurile sportive internationale, organizatoare ale competitiilor conform regulamentelor de organizare si desfasurare, pot recomanda organizatorului de joc adoptarea unor masuri specifice pentru asigurarea ordinii si sigurantei în arena sportiva.

CAPITOLUL II
Obligatiile organizatorului de competitii sau de jocuri sportive

Art. 10. – (1) Pentru organizarea si desfasurarea activitatii de asigurare a ordinii si sigurantei spectatorilor în arena sportiva, organizatorul de competitii sau de jocuri sportive are urmatoarele obligatii:
a) sa declare jocurile sportive nationale si internationale, cu cel putin 5 zile înainte de data desfasurarii acestora, la unitatea de jandarmi competenta teritorial, care, dupa stabilirea gradului de risc, înstiinteaza administratia publica locala despre data desfasurarii competitiei sau jocului sportiv, urmând ca reprezentantii acesteia sa dispuna masurile prevazute la art. 15 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice, republicata;
b) sa stabileasca masurile de asigurare a ordinii si sigurantei participantilor în arena sportiva, transpuse în planul de actiune, care este înaintat pentru aprobare unitatii de jandarmi competente teritorial, cu cel putin 3 zile înainte de data desfasurarii jocului sportiv;
c) sa efectueze, prin personalul de ordine si siguranta si, dupa caz, cu fortele de ordine, înainte de efectuarea accesului spectatorilor, un control amanuntit al arenei sportive, pentru descoperirea si îndepartarea oricaror obiecte sau materiale interzise;
d) sa asigure arenele sportive cu sisteme eficiente de comunicare cu publicul;
e) sa nu permita folosirea sistemelor de comunicare cu publicul pentru incitarea spectatorilor la violenta, la producerea de distrugeri sau la denigrarea imaginii participantilor la competitiile sau jocurile sportive;
f) sa nu permita introducerea si folosirea în arena sportiva a unor instalatii de sonorizare, cu exceptia gigafoanelor portabile;
g) sa amenajeze si sa puna la dispozitia fortelor de ordine un punct de comanda;
h) sa asigure înregistrarea si supravegherea video a comportamentului participantilor în arena sportiva si în zona punctelor de acces, pe timpul afluirii si defluirii acestora, precum si pe timpul desfasurarii jocului sportiv, printr-un sistem propriu, conectat în punctul de comanda si deservit de catre un tehnician, sub îndrumarea unui reprezentant al fortelor de ordine;
i) sa puna la dispozitia fortelor de ordine înregistrarea video efectuata în conditiile lit. h);
j) sa afiseze, în locuri vizibile, atentionari asupra faptului ca în arena sportiva participantii vor fi supravegheati video;
k) sa interzica, sub orice forma, vânzarea, distribuirea sau consumul bauturilor alcoolice în arena sportiva;
l) sa se asigure ca distribuirea bauturilor a caror comercializare este permisa se face numai în pahare din hârtie sau din material plastic;
m) sa se asigure ca punctele de desfacere a bauturilor a caror comercializare este permisa sunt pozitionate la fiecare sector de tribuna si peluza;
n) sa asigure functionarea instalatiilor de apa curenta si a grupurilor sanitare, care trebuie amplasate astfel încât sa nu fie necesara deplasarea suporterilor dintr-un sector în altul;
o) sa afiseze lizibil, în locuri vizibile, la portile de acces, regulile ce trebuie respectate la competitiile si jocurile sportive, materialele sau obiectele interzise a fi introduse în arena sportiva, precum si sanctiunile care se aplica în astfel de cazuri;
p) sa imprime pe documentele de acces, pliante, programe sau pe alte materiale publicitare ori promotionale, care sunt distribuite cu ocazia desfasurarii competitiilor sau jocurilor sportive, regulile ce trebuie respectate, materialele sau obiectele interzise a fi introduse în arena sportiva, precum si sanctiunile care se aplica în situatia nerespectarii acestor reguli;
r) sa interzica afisarea în arena sportiva a simbolurilor, sloganurilor ori textelor cu continut obscen sau care incita la denigrarea tarii, la xenofobie, la ura nationala, rasiala, de clasa ori religioasa, la discriminari de orice fel si la violenta, indiferent pe ce suport ar fi inscriptionate;
s) sa interzica amplasarea bannerelor sau a altor mijloace de publicitate vizuala pe gardul care delimiteaza suprafata de joc de tribuna sau în orice alte locuri care împiedica fie buna vizibilitate a jocului de catre spectatori, fie asigurarea unei interventii oportune, în caz de necesitate;
s) sa aduca la cunostinta spectatorilor, la începutul jocului sportiv, precum si în pauzele de joc sau ori de câte ori este nevoie, prin mijloace de comunicare, obligatiile ce le revin pe timpul desfasurarii competitiei sau jocului sportiv, principiile spiritului de fairplay, ale ordinii si disciplinei, precum si mesajele transmise de fortele de ordine;
t) sa asigure bariere si împrejmuiri adecvate pentru separarea grupurilor de suporteri si pentru delimitarea terenului de joc, realizate prin constructii rezistente, precum si refacerea acestora în cazul deteriorarii, pâna la organizarea competitiei sau a jocului sportiv urmator. Dimensiunile, amplasarea, materialele folosite în confectionare si modul de confectionare sunt stabilite de catre federatia de specialitate, dupa consultarea prealabila a reprezentantilor Jandarmeriei Române;
t) sa asigure amplasarea, la punctele de acces în incinta arenei sportive, a unor dispozitive metalice rotative/turnichete prevazute cu sistem de contorizare, în vederea efectuarii unui control riguros al accesului;
u) în situatia desfasurarii unor jocuri sportive în afara tarii, în cadrul unor competitii internationale la care participa si grupuri de suporteri ai clubului român sau ai echipei nationale, acesta sau federatia de specialitate asigura includerea unor ofiteri jandarmi în delegatia oficiala, care coopereaza cu fortele de ordine din tara respectiva pe linia prevenirii actelor de violenta si a actiunilor necontrolate ale suporterilor;
v) sa asigure numerotarea sectoarelor, rândurilor si locurilor destinate spectatorilor, precum si amplasarea de indicatoare pentru îndrumarea acestora spre locurile înscrise pe documentele de acces;
x) sa asigure un loc special amenajat pentru depozitarea obiectelor retinute, în urma efectuarii controlului corporal preventiv si al bagajelor, în vederea restituirii acestora dupa terminarea jocului.
(2) Pentru efectuarea accesului spectatorilor în arena sportiva, organizatorul de competitii sau jocuri sportive are urmatoarele obligatii:
a) sa efectueze la intrarea în arena sportiva un control riguros al persoanelor si al bagajelor acestora, având ca scop împiedicarea introducerii în stadion a unor obiecte sau materiale de genul celor prevazute la lit. b) sau la alin. (1) lit. r);
b) sa nu permita accesul persoanelor carora le-a fost interzisa intrarea la asemenea genuri de manifestari, al persoanelor care se afla în stare vadita de ebrietate sau se afla, în mod evident, sub influenta substantelor halucinogene, al persoanelor care au asupra lor bauturi alcoolice, arme si munitii de orice fel, faclii, torte, artificii, petarde, materiale explozive, incendiare sau fumigene, dispozitive pentru socuri electrice, substante toxice, halucinogene, iritant lacrimogene ori paralizante, recipiente, corpuri contondente, cutite, pumnale, sisuri, castete ori alte asemenea obiecte fabricate sau confectionate anume pentru taiere, împungere ori lovire, precum si al persoanelor care au asupra lor mijloace de publicitate vizuala de genul celor prevazute la alin. (1) lit. r);
c) sa retina obiectele sau materialele prevazute la lit. b) sau la alin. (1) lit. r), sesizând fortele de ordine pentru luarea masurilor legale care se impun;
d) sa imprime, pe toate documentele de acces, sectorul, rândul si locul ce urmeaza a fi ocupat de catre spectatori, chiar si când acestea sunt distribuite în mod gratuit;
e) sa asigure emiterea si distribuirea abonamentelor catre suporteri, urmarind inserarea, pe fiecare abonament în parte, a numelui, prenumelui si a codului numeric personal si a unei fotografii a acestuia, precum si tinerea unei evidente clare a abonatilor, cu respectarea întocmai a dispozitiilor legale referitoare la protectia datelor cu caracter personal;
f) sa controleze distribuirea biletelor, în limita locurilor admise, fara a depasi 90% din capacitatea arenei sportive;
g) sa asigure separarea grupurilor de suporteri rivali prin rezervarea de locuri amplasate în sectoare opuse si directionarea accesului la acestea pe trasee separate;
h) sa prezinte, la solicitarea scrisa a unitatii de jandarmi competente teritorial, situatia privind datele personale ale abonatilor proprii, în vederea identificarii persoanelor care, cu ocazia desfasurarii competitiilor sau a jocurilor sportive, au savârsit fapte antisociale;
i) sa permita accesul unor efective de jandarmi în tinuta civila în arena sportiva pentru desfasurarea activitatilor de monitorizare a modului de comportare a spectatorilor;
j) prin reglementari proprii, sa stabileasca accesul în arena sportiva a reprezentantilor mass-media, precum si accesul acestora pe suprafata de joc sau în zona vestiarelor, comunicând datele de identificare ale ziaristilor acreditati si modelul documentelor de acces eliberate în acest sens, atât societatii specializate de protectie si paza, cât si fortelor de ordine;
k) sa permita accesul la competitiile si jocurile sportive cu grad ridicat de risc a minorilor sub 14 ani doar însotiti de o persoana majora, imprimând pe documentele de acces aceasta prevedere;
l) sa emita documente de acces si în situatia în care se permite intrarea gratuita a tuturor spectatorilor sau doar a unor categorii de suporteri.
(3) Agentia Nationala pentru Sport, prin ordin al presedintelui acesteia, dupa consultarea federatiilor sportive de specialitate si a Jandarmeriei Române, stabileste care din obligatiile prevazute la alin. (1) si (2), aflate în sarcina organizatorului de competitii sau jocuri sportive, sunt impuse acestuia pentru cele desfasurate în esaloanele inferioare ale competitiilor sau jocurilor sportive, precum si pentru sporturile la care participa un numar redus de spectatori si care, de regula, nu sunt generatoare de violenta.
(4) Comisiile judetene de actiune împotriva violentei în sport, respectiv a municipiului Bucuresti pot stabili în sarcina organizatorului obligatii suplimentare fata de cele stabilite de federatiile sportive de specialitate, în conditiile în care se constata necesitatea adoptarii acestora, pentru anumite jocuri sportive.
Art. 11. – (1) Înainte de începerea fiecarui sezon competitional, toate arenele în incinta carora se desfasoara competitii sportive cu grad de risc sunt supuse unei verificari din punctul de vedere al respectarii conditiilor de siguranta.
(2) Verificarea se efectueaza de o comisie care are în componenta un reprezentant al directiei judetene pentru sport, un reprezentant al unitatii de jandarmi competente teritorial, un reprezentant al organizatorului competitiei si responsabilul de ordine si siguranta al organizatorului de joc.
(3) Comisia stabileste si locul de dispunere în arena sportiva a suporterilor echipei-oaspete, loc ce va ramâne neschimbat pe toata durata desfasurarii competitiei.
(4) În situatia în care comisia prevazuta la alin. (2) constata ca nu sunt îndeplinite normele pentru desfasurarea în conditii de siguranta a jocurilor sportive, poate propune organizatorului competitiei sportive retragerea dreptului organizatorului de joc de a desfasura jocuri sportive în arena respectiva, desfasurarea jocurilor fara spectatori sau interzicerea accesului spectatorilor în anumite sectoare de tribuna.
(5) Constatarile comisiei sunt cuprinse într-un proces-verbal în care se consemneaza neregulile constatate si termenele stabilite pentru remedierea acestora, precum si sanctiunile aplicabile în cazul neîndeplinirii acestor obligatii în termenele stabilite de comisie.
(6) În situatia în care au fost acordate termene pentru remedierea unor deficiente, dupa împlinirea acestora, comisia efectueaza o noua verificare pentru constatarea modului în care sarcinile trasate anterior au fost îndeplinite de catre organizator, iar în cazul în care deficientele nu au fost remediate, se procedeaza conform prevederilor alin. (4).
(7) Un exemplar al procesului-verbal este înaintat comisiei judetene de actiune împotriva violentei în sport, respectiv a municipiului Bucuresti, care efectueaza anual o analiza a respectarii conditiilor de siguranta a arenelor sportive în care se desfasoara competitii si jocuri sportive si informeaza autoritatile publice locale cu privire la masurile luate, însotite de propuneri pentru cresterea eficientei masurilor de prevenire si combatere a faptelor antisociale savârsite cu ocazia competitiilor si jocurilor sportive.
Art. 12. – (1) În vederea combaterii violentei în sport, toate structurile cu atributii în domeniul organizarii si desfasurarii competitiilor si jocurilor sportive, precum si pe linia asigurarii ordinii cu ocazia desfasurarii acestora stabilesc masuri preventive în scopul informarii si educarii publicului spectator, promovarii spiritului de fairplay si a modului civilizat de comportare.
(2) Federatiile sportive de specialitate si ligile profesioniste, sub directa îndrumare a Agentiei Nationale pentru Sport, împreuna cu cluburile sportive si cu celelalte structuri cu atributii în domeniu initiaza si desfasoara campanii de informare si educare a populatiei cu privire la obligatiile care revin participantilor, riscurile la care se pot expune prin implicarea în actiuni de tulburare a ordinii în incinta arenelor sportive, precum si la sanctiunile aplicabile în cazul încalcarii normelor stabilite pentru buna desfasurare a competitiilor si jocurilor sportive.
(3) Jandarmeria Româna sprijina, sub toate formele, actiunile preventive initiate de federatiile de specialitate si desfasoara, împreuna cu Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, campanii educative în unitatile de învatamânt preuniversitar, în scopul dezvoltarii, în rândul elevilor, a spiritului civic si a unui comportament prosocial.

CAPITOLUL III
Obligatiile societatilor specializate de protectie si paza si
ale personalului propriu al organizatorului care asigura
masurile de ordine si siguranta în incinta arenei sportive

Art. 13. – Serviciul de asigurare a ordinii si sigurantei în incinta arenelor sportive se presteaza numai de catre societatile specializate de protectie si paza care au prevazut în regulamentul de organizare si functionare acest obiect de activitate.
Art. 14. – Prin servicii de asigurare a ordinii si sigurantei în incinta arenelor sportive se întelege:
a) verificarea documentelor de acces, precum si efectuarea controlului corporal preventiv si al bagajelor în dreptul punctelor de acces;
b) retinerea obiectelor si materialelor prevazute la art. 10 alin. (1) lit. r) si alin. (2) lit. b), pe care spectatorii încearca sa le introduca sau le-au introdus în arena sportiva;
c) depozitarea obiectelor si materialelor, retinute în conformitate cu prevederile lit. b), în locurile special amenajate de organizator, cu exceptia celor care constituie obiectul material al unor infractiuni sau contraventii, care se predau fortelor de ordine;
d) interzicerea, în incinta arenei sportive, a accesului persoanelor prevazute la art. 10 alin. (2) lit. b) si predarea acestora fortelor de ordine;
e) realizarea de cordoane, baraje, patrule, posturi sau alte elemente de dispozitiv, pentru asigurarea ordinii în arena sportiva;
f) îndrumarea spectatorilor pentru ocuparea locurilor prevazute pe documentele de acces;
g) interzicerea patrunderii în suprafata de joc sau în zona vestiarelor si a bancilor de rezerve a persoanelor care nu au drept de acces în aceste zone;
h) evacuarea individuala sau a grupurilor mici de suporteri care tulbura ordinea publica în arena sportiva;
i) participarea la evacuarea grupurilor mari de suporteri ori cu risc de agresivitate si violenta, alaturi de fortele de ordine;
j) efectuarea altor masuri consemnate în planul de actiune.
Art. 15. – (1) Personalul societatilor specializate de protectie si paza, cu atributii pe linia ordinii si sigurantei în incinta arenelor sportive, se compune din: agent control, agent de securitate-steward si sef de obiectiv.
(2) Personalului de ordine si siguranta, pe lânga obligatiile prevazute la art. 48 si 49 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, cu modificarile si completarile ulterioare, îi revin si obligatiile stabilite prin planul de actiune.
(3) Avizarea si atestarea personalului cu atributii pe linia ordinii si sigurantei în incinta arenelor sportive se executa în aceleasi conditii prevazute de lege pentru personalul de paza.
(4) Persoanele care executa activitati de asigurare a ordinii si sigurantei în incinta arenelor sportive trebuie sa absolve un curs de calificare, cu durata minima de 30 de ore, organizat de Jandarmeria Româna sau de alte persoane juridice specializate.
(5) Cursurile de calificare se desfasoara pe baza unei tematici specifice, stabilita de Jandarmeria Româna si avizata de Agentia Nationala pentru Sport, si se finalizeaza prin examinarea absolventilor de catre o comisie din care fac parte reprezentanti ai jandarmeriei, ai directiilor judetene pentru sport si ai autoritatii publice care raspunde de ocuparea si formarea profesionala.
Art. 16. – (1) În vederea îndeplinirii atributiilor legale, personalul societatilor specializate de protectie si paza poate fi dotat cu mijloace de aparare autorizate, pe care le poate folosi conform dispozitiilor legale.
(2) Dotarea personalului pentru fiecare activitate desfasurata se stabileste prin planul de actiune, conform atributiilor fiecarui element de dispozitiv în parte.
(3) Personalul de ordine si siguranta are obligatia de a purta, în timpul serviciului, peste uniforma o vesta de culoare distinctiva, fluorescenta, stabilita de comun acord cu organizatorul, cu inscriptia “ORDINE/STEWARD”, precum si ecusonul de identificare amplasat la vedere.
(4) Societatile specializate de protectie si paza, precum si personalul acestora beneficiaza de drepturile legale si raspund civil, material, disciplinar, contraventional sau penal pentru modul de îndeplinire a obligatiilor contractuale sau a atributiilor de serviciu, fiind obligate sa respecte drepturile si libertatile cetatenilor.
Art. 17. – (1) Ordinea si siguranta în incinta arenei sportive, în cazul jocurilor cu grad scazut de risc, poate fi asigurata de organizator prin personal propriu.
(2) Personalul propriu al organizatorului desfasoara activitatile prevazute la art. 14.
(3) Organizatorul raspunde pentru selectia, angajarea, nivelul de pregatire, echiparea si dotarea personalului propriu care executa masurile de ordine si siguranta.
(4) Pregatirea, dotarea si echiparea personalului propriu al organizatorului care asigura ordinea si siguranta în incinta arenelor sportive se fac în conditiile prevazute la art. 15 si 16.
(5) Personalul propriu al organizatorului beneficiaza de drepturile legale si raspunde civil, material, disciplinar, contraventional sau penal pentru modul de îndeplinire a atributiilor de serviciu, fiind obligat sa respecte drepturile si libertatile cetatenilor.

CAPITOLUL IV
Obligatiile spectatorilor

Art. 18. – (1) Spectatorii sunt obligati sa respecte cu strictete masurile stabilite de organizatori si fortele de ordine, pe traseele de deplasare catre/de la locurile de desfasurare a competitiilor si jocurilor sportive, în apropierea si în interiorul bazelor sportive.
(2) La solicitarea fortelor de ordine sau a personalului de ordine si siguranta, spectatorii au obligatia de a prezenta documentele de acces si, dupa caz, actele de identitate.
(3) Spectatorii au obligatia de a prezenta, la solicitarea fortelor de ordine sau a personalului de ordine si siguranta, materialele de publicitate vizuala aflate asupra lor.
Art. 19. – (1) În incinta arenei sportive, spectatorii sunt obligati sa respecte ordinea, siguranta si regulile stabilite de organizator.
(2) Spectatorului care refuza sa se supuna controlului corporal sumar si al bagajelor, efectuat de personalul de ordine si siguranta, sau care savârseste, înainte de a intra în arena sportiva ori în momentul intrarii, fapte de natura penala sau contraventionala în legatura cu competitia sau jocul sportiv respectiv nu i se permite accesul în arena sportiva.
Art. 20. – Spectatorilor le este interzis:
a) sa patrunda sau sa încerce patrunderea în incinta bazei sportive ori, dupa caz, a arenei sportive fara documente de acces sau prin încalcarea normelor legale de acces stabilite de organizator;
b) sa foloseasca, în scopul patrunderii în incinta arenei sportive, documente de acces individualizate care nu le apartin si care, potrivit normelor stabilite de organizator, pot fi folosite doar de catre titular;
c) sa patrunda în stare de ebrietate sau sa consume bauturi alcoolice în arena sportiva;
d) sa introduca sau sa încerce introducerea de bauturi alcoolice în arena sportiva;
e) sa introduca în arena sportiva inscriptii, embleme, pancarte, bannere, afise, steaguri sau alte suporturi ce contin simboluri, sloganuri, imagini ori texte cu continut obscen;
f) sa refuze prezentarea documentelor de acces si, dupa caz, a actelor de identitate, la solicitarea justificata a fortelor de ordine sau a personalului de ordine si siguranta;
g) sa refuze supunerea la efectuarea controlului corporal preventiv si al bagajelor de catre fortele de ordine;
h) sa ocupe alte locuri decât cele prevazute pe documentele de acces, urmat de refuzul eliberarii acestora la avertismentul verbal al reprezentantilor societatii specializate de protectie si paza sau al fortelor de ordine;
i) sa arunce asupra celorlalti spectatori, asupra oficialilor sau a jucatorilor, asupra fortelor de ordine sau a personalului de ordine si siguranta, asupra bunurilor mobile si imobile aflate în incinta bazei sportive, precum si în directia suprafetei de joc cu obiecte de orice fel sau cu substante corozive ori care murdaresc;
j) sa escaladeze gardurile care delimiteaza spatiul de joc sau gardurile interioare de separare a sectoarelor;
k) sa se catere pe gardul care delimiteaza spatiul de joc de tribuna;
l) sa patrunda pe suprafata de joc, cu exceptia cazurilor de forta majora;
m) sa savârseasca fapte, acte sau gesturi obscene, sa profereze ori sa scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare, precum si amenintari cu acte de violenta împotriva celorlalti spectatori, oficiali, jucatori sau a bunurilor acestora;
n) sa profereze ori sa scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare la adresa fortelor de ordine sau a personalului de ordine si siguranta;
o) sa ameninte cu acte de violenta fortele de ordine sau personalul de ordine si siguranta;
p) sa îsi ascunda fata cu articole de îmbracaminte sau alte accesorii, cu intentia de a împiedica identificarea;
r) sa scrie sau sa deseneze pe peretii imobilelor, pe garduri sau pe alte obiecte amplasate în baza sportiva sau în arena sportiva;
s) sa dezlipeasca sau sa distruga reclamele, anunturile si afisele expuse de organizator în incinta bazei sau a arenei sportive, precum si sa deterioreze, sa ridice sau sa mute semnele ori indicatoarele amplasate de organizator, pentru facilitarea accesului în arena, sau a celor care semnaleaza existenta unui pericol pentru viata persoanelor;
s) sa ridice sau sa mute, fara drept, barajele, gardurile ori alte obstacole amplasate de organizator sau de catre fortele de ordine, pentru delimitarea sectoarelor de tribuna ori peluza, pentru separarea grupurilor de suporteri si a terenului de joc de tribuna, inclusiv pe cele amplasate cu caracter temporar;
t) sa amplaseze emblemele, pancartele, bannerele, afisele, steagurile sau alte mijloace de publicitate vizuala în alte locuri decât cele stabilite de organizator;
t) sa nu respecte regulile stabilite de organizator privind deplasarea spectatorilor în incinta arenei sportive;
u) sa nu respecte masurile de ordine dispuse de organizator sau de comandantul fortelor de ordine, în cazul producerii unor catastrofe, calamitati naturale sau al altor pericole;
v) sa refuze parasirea imediata a arenei sportive, daca masura evacuarii a fost dispusa de catre personalul de ordine si siguranta sau de catre fortele de ordine.

CAPITOLUL V
Contraventii si infractiuni

Art. 21. – Încalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea civila, disciplinara, contraventionala sau penala.
Art. 22. – Savârsirea, de catre spectatori sau de catre oficiali, în incinta bazei sau a arenei sportive, a faptelor prevazute la art. 20 constituie contraventii, daca nu s-au produs vatamari ale integritatii corporale sau ale sanatatii ori pagube materiale, si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 80 lei la 200 lei sau prestarea a 50-100 ore de activitati în folosul comunitatii, faptele prevazute la art. 20 lit. a), b), h), r), s) si t);
b) cu amenda de la 150 lei la 400 lei sau prestarea a 70-120 ore de activitati în folosul comunitatii, faptele prevazute la art. 20 lit. g), k), m), n) si t);
c) cu amenda de la 250 lei la 750 lei sau prestarea a 100-150 ore de activitati în folosul comunitatii, precum si cu sanctiunea contraventionala complementara de interzicere a accesului la competitiile si jocurile sportive de genul celor la care acestia au savârsit fapta pe o perioada de 6 luni, faptele prevazute la art. 20 lit. c), d), e), f), j), o), u) si v);
d) cu amenda de la 500 lei la 1.500 lei sau prestarea a 120-200 ore de activitati în folosul comunitatii, precum si cu sanctiunea contraventionala complementara de interzicere a accesului la competitiile si jocurile sportive de genul celor la care acestia au savârsit fapta pe o perioada de un an, faptele prevazute la art. 20 lit. i), p) si s);
e) cu amenda de la 1.000 lei la 3.000 lei sau prestarea a 150-300 ore de activitati în folosul comunitatii, precum si cu sanctiunea contraventionala complementara de interzicere a accesului la competitiile si jocurile sportive de genul celor la care acestia au savârsit fapta pe o perioada de 2 ani, fapta prevazuta la art. 20 lit. l).
Art. 23. – În cazul contraventiilor prevazute la art. 2 pct. 2, 4, 25, 26 si 33 din Legea nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de încalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, savârsite de catre suporteri înainte si dupa desfasurarea competitiei sau jocului sportiv, în afara bazei sportive, care au legatura cu competitia sau jocul în cauza, pe lânga sanctiunea principala stabilita de actul normativ, agentul constatator aplica si sanctiunea contraventionala complementara de interzicere a accesului la competitiile si jocurile sportive de genul celor la care acestia au savârsit faptele, dupa cum urmeaza:
a) pe o perioada de 6 luni, pentru faptele prevazute de pct. 25 si 33:
b) pe o perioada de 1 an, pentru faptele prevazute de pct. 2, 4 si 26;
Art. 24. – Incitarea în public sau prin mass-media la acte de violenta, în legatura cu competitia sau jocul sportiv, de catre conducatorii de cluburi, oficiali sau sportivi se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 10.000 lei.
Art. 25. – (1) Cumpararea în scop de revânzare a biletelor sau a oricaror documente de acces la competitii si jocuri sportive, precum si vânzarea acestora la suprapret constituie contraventie si se pedepseste cu amenda de la 1.000 lei la 3.000 lei.
(2) Biletele sau celelalte documente de acces, care fac obiectul contraventiei, se confisca si se returneaza organizatorului dupa desfasurarea competitiei sau a jocului sportiv pentru care acestea au fost emise.
Art. 26. – (1) Savârsirea de catre organizator a urmatoarelor fapte constituie contraventie si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 3.000 lei la 10.000 lei nerespectarea oricareia dintre obligatiile prevazute la art. 10 alin. (1) lit. a), b), j), l), m), n), o), p), s), s), v), x) si la art. 10 alin. (2) lit. a), c), d), h), i), j) si k);
b) cu amenda de la 5.000 lei la 15.000 lei nerespectarea oricareia dintre obligatiile prevazute la art. 10 alin. (1) lit. c), d), f), g), h), t) si la art. 10 alin. (2) lit. e), f) si l);
c) cu amenda de la 5.000 lei la 50.000 lei si suspendarea pe o perioada de la o luna la 6 luni a dreptului de a organiza competitii sau jocuri sportive pe teren propriu nerespectarea oricareia dintre obligatiile prevazute la la art. 10 alin. (1) lit. e), i), k), r), t) si art. 10 alin. (2) lit. b) si g).
(2) Suspendarea dreptului de a organiza competitii si jocuri sportive se dispune de federatia de specialitate, la propunerea organului constatator.
Art. 27. – (1) Nerespectarea de catre personalul de ordine si siguranta, în incinta arenelor sportive, a obligatiilor prevazute în planurile de actiune constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 100 lei la 500 lei.
(2) Dispozitiile Legii nr. 333/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la raspunderile si sanctiunile prevazute în sarcina societatilor specializate de protectie si paza si a personalului acestora sunt aplicabile si în cazul prestarii serviciilor de ordine si siguranta în incinta arenelor sportive.
Art. 28. – Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre politisti si jandarmi.
Art. 29. – În cazul savârsirii contraventiilor prevazute în prezenta lege contravenientul poate achita, în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute, agentul constatator facând mentiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal.
Art. 30. – Contraventiilor prevazute de prezenta lege le sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 31. – (1) Fapta unei persoane, careia i s-a interzis accesul la unele competitii sau jocuri sportive, de a se afla în arena sportiva unde se desfasoara o competitie sau un joc sportiv de genul celor pentru care s-a dispus interdictia constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive, pe o perioada de la unu la 2 ani, care se adauga la perioada pentru care s-a dispus initial masura.
Art. 32. – (1) Opunerea cu violenta fata de personalul de ordine si siguranta sau fata de fortele de ordine ori împiedicarea acestora de a-si exercita atributiile specifice, cu ocazia desfasurarii unei competitii sau a unui joc sportiv, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.
Art. 33. – (1) Portul sau încercarea de a introduce în incinta arenei sportive cutit, pumnal, sis, box, castet ori alte asemenea obiecte, fabricate sau confectionate anume pentru taiere, împungere ori lovire, precum si a dispozitivelor pentru socuri electrice constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile ori jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
Art. 34. – (1) Detinerea sau încercarea de a introduce în incinta arenei sportive substantele iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant ori alte asemenea materiale, substante sau obiecte constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 60/1991, republicata, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile ori jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
Art. 35. – (1) Încercarea de a introduce, detinerea sau folosirea în incinta arenei sportive a obiectelor artizanale si de distractie, pe baza de amestecuri pirotehnice din clasele II – IV, T.1, T.2, precum si a artificiilor din categoria “obiecte zburatoare luminoase” si a pocnitorilor din clasa I constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 31 alin. (21) din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
(3) Încercarea de a introduce, detinerea sau folosirea în incinta arenei sportive a materiilor explozive sau incendiare constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 31 alin. (1) din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) În cazul prevazut la alin. (3) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.
Art. 36. – (1) Utilizarea în arena sportiva a simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe, raspândirea ori detinerea, în vederea raspândirii, de asemenea simboluri în arena sportiva constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savârsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 107/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile ori jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
(3) Promovarea cultului persoanelor vinovate de savârsirea unei infractiuni contra pacii si omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe prin propaganda, savârsita prin orice mijloace în incinta arenei sportive, constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31/2002, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 107/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) În cazul prevazut la alin. (3) se poate dispune fata de învinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile ori jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
Art. 37. – (1) Lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice, savârsite în incinta arenei sportive, asupra unui alt spectator, care au pricinuit o vatamare ce nu necesita îngrijiri medicale sau necesita pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile, constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
(3) Fapta savârsita în incinta arenei sportive asupra unui spectator, prin care s-a pricinuit o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii acestuia, care necesita pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 60 de zile, constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(4) În cazul prevazut la alin. (3) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile ori jocurile sportive pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.
(5) Fapta savârsita în incinta arenei sportive asupra unui spectator, prin care s-a pricinuit o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii acestuia, care necesita pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile ori daca a produs vreuna dintre urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ, încetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul sau punerea în primejdie a vietii persoanei, constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(6) În cazul prevazut la alin. (5) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 3 ani la 5 ani.
(7) În situatia savârsirii faptelor de mai sus asupra unui oficial, a unui sportiv sau asupra unui reprezentant al personalului de ordine si siguranta, limita maxima a masurii de siguranta se majoreaza cu un an.
Art. 38. – (1) Uciderea unei persoane în arena sportiva ori a unui spectator constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile ori jocurile sportive pe o perioada de la 6 ani la 10 ani.
Art. 39. – (1) Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuintare a scaunelor sau a altor elemente de mobilier, a instalatiilor de orice fel, a amenajarilor interioare, a cablajului electric, a echipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii sau de supraveghere video din incinta arenei sportive, precum si distrugerea, deteriorarea sau degradarea imobilelor din incinta bazei sportive constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
(3) Daca distrugerea a fost savârsita asupra unui bun apartinând fortelor de ordine sau asupra personalului de ordine si siguranta, instanta de judecata poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.
Art. 40. – (1) Portul de arma, fara drept, în incinta arenei sportive constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 3 ani la 5 ani.
Art. 41. – (1) Manifestarile savârsite în arena sportiva prin care se exprima dispret pentru însemnele României sau pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autoritatile constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
Art. 42. – (1) Fapta spectatorului care savârseste în incinta arenei sportive acte sau gesturi, profereaza cuvinte ori expresii sau se deda la orice alte manifestari prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal ori se tulbura în alt mod ordinea publica constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
(3) În cazul în care prin fapta savârsita se tulbura grav ordinea publica în incinta arenei sportive, se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.
Art. 43. – (1) Participarea la o încaierare între mai multi suporteri în incinta arenei sportive constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
(3) În cazul în care, în cursul încaierarii, s-a cauzat o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii unei persoane, se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.
Art. 44. – (1) Masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive poate fi dispusa si în cazul infractiunilor prevazute la art. 32, 33, 35-39 si 41-43, savârsite de catre spectatori înainte si dupa desfasurarea competitiei ori jocului sportiv în afara arenei sportive, pe timpul afluirii/defluirii catre/de la aceasta, precum si al infractiunilor savârsite de catre spectatori pe timpul deplasarii organizate, în grup, catre/de la localitatea unde se desfasoara competitia sau jocul sportiv ori pentru infractiunile savârsite în legatura cu o competitie sau un joc sportiv.
(2) În cazurile prevazute la alin. (1), perioadele pentru care se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive sunt cele stabilite pentru fiecare infractiune în parte.
Art. 45. – (1) Amenintarea savârsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa împotriva unui reprezentant al fortelor de ordine, lovirea sau orice alte acte de violenta, vatamarea corporala sau vatamarea corporala grava a acestuia, daca acesta se afla în exercitiul functiunii pe timpul asigurarii ordinii publice cu ocazia desfasurarii unei competitii sau a unui joc sportiv ori pe timpul interventiei pentru restabilirea ordinii publice în astfel de situatii sau pentru fapte îndeplinite în exercitiul functiunii, anterior prezentate, constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) În cazurile prevazute la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive o perioada de la 2 ani la 6 ani.
(3) Aceeasi masura de siguranta poate fi dispusa si împotriva celor care savârsesc infractiunile prevazute la art. 180-182, art. 189 si 193 din Codul penal împotriva sotului, copiilor sau parintilor unui reprezentant al fortelor de ordine, în scop de intimidare sau de razbunare pentru actele ori faptele îndeplinite în exercitiul functiunii, în situatiile prezentate la alin. (1).
Art. 46. – Constatarea infractiunilor prevazute în prezenta lege se face de catre jandarmi si politisti.

CAPITOLUL VI
Interzicerea accesului la competitii sau la jocuri sportive

Art. 47. – (1) În cazul savârsirii contraventiilor prevazute la art. 22 lit. c), d) si e), precum si la art. 23, agentul constatator aplica în sarcina contravenientului sanctiunea contraventionala complementara de interzicere a accesului la competitiile sportive de genul celor la care acesta a savârsit contraventia.
(2) Sanctiunea contraventionala complementara se consemneaza de catre agentul constatator în procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, alaturi de sanctiunea contraventionala principala aplicata.
(3) Împotriva procesului-verbal prevazut la alin. (2) contravenientul poate face plângere.
(4) Plângerea îndreptata împotriva procesului-verbal nu suspenda executarea sanctiunii complementare.
(5) La cererea petentului, instanta de judecata învestita cu solutionarea plângerii poate dispune, prin încheiere, suspendarea executarii sanctiunii contraventionale complementare.
Art. 48. – (1) În cazul în care o persoana, cu ocazia desfasurarii unei competitii sau a unui joc sportiv ori în legatura cu acesta, a savârsit o fapta prevazuta de legea penala, conform art. 31-45, pentru a preîntâmpina comiterea unor asemenea fapte în viitor, se poate lua fata de aceasta masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sportive de genul celor la care fapta a fost savârsita.
(2) Masura este luata de instanta chiar si în conditiile în care faptuitorului nu i se aplica o pedeapsa.
(3) Masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sportive poate fi luata în mod provizoriu de procuror, în cursul urmaririi penale, sau de instanta, în cursul judecatii.
Art. 49. – (1) În cazul în care procurorul, dupa începerea urmaririi penale, considera ca este necesara aplicarea masurii de siguranta a interzicerii accesului la competitii sportive, va lua aceasta masura în mod provizoriu, prin ordonanta.
(2) În cursul urmaririi penale masura de siguranta a interzicerii accesului la competitii sportive poate fi dispusa provizoriu, pe o durata de cel mult 180 de zile.
(3) Ordonanta prevazuta la alin. (1) trebuie sa precizeze genul competitiilor si jocurilor sportive la care îi este interzis învinuitului sau inculpatului sa participe si perioada în care îi este interzisa participarea.
(4) Împotriva ordonantei procurorului prin care se dispune luarea masurii interzicerii accesului la competitii sportive învinuitul sau inculpatul poate face plângere, în termen de 3 zile de la luarea masurii, la instanta competenta sa judece cauza în prima instanta. Instanta se pronunta asupra plângerii printr-o încheiere, care nu este supusa niciunei cai de atac.
(5) Instanta dispune asupra mentinerii sau revocarii masurii de siguranta, prin încheiere, cu citarea învinuitului ori inculpatului, prezenta procurorului fiind obligatorie. Lipsa învinuitului sau a inculpatului legal citat nu împiedica efectuarea judecatii.
(6) Când constata ca masura este ilegala sau nu este justificata, instanta dispune revocarea ei.
(7) Plângerea învinuitului sau a inculpatului împotriva ordonantei procurorului prin care s-a dispus luarea masurii de siguranta nu este suspensiva de executare.
(8) Dosarul se restituie procurorului în termen de 24 ore de la solutionarea plângerii.
Art. 50. – (1) În cazul în care instanta, în cursul judecatii, considera ca este necesara aplicarea masurii de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sportive, va lua aceasta masura în mod provizoriu.
(2) Instanta dispune asupra aplicarii masurii de siguranta, prin încheiere, cu citarea inculpatului, prezenta procurorului fiind obligatorie. Lipsa inculpatului legal citat nu împiedica efectuarea judecatii.
(3) Încheierea trebuie sa precizeze genul competitiilor si jocurilor sportive la care îi este interzis inculpatului sa participe si perioada în care îi este interzisa participarea.
(4) Încheierea poate fi atacata odata cu fondul cauzei.
Art. 51. – (1) Daca în cursul urmaririi penale procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala în conditiile art. 11 pct. 1 lit. b) si art. 10 alin. (1) lit. b1) din Codul de procedura penala sau încetarea urmaririi penale în conditiile art. 11 pct. 1 lit. c) si art. 10 alin. (1) lit. f), g), h) si i1) din Codul de procedura penala, dosarul se înainteaza instantei competente sa judece cauza în prima instanta, pentru a se pronunta cu privire la aplicarea, mentinerea sau revocarea masurii de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sportive.
(2) Dispozitiile art. 50 alin. (2) si (3) se aplica în mod corespunzator.
(3) Sentinta instantei poate fi atacata cu recurs, în termen de 3 zile de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa. Dosarul va fi înaintat instantei de recurs în termen de doua zile. Dispozitiile art. 50 alin. (2) si (3) se aplica în mod corespunzator.
(4) Dupa solutionarea recursului, dosarul se restituie procurorului competent în termen de cel mult doua zile de la solutionare.
Art. 52. – (1) Prin hotarârea care solutioneaza fondul cauzei instanta este obligata sa se pronunte si asupra aplicarii masurii de siguranta, precum si asupra duratei acesteia, precizând, totodata, genul competitiilor si jocurilor sportive la care îi este interzis faptuitorului sa participe.
(2) Hotarârea este supusa cailor de atac, potrivit dreptului comun.
Art. 53. – (1) Împotriva masurii de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sportive, luata în mod provizoriu, se poate face cerere de revocare, daca au disparut motivele care au dus la luarea acesteia. Cererea se introduce, dupa caz, la instanta competenta sa judece cauza în fond sau la instanta învestita cu solutionarea cauzei. Dispozitiile art. 50 alin. (2) si (3) se aplica în mod corespunzator.
(2) Încheierea instantei nu este supusa niciunei cai de atac. Daca cererea a fost respinsa, o noua cerere se poate face dupa cel putin doua luni de la respingerea cererii anterioare.
(3) Împotriva masurii de siguranta definitive a interzicerii accesului la competitiile sportive se poate face cerere de revocare, daca au disparut motivele care au dus la luarea acesteia. Cererea se introduce, dupa caz, la instanta competenta sa judece cauza în fond. Dispozitiile art. 50 alin. (2) si (3) se aplica în mod corespunzator.
(4) Hotarârea instantei nu este supusa niciunei cai de atac. Daca cererea a fost respinsa, o noua cerere se poate face dupa cel putin doua luni de la respingerea cererii anterioare.
Art. 54. – Interzicerea accesului sau participarii la unele competitii ori jocuri sportive, indiferent daca a fost dispusa sub forma unei masuri de siguranta sau sub forma unei sanctiuni contraventionale complementare, se aplica atât competitiilor si jocurilor sportive desfasurate în tara, cât si celor desfasurate în strainatate.
Art. 55. – (1) Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, prin punctul national de informare pentru manifestari sportive, constituie, în conditiile legii, baza de date cu persoanele sanctionate pentru faptele savârsite în legatura cu competitiile si jocurile sportive.
(2) Dupa declararea competitiilor si jocurilor sportive, unitatea de jandarmi competenta teritorial comunica organizatorilor competitiei sau jocului sportiv datele de identitate ale persoanelor carora le-a fost interzis accesul la competitia sau jocul sportiv.
Art. 56. – În cazul jocurilor sportive cu caracter international, desfasurate în strainatate, cluburile, prin intermediul responsabililor de ordine si siguranta, înstiinteaza unitatea de jandarmi competenta teritorial despre intentia oricaror persoane, împotriva carora s-a dispus masura interzicerii accesului, de a se deplasa în tara unde are loc jocul sau competitia sportiva în cauza.
Art. 57. – În situatia în care exista indicii ca persoane împotriva carora s-a dispus masura interzicerii accesului intentioneaza sa participe la o competitie sau joc sportiv în afara granitelor tarii, punctul national de informare pentru manifestari sportive comunica datele de identificare ale acestora organismelor de aplicare a legii din tara unde urmeaza sa se desfasoare jocul sportiv.
Art. 58. – (1) În situatia organizarii unei competitii sau a unui joc sportiv international, punctul national de informare pentru manifestari sportive solicita organismelor de aplicare a legii din tara de origine a spectatorilor straini comunicarea de date si informatii cu privire la spectatorii care prezinta risc sau fata de care s-a dispus masura interzicerii participarii la competitii ori jocuri sportive.
(2) În situatia în care un organizator român organizeaza o competitie sau un joc sportiv international si primeste, prin intermediul ofiterului de informare, date despre intentia unor spectatori straini de a participa la competitia ori jocul sportiv în cauza, fata de care organismele de aplicare a legii din tara de origine au dispus masura interzicerii accesului acestora la astfel de competitii sau jocuri sportive, are dreptul, ca masura administrativa, sa nu le permita accesul.

CAPITOLUL VII
Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 59. – (1) În termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, federatiile si ligile sportive de specialitate vor proceda la modificarea si completarea în mod corespunzator a regulamentelor proprii de organizare si functionare.
(2) În termenul prevazut la alin. (1), Agentia Nationala pentru Sport va emite ordine pentru aplicarea masurilor prevazute la art. 10 alin. (3).
Art. 60. – Dispozitiile art. 10 alin. (1) lit. h) se aplica în termen de 3 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
Art. 61. – (1) Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga Ordonanta Guvernului nr. 11/2006 pentru prevenirea si combaterea violentei în sport, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 30 ianuarie 2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 299/2006, precum si orice alte dispozitii contrare.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicata.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR PRESEDINTELE SENATULUI
BOGDAN OLTEANU NICOLAE VACAROIU

Bucuresti, 9 ianuarie 2008.
Nr. 4.

Strategia nationala Antidoping pentru perioada 2007 – 2012

[Materialul de fata a fost preluat din Indaco Legenet legenet.indaco.ro]

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 563 din 16/08/2007

Titlul I – Consideratii generale

Capitolul I – Introducere

Strategia nationala antidoping pentru perioada 2007-2012 a fost elaborata pentru a realiza o concentrare mai eficienta a activitatilor si resurselor pentru urmatorii 6 ani. Strategia respecta prevederile Codului mondial anti-doping si subliniaza obiectivele-cheie ale Agentiei Nationale Anti-Doping, principalele strategii, programele si indicatorii de performanta necesari pentru a directiona si evalua eficienta activitatii Agentiei Nationale Anti-Doping.

Dopajul in sport este rezultatul imbinarii factorilor individuali, culturali, sociali si psihologici. Prevenirea dopajului in sport trebuie sa se bazeze pe intelegerea clara a naturii complexe a acestei probleme, precum si pe imbinarea cuprinzatoare a strategiilor tuturor autoritatilor implicate in activitatea sportiva pentru a reusi eradicarea dopajului in sport, recunoscut ca o problema grava ce prejudiciaza principiile fundamentale ale sportului.

Agentia Nationala Anti-Doping recunoaste existenta acestei probleme si stabileste strategia si obiectivele in conformitate cu prevederile Conventiei impotriva dopajului a Consiliului Europei, ratificata de Romania prin Legea nr. 171/1998, si ale Codului mondial anti-doping, asumate de Guvernul Romaniei prin semnarea Memorandumului de la Copenhaga din 3-5 martie 2003.

Cele doua obiective-cheie ale Codului mondial anti-doping sunt:

  • protejarea dreptului fundamental al sportivilor de a participa la un sport fara dopaj si promovarea sanatatii, corectitudinii si egalitatii in sanse a sportivilor din toate sporturile si din intreaga lume;
  • asigurarea de programe antidoping armonizate, coordonate si eficiente, atat la nivel national, cat si international, cu privire la depistarea, combaterea si prevenirea dopajului.Recunoasterea faptului ca dopajul contravine spiritului sportului reprezinta punctul de pornire al acestei strategii care urmareste sa protejeze sanatatea si etica sportiva prin eliminarea utilizarii substantelor interzise si/sau a metodelor interzise si pastrarea unui mediu corect si echitabil.

    Strategia implica reformarea anumitor mentalitati din sistemul actual, alocarea de resurse umane suficiente, instruirea si perfectionarea personalului calificat, precum si eforturi financiare care trebuie asumate.

    Lupta impotriva dopajului trebuie sa fie sustinuta de programe din domeniul cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice, al politicilor de sanatate publica, cooperarii cu alte autoritati publice si cu autoritatile de control pentru stoparea traficului ilicit de substante dopante si farmaceutice, actiuni ce se vor desfasura in cadrul unor proiecte ce vor avea ca obiectiv acumularea de noi cunostinte, reducerea deficitului informational in domeniu si gasirea de solutii pentru diminuarea si, in final, eradicarea dopajului in sport.

    In Romania in ultimii 15 ani s-a constatat folosirea substantelor si metodelor interzise in randul sportivilor, fapt ce reprezinta un pericol la nivelul sanatatii publice si al principiilor esentiale ale sportului si olimpismului. Guvernul Romaniei, recunoscand importanta acestui domeniu, s-a implicat in lupta impotriva dopajului, infiintand Agentia Nationala Anti-Doping [art. 86 alin. (2) din Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu modificarile si completarile ulterioare], institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului si coordonata de primul-ministru prin Cancelaria Primului-Ministru, cu responsabilitate in coordonarea si conducerea activitatii anti-doping la nivel national.

    Laboratorul de control doping – directie in cadrul Agentiei Nationale Anti-Doping, autonom din punct de vedere analitic, constituie un instrument eficient in lupta antidoping si reprezinta singura unitate de referinta la nivel national care efectueaza analize de control doping sportivilor, fiind dotat cu echipamente performante compatibile cu cele existente in laboratoarele acreditate de Agentia Mondiala Anti-Doping. Personalul din cadrul laboratorului este specializat in domeniul controlului doping, participand frecvent la manifestari stiintifice nationale si internationale, diseminand rezultatele cercetarilor efectuate prin publicatii si in reviste de specialitate.

    In cadrul actiunilor de lupta antidoping, in anul 2001, s-a initiat procedura de acreditare a Laboratorului de control doping in conformitate cu Standardul european SR EN ISO 17025, aceasta fiind obtinuta in aprilie 2004.

    Strategia Agentiei Nationale Anti-Doping evidentiaza angajamentul neconditionat in lupta impotriva dopajului, toleranta zero in ceea ce priveste dopajul, promovarea fairplay-ului prin programe si campanii educative coerente cu parteneri din domeniu: Agentia Nationala pentru Sport, Comitetul Olimpic si Sportiv Roman, federatiile sportive nationale, directiile pentru sport judetene, cluburile sportive, Autoritatea Nationala pentru Tineret, Agentia Nationala Antidrog, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.

    Promovarea si sustinerea cerintelor anti-doping sunt in concordanta cu cele ale politicii internationale in domeniu, raspunzand exigentelor formulate de Consiliul Europei, Agentia Mondiala Anti-Doping si UNESCO, respectand, de asemenea, principiile Cartei olimpice, ale Cartei pentru sport si educatie fizica a UNESCO, Rezolutia (76) 41 a Comitetului Ministrilor Consiliului Europei – “Carta sportului european pentru toti”, recomandarile nr. (79) 8 asupra dopajului in sport si nr. R (84) 19 din “Carta anti-doping in sport”, Tratatul european nr. 135 si prevederile programelor mondiale HARDOP – Harmonisation of methods and measurements in the fight against doping si CAFDIS – Concerted action in the fight against doping in sport.

    Viziunea acestei strategii, o lume care sa aprecieze si sa promoveze un sport curat, are la baza prevederile Codului mondial anti-doping.

    “Programele antidoping incearca sa promoveze valorile intrinseci ale sportului. La aceste valori se face deseori referire ca reprezentand spiritul sportului; reprezinta esenta olimpismului; reprezinta modalitatea noastra de a juca cinstit. Spiritul sportului semnifica celebrarea spiritului, trupului si mintii umane.” (Codul mondial anti-doping)

    Elaborarea Strategiei nationale antidoping are ca temei legal prevederile Legii nr. 227/2006 privind prevenirea si combaterea dopajului in sport si ale Hotararii Guvernului nr. 1.522/2006 privind aprobarea structurii organizatorice si a Regulamentului de organizare si functionare ale Agentiei Nationale Anti-Doping.

    In considerarea atributiilor consacrate prin Legea nr. 227/2006 si a obiectivelor pe care si le-a propus, Agentia Nationala Anti-Doping este responsabila la nivel national de adoptarea, punerea in practica si armonizarea reglementarilor in domeniu cu cele existente pe plan international.

    Cheia succesului in lupta impotriva dopajului o reprezinta colaborarea dintre Agentie, autoritatile publice implicate in sport si structurile sportive, sintetizata in deviza Agentiei Nationale Anti-Doping – “Impreuna pentru un sport curat”. Numai formand o echipa, in baza unor parteneriate pe care Agentia Nationala Anti-Doping isi propune sa le incheie cu structurile sportive si alte organizatii guvernamentale si nonguvernamentale, se va reusi crearea si mentinerea perceptiei sportivilor asupra faptului ca politica antidoping este aceea de a proteja sanatatea acestora si nu de a aduce prejudicii asupra performantelor si imaginii lor.

    Misiunea Agentiei Nationale Anti-Doping consta in promovarea, coordonarea si monitorizarea, la nivel national, a luptei impotriva dopajului in sport, in toate formele sale.

Capitolul II – Principii

Principiul de baza dupa care se structureaza strategia Agentiei Nationale Anti-Doping poate fi rezumat de sintagma: informare-educare-prevenire-testare-cercetare pentru un sport curat.

Totodata strategia antidoping va respecta urmatoarele principii generale:

  • principiul bunei guvernari, conform caruia Agentia Nationala Anti-Doping trebuie sa isi stabileasca actiuni clare, eficiente, pe baza unor obiective bine stabilite si sa aiba capacitatea si flexibilitatea de a raspunde rapid necesitatilor sociale;
  • principiul responsabilitatii – care impune Agentiei Nationale Anti-Doping obligatia de a formula politici publice si de a raspunde pentru eficienta si implementarea acestora, de a accepta si suporta consecintele neindeplinirii acestei obligatii;
  • principiul obiectivitatii – mesajele si informatiile transmise de Agentia Nationala Anti-Doping vor avea un caracter obiectiv, astfel incat sa asigure o imagine credibila atat la nivel national, cat si la nivel international;
  • principiul continuitatii – activitatile desfasurate in cadrul acestui program au un caracter permanent si se bazeaza pe experienta anterioara acumulata de structurile de profil;
  • principiul complementaritatii – actiunile de informare desfasurate de Agentia Nationala Anti-Doping vor fi coordonate cu efortul institutiilor responsabile in domeniul sportului, in vederea prevenirii si combaterii dopajului in sport;
  • principiul prevenirii – conform caruia identificarea anticipata si inlaturarea in timp util a premiselor de aparitie a fenomenelor de dopaj sunt prioritare si imperative;
  • principiul eficientei – in combaterea dopajului se bazeaza pe evaluarea continua a activitatii Agentiei Nationale Anti-Doping atat din punctul de vedere al rezultatelor concrete, cat si al managementului institutional;
  • principiul cooperarii si coerentei – in baza caruia institutiile implicate in prevenirea si combaterea dopajului trebuie sa coopereze indeaproape, asigurand o conceptie coerenta asupra obiectivelor ce trebuie indeplinite si a masurilor ce urmeaza a fi luate;
  • principiul transparentei, consultarii societatii civile si al dialogului social – care impune, pe de o parte, transparenta procesului decizional, iar pe de alta parte, consultarea societatii civile din domeniul sportului in cadrul acestui proces;
  • principiul utilitatii – constructia mesajelor Agentiei Nationale Anti-Doping va tine cont de nevoile de informare a grupurilor-tinta;
  • principiul diferentierii – conform caruia mesajelor nediferentiate li se vor adauga mesaje in concordanta cu particularitatile fiecarui grup-tinta;
  • principiul confidentialitatii – datele personale ale sportivilor testati sau cele obtinute in urma unor actiuni din programele educative, de cercetare si informare sunt strict confidentiale;
  • principiul parteneriatelor public-private – care recunoaste importanta cooptarii societatii civile, a structurilor sportive, a unor organisme guvernamentale si nonguvernamentale in activitatile concrete de implementare a masurilor de prevenire si combatere a dopajului in sport.

Capitolul III – Scop

Scopul strategiei este prevenirea si combaterea folosirii de substante si/sau metode interzise in randul sportivilor si al acelora care practica activitati de educatie fizica si sport individual sau in grup, in sali de sport altfel organizate decat ca structuri sportive (in special in salile de fitness).

Capitolul IV – Obiective

Strategia antidoping urmareste implementarea valorilor esentiale ale sportului, si anume: corectitudine, egalitate de sanse, fairplay si onestitate. Totodata se urmareste sensibilizarea tuturor structurilor ce au atributii in sfera sportului, pentru desfasurarea unor actiuni eficiente si dezvoltarea unei cooperari reale.

Obiectivele generale ale strategiei antidoping sunt urmatoarele:
1. recunoasterea internationala a Agentiei Nationale Anti-Doping ca fiind un partener credibil si competent in activitatea de prevenire si combatere a dopajului in sport, atat de catre structurile specializate ale Consiliului Europei si ale Agentiei Mondiale Anti-Doping, cat si de catre statele membre ale Uniunii Europene; aderarea Agentiei Nationale Anti-Doping la Asociatia Agentiilor Nationale (ANADO) si Organizatia Anti-Doping a tarilor din Europa Centrala (CEADO); armonizarea cadrului legislativ si procedural cu practicile internationale;
2. mentinerea acreditarii ISO 17025 a Laboratorului de Control Doping in conformitate cu Standardul european SR EN 17025, conditie pentru acreditarea laboratorului de catre Agentia Mondiala Anti-Doping, mentionata in raportul de tara intocmit de delegatia Consiliului Europei. Efectuarea demersurilor pentru acreditarea internationala de catre Agentia Mondiala Anti-Doping a laboratorului si sustinerea acreditarii internationale a laboratorului si de catre autoritati guvernamentale si nonguvernamentale cu responsabilitati in domeniu;
3. certificarea Agentiei Nationale Anti-Doping, privind managementul calitatii in conformitate cu cerintele Standardului International ISO 9001:2000;
4. protejarea dreptului fundamental al sportivului de a practica un sport curat pentru promovarea sanatatii, corectitudinii si echitatii. Respectarea Codului mondial anti-doping, document universal valabil pe care se bazeaza Programul mondial anti-doping in domeniul sportului;
5. initierea, organizarea, sustinerea si desfasurarea programului de educatie, informare si preventie, precum si derularea in cadrul programului a unor proiecte si campanii educative coerente, credibile si eficiente, armonizate cu programele la nivel european si mondial; cresterea gradului de constientizare si educare a sportivilor, antrenorilor, personalului tehnic si medicilor de lot asupra pericolelor si consecintelor practicarii dopajului; crearea si asigurarea unei viziuni strategice unitare cu privire la informarea, educarea si prevenirea dopajului in sport in concordanta cu prevederile legislative de specialitate in vigoare, avand in vedere calitatea Romaniei de membru al Uniunii Europene;
6. elaborarea si implementarea programului de cercetare in domeniu, prin proiecte cu teme specifice;
7. elaborarea unor proiecte specifice dedicate Jocurilor Olimpice;
8. cresterea eficientei utilizarii fondurilor publice si a veniturilor proprii in finantarea programelor de cercetare, de educare, prevenire si testare;
9. promovarea si sustinerea reprezentantilor romani in organismele internationale;
10. modernizarea bazei materiale in vederea desfasurarii activitatii de control doping in conformitate cu prevederile Standardului international pentru testare.

Titlul II – Directii de actiune

Capitolul I – Organizarea si desfasurarea activitatii antidoping

In vederea alinierii Romaniei la standardele europene, s-a infiintat Agentia Nationala Anti-Doping, institutie publica cu personalitate juridica si autonomie decizionala in activitatea anti-doping, fiind direct responsabila de adoptarea si punerea in practica la nivelul intregii tari a reglementarilor in domeniu, de organizarea si efectuarea controalelor doping, de desfasurarea audierilor sportivilor si a altor persoane susceptibile de incalcarea reglementarilor in materie.

Reglementarile antidoping la nivel national au fost elaborate in concordanta cu cele ale politicii internationale in domeniu, raspunzand exigentelor formulate de Consiliul Europei, Agentia Mondiala Anti-Doping si Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura.

De asemenea, consecventa autoritatilor guvernamentale in politica antidoping s-a concretizat prin ratificarea Conventiei impotriva dopajului a Consiliului Europei, prin Legea nr. 171/1998 si prin semnarea Memorandumului de la Copenhaga, in martie 2003, prin care Romania s-a angajat sa respecte Codul mondial anti-doping si sa il implementeze la nivel national.

In vederea realizarii obiectivelor pe care si le-a stabilit, Agentia Nationala Anti-Doping urmareste sa initieze si sa dezvolte urmatoarele programe:
1. Programul de educatie, informare si prevenire porneste de la premisa faptului ca este mai usor sa previi decat sa combati. Principiul fundamental al acestui program este acela de a pastra spiritul sportiv prin descurajarea sportivilor de a utiliza substante si/sau metode interzise. In cadrul acestui program se vor derula proiecte de informare si educare a sportivilor si a persoanelor din anturajul acestora, in vederea cunoasterii substantelor si metodelor interzise, a efectelor acestora asupra organismului si performantei sportive, a procedurilor de control doping, a drepturilor si responsabilitatilor sportivilor. De asemenea, prin acest program educativ se urmareste si sensibilizarea publicului larg la aspectele importante ale problematicii antidoping.
2. Programul de testare doping va urmari intocmirea unui plan anual de testare doping in competitie si in afara competitiei, pe baza informatiilor primite de la celelalte organisme cu atributii in desfasurarea activitatii de educatie fizica si sport. In cadrul acestui program se va pune un accent deosebit pe testarile desfasurate fara aviz prealabil, precum si pe testarile-tinta.
3. Programul de cercetare va avea ca obiectiv derularea de cercetari cu caracter sociopsihologic, medical, juridic, precum si pentru dezvoltarea tehnologiilor de identificare a substantelor interzise. Pentru obtinerea celor mai bune rezultate sunt necesare dotarea permanenta a laboratorului cu echipament performant, la nivelul exigentelor celor mai moderne laboratoare pe plan mondial, si perfectionarea continua a intregului personal al Agentiei Nationale Anti-Doping.
4. Programul de cooperare internationala va avea ca obiectiv intensificarea relatiilor de colaborare cu Agentia Mondiala Anti-Doping, Consiliul Europei, organizatiile nationale antidoping, structurile sportive si alte autoritati guvernamentale si nonguvernamentale – nationale si internationale – implicate in lupta impotriva dopajului in sport.

I.1. Programul de educatie, informare si prevenire

Dimensiunea educativa este foarte importanta in activitatea antidoping, deoarece ea este esenta principiului preventiei, prin care se poate pastra spiritul sportului curat, asa cum este specificat in Codul mondial anti-doping.

Obiectivul general al Programului de educatie, informare si prevenire este de crestere a gradului de constientizare si de educare a sportivilor, antrenorilor, personalului tehnic si medicilor de lot asupra pericolelor si consecintelor practicarii dopajului.

In acest sens, Agentia Nationala Anti-Doping va desfasura mai multe proiecte in cadrul Programului de educatie, informare si prevenire:
1. campanii de informare si educare a sportivilor, diferentiate in functie de disciplinele sportive si de categoriile de varsta ale acestora;
2. initierea de campanii de informare cu personalul asistent, managerii si specialistii structurilor sportive;
3. organizarea de seminarii stiintifice si de informare pentru specialisti, in scopul responsabilizarii factorilor de raspundere din sport in raport cu problematica dopajului;
4. elaborarea si realizarea de materiale cu caracter informativ;
5. realizarea unor intruniri informativ-educative cu reprezentanti ai mass-media.

I.1.1. Educatia si informarea sportivilor

Obiectivul general este acela de a dezvolta atitudini si practici la nivelul intregii populatii sportive in scopul adoptarii unui stil de viata sanatos.

Educatia si informarea de buna calitate presupun aplicarea modelului diversitatii prin abordarea diferentiata, in functie de nivelul de performanta al sportivilor.

A. EDUCATIA IN UNITATILE DE INVATAMANT CU SPECIFIC SPORTIV

Imbunatatirea calitativa a nivelului de educatie este absolut necesara in contextul unor schimbari complexe la nivelul vietii de familie, al comunitatii, al societatii multiculturale si al globalizarii. Educatia in unitatile de invatamant cu specific sportiv necesita o pregatire continua si initierea unor proiecte specifice in care sa fie implicati elevi, cadre didactice de diferite specialitati, parteneri educationali, pornind de la parinti, societatea civila, mass-media si comunitate. In concordanta cu aceasta tendinta mondiala, Agentia Nationala Anti-Doping va colabora cu Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, facultatile de educatie fizica si sport, Centrul National de Formare si Perfectionare a Antrenorilor, in vederea descurajarii utilizarii substantelor si/sau a metodelor interzise in scopul cresterii performantei sportive, dar si a sensibilizarii populatiei scolare din institutiile cu profil sportiv, in scopul evitarii practicarii dopajului.

B. EDUCATIA SI INFORMAREA SPORTIVILOR JUNIORI

Interventia precoce in educarea si informarea antidoping este o conditie necesara pentru indeplinirea obiectivelor Agentiei Nationale Anti-Doping. Formarea sportivilor incepe inca din copilarie si deprinderea atitudinilor si comportamentelor anti-doping de la o varsta cat mai frageda este importanta pentru devenirea lor ca sportivi de performanta. In vederea realizarii acestor obiective, sunt necesare strategiile de educatie care se bazeaza pe conceptul de “role-model”. Aceste tipuri de abordari pedagogice de tip modern au ca scop promovarea unor imagini credibile din randul sportivilor de elita, care vor putea sa actioneze ca modele pentru generatiile urmatoare, principalul avantaj fiind obtinerea unor efecte pe termen lung.

C. EDUCATIA SI INFORMAREA SPORTIVILOR DE ELITA

Sportivii de elita, juniori si seniori, reprezinta grupul-tinta cel mai important pentru campaniile si actiunile desfasurate de Agentia Nationala Anti-Doping. Educarea si informarea sportivilor de elita au ca scop necesitatea dobandirii competentelor de valorizare personala pentru integrarea in viata sportiva, dar si imbunatatirea sanselor de a se mentine in activitate prin reducerea utilizarii substantelor dopante si a metodelor interzise. Un alt scop este acela de a crea un mediu activ in lupta antidoping, prin implicarea sportivilor activi sau retrasi din viata sportiva ca ambasadori ai Agentiei Nationale Anti-Doping in programele educative si promovarea in randul tinerilor a importantei eticii, fairplay-ului si integritatii in sport.

I.1.2. Educatia si informarea personalului asistent

Obiectivul general este de a dezvolta atitudini si practici la nivelul personalului asistent al sportivilor in scopul promovarii unui stil de viata sanatos.

Antrenorii sunt priviti ca avand o puternica influenta asupra comportamentului si atitudinilor sportivilor. Acestia joaca un rol crucial in viata sportivilor, ajutandu-i sa isi realizeze obiectivele, dar reprezinta si modele, chiar mentori pentru acestia. Astfel, ei sunt cei mai importanti agenti in prevenirea utilizarii de substante si metode interzise de catre sportivi. De aceea este importanta includerea lor in programele de educare si informare, pentru a responsabiliza intregul personal asistent al sportivilor in raport cu problematica dopajului si de a-i sensibiliza, de a-i constientiza si de a-i motiva in vederea implicarii active, obiective si corelate a acestora in lupta impotriva dopajului.

I.1.3. Alte proiecte specifice
1. realizarea unor campanii la nivel zonal cu directorii directiilor pentru sport judetene, managerii cluburilor sportive si directorii scolilor si liceelor cu profil sportiv, in vederea responsabilizarii factorilor de raspundere din sport in raport cu problematica dopajului;
2. elaborarea si realizarea de materiale cu caracter informativ: buletinul informativ, ghidul sportivului, pliante si brosuri, poster;
3. sensibilizarea si implicarea mass-mediei in lupta impotriva dopajului in sport, precum si crearea oportunitatilor si stimularea participarii reprezentantilor acesteia la sustinerea, prin mijloace specifice, a programelor, proiectelor si campaniilor antidoping.

I.2. Programul de testare doping

Controlul doping este procesul care include planificarea distribuirii testarilor, recoltarea si manuirea de probe biologice, transportul probelor, analiza de laborator, gestionarea rezultatelor, audieri, sanctiuni si apeluri.

Testare doping: parte a procesului de desfasurare a controlului doping, ce presupune planificarea distribuirii testelor, recoltarea de probe biologice, manipularea lor si transportul probelor biologice la laborator.

Obiectivul general al Programului de testare doping il reprezinta asigurarea unui numar relevant de teste in competitie si in afara competitiei fara aviz prealabil, avandu-se in vedere numarul sportivilor legitimati si numarul sportivilor de elita la nivel national, precum si protejarea sanatatii sportivilor si a principiilor etice si a fairplay-ului la toate manifestarile sportive.

In vederea indeplinirii obiectivului general, Agentia Nationala Anti-Doping, prin Programul de testare doping, intocmeste Planul national anual de testare, Lotul de testare inregistrat si Lotul de testare tinta, efectueaza controale doping in competitie si in afara competitiei, gestioneaza rezultatele controlului doping si scutirile pentru uz terapeutic, implementeaza programul ADAMS al Agentiei Mondiale Anti-Doping, se asigura de respectarea prevederilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 227/2006, referitoare la amenajarea statiilor de control doping, si controleaza modul in care se desfasoara testarea doping.

I.3. Programul de cercetare

Dezvoltarea activitatii in domeniul cercetarii stiintifice, alinierea cercetarilor romanesti la standardele Uniunii Europene reprezinta o prioritate. Sustinerea si dezvoltarea activitatilor stiintifice in aceasta zona vizeaza aprofundarea cunostintelor in domeniu, cresterea eficientei controlului doping si implicit diminuarea cazurilor de dopaj in randul sportivilor si intelegerea mecanismelor implicate in acest fenomen. Obiectivele generale ale programului de cercetare sunt:

A. efectuarea analizelor de control doping pentru dovedirea eventualelor cazuri de dopaj prin evidentierea substantelor incluse pe Lista interzisa si obtinerea acreditarii din partea Agentiei Mondiale Anti-Doping;

B. elaborarea si dezvoltarea unor proiecte si programe de cercetare stiintifica privind elucidarea mecanismelor biochimice de metabolizare a substantelor interzise in sport si cercetari in domeniul stiintelor socioumane.

Obiectivele specifice care vor fi urmarite in cadrul obiectivului general A vizeaza in primul rand obtinerea acreditarii Laboratorului de Control Doping din partea Agentiei Mondiale Anti-Doping, in scopul recunoasterii la nivel international a rezultatelor analizelor efectuate.

Procesul de acreditare internationala se desfasoara in etape si a avut ca punct de pornire obtinerea, in anul 2004, a acreditarii conform standardului SR EN ISO 17025, pentru laboratoarele de testare analitica, acreditare ce trebuie mentinuta prin audituri de reacreditare efectuate de organismul national RENAR. Auditurile nationale si internationale presupun actualizarea permanenta a documentelor sistemului calitatii pentru conformitatea cu cerintele standardelor ISO si a documentelor tehnice elaborate de Agentia Mondiala Anti-Doping.

In acest sens, Laboratorul de Control Doping desfasoara activitati de cercetare pentru optimizarea metodologiilor existente si dezvoltarea de noi tehnologii analitice, odata cu cresterea numarului de compusi detectati, introdusi anual pe Lista interzisa elaborata de Agentia Mondiala Anti-Doping. Aceste activitati implica, pe langa procurarea materialelor de referinta pentru toate substantele interzise, participarea la testele interlaboratoare organizate de AMAD in scopul verificarii detectiei corecte a acestor substante. Rezultatele testelor interlaboratoare constituie un criteriu important de evaluare a competentei laboratorului in procesul obtinerii acreditarii internationale.

Realizarea obiectivelor legate de acreditarea internationala obliga specialistii laboratorului sa fie la curent cu cerintele si noutatile domeniului prin participari la specializari si simpozioane, precum si prin mentinerea contactelor profesionale si schimburi de experienta cu specialistii din laboratoarele acreditate, de renume in domeniu.

Pentru realizarea obiectivului general B, activitatea de cercetare isi propune sa sustina politica antidoping a Agentiei Nationale Anti-Doping de diminuare a cazurilor de dopaj in randul sportivilor, dezvoltand programe de cercetare stiintifica care sa aprofundeze cunostintele in domeniul controlului doping si intelegerea mecanismelor implicate in acest fenomen. Studiile de metabolizare si excretie a substantelor dopante se vor realiza cu respectarea principiilor bioetice si asigurarea confidentialitatii voluntarilor participanti. Pe langa dezvoltarea metodei de analiza a eritropoietinei in probe de urina, vor continua cercetarile privind elaborarea suplimentelor nutritive destinate sustinerii eforturilor sportivilor, produse bazate pe ingrediente naturale.

De asemenea, au fost initiate si sunt in curs de dezvoltare cercetari sociopsihologice fundamentale in problematica dopajului care urmaresc studii sociologice, comportamentale, juridice si etice, investigatii in domeniul medical si psihologic, precum si cercetarea continua a schimbarilor survenite in randul grupurilor-tinta vizate de campaniile Agentiei Nationale Anti-Doping.

Diseminarea rezultatelor cercetarilor Agentiei Nationale Anti-Doping si ale aplicatiilor concrete in domeniul controlului doping si/sau cel sociouman se realizeaza prin organizarea si participarea la mese rotunde, simpozioane nationale si internationale, publicarea de articole si lucrari stiintifice in reviste de specialitate din tara si strainatate.

Programele de cercetare prezentate se realizeaza prin aplicarea la granturi de cercetare lansate de Agentia Mondiala Anti-Doping si alte organisme nationale si internationale.

I.4. Programul de cooperare internationala

Obiectivul general al Programului de cooperare internationala il reprezinta recunoasterea internationala a Romaniei ca partener de incredere in efortul global de eradicare a dopajului in sport.

Dezvoltarea cooperarii pe plan international se va realiza in deplina concordanta cu politica Romaniei privind promovarea relatiilor internationale si are in vedere:

  • pe de o parte, dezvoltarea colaborarii cu Agentia Mondiala Anti-Doping pentru realizarea si implementarea celor patru programe ale Agentiei Nationale Anti-Doping, prin respectarea prevederilor Codului mondial anti-doping, ale standardelor internationale pentru testare, pentru laboratoare si de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic si prin implementarea modelelor de buna practica;
  • pe de alta parte, dezvoltarea colaborarii cu structuri ale Consiliului Europei, prin semnarea si ratificarea conventiilor internationale si a protocoalelor aditionale ale acestora;
  • de asemenea, extinderea si diversificarea relatiilor de colaborare cu Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura si Organizatia Mondiala pentru Sanatate;
  • cu caracter permanent, organizarea de schimburi bilaterale cu organizatiile nationale antidoping ale tarilor semnatare ale Codului mondial anti-doping, care sa permita diseminarea experientei acumulate in activitatea antidoping;
  • participarea activa la reuniunile Organizatiei Anti-Doping a tarilor din Europa Centrala, precum si organizarea unei intruniri a acestei asociatii regionale in Romania;
  • organizarea vizitei de evaluare a Consiliului Europei, care este stabilita pentru anul 2007;
  • promovarea si sustinerea unor reprezentanti romani in forurile de conducere si in comisiile organismelor internationale.

Capitolul II – Armonizarea legislatiei nationale cu reglementarile internationale in vigoare

Realizarea obiectivelor strategice privind prevenirea si combaterea dopajului in sport necesita crearea unui cadru legislativ adecvat si armonizat cu reglementarile internationale, fara de care lupta impotriva dopajului ar ramane ineficienta.

Pentru atingerea obiectivului mentionat, Agentia Nationala Anti-Doping va urmari permanent armonizarea prevederilor legislative in materie la nivel national cu cele la nivel comunitar si international.

In acest sens, Agentia Nationala Anti-Doping va realiza evaluarea si actualizarea periodica a legislatiei nationale in domeniu, va implementa acquis-ul specific in cadrul legislativ si institutional national. De asemenea, atingerea obiectivului propus implica analiza standardelor internationale pentru diferite domenii tehnice si operationale din cadrul Programului mondial anti-doping, a modelelor de buna practica elaborate pe baza Codului mondial anti-doping (reglementari antidoping model adaptate la nevoile fiecarui grup major de organizatii semnatare) si participarea Romaniei la procesul de revizuire a Codului mondial anti-doping.

Totodata, Agentia Nationala Anti-Doping isi propune extinderea incidentei cadrului legislativ in materia prevenirii si combaterii dopajului in sport si asupra acelora care practica educatia fizica si sportul individual, in sali de sport organizate altfel decat ca structuri sportive (in special in salile de culturism si fitness).

Capitolul III – Prevenirea si combaterea traficului ilicit de substante interzise. Reglementarea regimului suplimentelor nutritive

III.1. Prevenirea si combaterea traficului ilicit de substante interzise

Agentia Nationala Anti-Doping isi propune sa puna in practica obiectivele urmarite de Consiliul Europei si Agentia Mondiala Anti-Doping cu privire la prevenirea si combaterea traficului ilicit de substante interzise si/sau metode interzise.

in acest sens, se impune crearea cadrului legislativ adecvat in domeniul combaterii traficului ilicit de substante interzise si/sau metode interzise.

Prin actele normative ce vor fi initiate de Agentia Nationala Anti-Doping se urmareste incriminarea producerii, fabricarii, prepararii, transformarii, oferirii, punerii in vanzare, vanzarii, distribuirii, livrarii cu orice titlu, trimiterii, transportului, procurarii, cumpararii, detinerii, introducerii sau scoaterii din tara, precum si a importului-exportului ori altor operatiuni privind circulatia, fara drept, a substantelor si/sau a metodelor interzise.

Un accent deosebit se va pune pe comercializarea de substante interzise in institutiile de invatamant sau in locuri in care sportivii (elevi, studenti) desfasoara activitati educative, sportive, sociale. Agentia Nationala Anti-Doping urmareste extinderea incidentei cadrului legislativ in materia prevenirii si combaterii fenomenului de dopaj si asupra celora care practica educatia fizica si sportul individual, in sali de sport organizate altfel decat ca structuri sportive (in special in sali de culturism si fitness).

De asemenea, se urmareste stabilirea cadrului legal de colaborare intre Agentia Nationala Anti-Doping si celelalte autoritati publice cu atributii in domeniul combaterii si prevenirii diverselor forme de crima organizata (Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, Inspectoratul General al Politiei Romane, Agentia Nationala Antidrog, Autoritatea Nationala a Vamilor, Ministerul Public, Ministerul Justitiei).

III.2. Reglementarea regimului suplimentelor nutritive

Suplimentele nutritive sunt utilizate pe scara larga atat in viata sportiva, cat si in afara ei. Acestea au aparut ca o alternativa pentru sustinerea efortului fizic in conditiile unui control doping din ce in ce mai riguros.

In ultimii ani, gama suplimentelor nutritive contaminate cu precursori hormonali si/sau substante interzise, incluse pe Lista interzisa a Agentiei Mondiale Anti-Doping, s-a largit considerabil. Deoarece producerea suplimentelor nutritive nu se supune reglementarilor Good Manufacturing Practices (GMP), impuse in cazul industriei de medicamente, de multe ori pot aparea diferente in ceea ce priveste dozajul de la o tableta/capsula la alta si neconcordante intre ceea ce este inscriptionat pe eticheta si continutul suplimentului nutritiv.

Deoarece prezenta unei substante interzise in proba biologica a unui sportiv conduce la un test pozitiv, avand drept consecinta aplicarea de sanctiuni potrivit prevederilor Legii nr. 227/2006, este necesar, pentru protejarea sanatatii sportivilor si pentru respectarea principiilor etice si fairplay-ului in sport, ca in mediul sportiv sa se utilizeze numai suplimente nutritive notificate de Institutul de Bioresurse Alimentare sau de unul dintre institutele de sanatate publica din Cluj, Iasi, Timisoara (in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, al ministrului sanatatii si al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 1.228/244/63/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind comercializarea suplimentelor alimentare predozate de origine animala si vegetala si/sau a amestecurilor acestora cu vitamine, minerale si alti nutrienti) si care nu contin precursori ai hormonilor androgeni si/sau substante interzise.

Tinand cont de toate aceste aspecte, Agentia Nationala Anti-Doping intentioneaza sa monitorizeze comercializarea suplimentelor nutritive in reteaua sportiva.

Capitolul IV – Formarea si perfectionarea resurselor umane in domeniu

Perfectionarea continua a tuturor categoriilor de specialisti in domeniu constituie un obiectiv strategic prioritar, fiind necesara aplicarea unor masuri care sa ajute la stabilirea necesarului de specialisti din cadrul Agentiei Nationale Anti-Doping, pe toate domeniile de activitati, si a proiectelor anuale de instruire si evaluare a acestora.

De asemenea, prin armonizarea programelor de pregatire a specialistilor din cadrul Agentiei Nationale Anti-Doping cu standardele interne si internationale, precum si prin organizarea de actiuni menite sa formeze si sa perfectioneze specialistii in domeniu, se urmareste o cooperare stransa cu cei mai valorosi specialisti in calitate de lectori ai cursurilor de formare si perfectionare in domeniu.

Nu in ultimul rand, o prioritate este instruirea si perfectionarea permanenta a ofiterilor de control doping si atragerea specialistilor in domeniu in vederea schimburilor de experienta menite sa imbunatateasca viziunile si modul de lucru.

Capitolul V – Finantarea si baza materiala a activitatii antidoping

V.1. Finantarea

Obiectivul principal al Agentiei Nationale Anti-Doping il reprezinta implementarea strategiei, ceea ce determina implicarea sustinuta a Guvernului Romaniei in vederea asigurarii resurselor financiare necesare punerii in aplicare a programelor propuse.

Pentru ca acest obiectiv general sa devina realitate este esential sa se tina cont de cateva aspecte importante.

In vederea achizitionarii echipamentelor si accesoriilor necesare prelevarii probelor la standardele impuse si dotarea corespunzatoare a Laboratorului de Control Doping din cadrul Agentiei Nationale Anti-Doping, se cere un program sustinut de investitii, reparatii curente si capitale.

Agentia Nationala Anti-Doping doreste colaborarea cu terte persoane si institutii din tara si strainatate interesate atat in sustinerea financiara a proiectelor de prevenire si combatere a traficului si consumului de substante si metode interzise, cat si a programelor de educatie si cercetare.

Avand in vedere faptul ca Laboratorul de Control Doping a obtinut acreditarea ISO 17025, este necesara mentinerea acesteia si a certificarii Agentiei Nationale Anti-Doping privind managementul calitatii conform ISO 9001:2000. Realizarea aspectelor mai sus mentionate in cele mai bune conditii presupune fundamentarea necesarului si procurarea de materiale si echipamente pentru uz permanent.

V.2. Baza materiala

Pentru ca obiectivul principal al strategiei privind baza materiala a activitatii antidoping sa poata fi realizat este necesara dotarea Laboratorului de Control Doping cu echipamente performante, conform cu standardele internationale, dar si cu reactivi pentru analizele specifice de control doping. De asemenea, se cere un efort sustinut in vederea achizitionarii tuturor echipamentelor si accesoriilor necesare prelevarii probelor biologice la standarde internationale.

Capitolul VI – Valorile etice, imaginea unui sport curat si publicitatea antidoping

Evidentierea relatiei dintre valoare si educatie se va realiza prin intermediul unor actiuni de cunoastere si de sensibilizare a tinerilor sportivi, prin care sa se ghideze actul optional in selectia valorilor etice, contribuindu-se astfel la dezvoltarea si implementarea unor stari subiective pozitive, in care sa predomine toleranta, altruismul, respectul pentru sine si ceilalti, corectitudinea, solidaritatea.

intr-un cadru educativ organizat, bazat pe coerenta si uniformitate in distributia informatiilor, Agentia Nationala Anti-Doping isi propune sa declanseze o serie de manifestari menite sa creeze mentalitati comunitare in ceea ce priveste moralitatea in competitia sportiva.

In vederea promovarii valorilor etice ale sportului si pastrarii imaginii unui sport curat, fara dopaj, Agentia Nationala Anti-Doping va desfasura un amplu proces de comunicare, informare si educare in randul practicantilor si sustinatorilor sportului in Romania, concretizat in:
1. desfasurarea unor campanii de educare si informare a sportivilor si persoanelor din anturajul acestora, in vederea practicarii sportului fara dopaj, prin intermediul conferintelor regionale cu privire la desfasurarea activitatii antidoping in Romania;
2. elaborarea unor protocoale de colaborare cu serviciile descentralizate ale administratiei centrale in sport, cu Comitetul Olimpic si Sportiv Roman si structurile sportive, in vederea promovarii unui sport curat in cadrul competitiilor sportive desfasurate la nivel national;
3. promovarea imaginii Agentiei Nationale Anti-Doping prin transmiterea Declaratiei de principii (Mission Statement) organizatiilor guvernamentale, nonguvernamentale, publicului-tinta;
4. asigurarea conditiilor organizatorice corespunzatoare de desfasurare a actiunilor de informare si educare a sportivilor si persoanelor din anturajul acestora, precum si a suportului material;
5. elaborarea de suporturi informative (pliante, flyere, materiale promotionale personalizate, mape de prezentare);
6. organizarea de activitati de diseminare a informatiei – programe de informare publica, conferinte de presa, aparitii publice, birou de presa lobby, corectarea informatiilor – care au ca finalitate distribuirea de mesaje cu privire la Agentia Nationala Anti-Doping si la punctul ei de vedere;
7. desfasurarea de activitati promotionale – actiuni de marketing, found-raising, actiuni civice;
8. activitati organizationale – pozitionarea organizatiei, conferinte, conventii, seminarii – care urmaresc promovarea Agentiei Nationale Anti-Doping in mediul ei specific, permitand schimbul de idei si cresterea notorietatii Agentiei Nationale Anti-Doping;
9. organizarea de evenimente – evenimente neplanificate, ceremonii, evenimente puse in scena, concursuri, competitii – pentru transmiterea mesajelor Agentiei Nationale Anti-Doping privind practicarea unui sport curat;
10. extinderea formelor si mijloacelor de publicitate, de mediatizare a activitatilor Agentiei Nationale Anti-Doping prin intermediul suporturilor media: spoturi radio si tv, articole in presa rezultate in urma comunicatelor de presa;
11. editarea de publicatii de specialitate, cu privire la activitatea antidoping in Romania si la practicarea unui sport curat (buletin informativ lunar);
12. facilitarea accesului la informatii si dezvoltarea promovarii politicilor antidoping prin intermediul mijloacelor moderne de comunicare: web site, linia verde.

Capitolul VII – Actiuni pentru evaluarea activitatii Agentiei Nationale Anti-Doping. Evaluarea modului de implementare a Strategiei nationale antidoping si estimarea financiara

Agentia Nationala Anti-Doping isi va evalua continuu activitatea prin:
1. prelucrarea statistica a datelor controlului doping;
2. prevenirea unor disfunctionalitati in desfasurarea controlului doping si corectarea prompta pentru a fi excluse;
3. instruirea frecventa (inaintea fiecarei actiuni) a ofiterilor de control doping in vederea prevenirii aparitiei unor vicii de procedura in timpul sedintei de recoltare a probei;
4. evaluarea, ameliorarea si dezvoltarea activitatii Agentiei Nationale Anti-Doping in baza feedbackului primit, prin aplicarea de chestionare grupurilor-tinta (sportivi, antrenori, medici, manageri);
5. utilizarea semnalelor venite din partea mass-media cu privire la activitatea desfasurata.

Monitorizarea si evaluarea modului de implementare a strategiei se vor face pe baza urmatorilor indicatori de performanta:

  • anual, tinandu-se cont de numarul total al sportivilor legitimati, se vor efectua minimum 3.000 de controale doping;
  • testele doping in afara competitiei fara aviz prealabil vor reprezenta minimum 40%;
  • monitorizarea sportivilor pe perioada de suspendare printr-un numar de minimum 3 teste doping;
  • fiecare sportiv olimpic va fi testat de minimum 2 ori pe an;
  • cresterea numarului de teste la sporturile cu risc mediu si risc crescut de dopaj;
  • participarea la competitii internationale majore cu sportivi 100% curati;
  • mentinerea pragului de 2% pentru incalcari ale reglementarilor antidoping;
  • lansarea anuala a unei campanii nationale educative;
  • efectuarea lunara a unui numar de 5 actiuni educative cu privire la riscurile consumului de substante interzise;
  • diseminarea lunara catre structurile sportive a informatiilor si reglementarilor in domeniul antidoping;
  • cresterea numarului de parteneriate cu structurile sportive si alte organizatii guvernamentale si neguvernamentale pentru desfasurarea in comun de actiuni in scopul prevenirii dopajului in sport;
  • elaborarea unui numar minim de 4 materiale informative pe an;
  • eliberarea atestatului de educatie antidoping pentru toti sportivii si antrenorii loturilor olimpice;
  • elaborarea si derularea anuala a unui proiect de cercetare stiintifica;
  • participarea anuala a Laboratorului de Control Doping la teste interlaboratoare pentru verificarea competentei;
  • publicarea anuala a unui numar de minimum 7 lucrari stiintifice.Evaluarea modului de implementare a Strategiei nationale anti-doping se va face trimestrial de catre presedintele Agentiei Nationale Anti-Doping, pe baza rapoartelor de evaluare primite de la directiile implicate.

    De asemenea, evaluarea se va realiza anual de catre Guvern, prin Cancelaria Primului-Ministru, precum si de catre Parlament, pe baza raportului anual de activitate prezentat in conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2006.

    Agentia Nationala Anti-Doping fiind in proces de certificare in conformitate cu SR EN ISO 9001: 2001, activitatea acesteia va fi evaluata cu ocazia auditurilor de certificare si supraveghere. De asemenea, activitatea Laboratorului de Control Doping va fi evaluata cu ocazia auditului de reacreditare SR EN ISO 17025: 2005, precum si a auditului de supraveghere.

Calculul estimativ de subventii de la bugetul de stat, necesare pentru implementarea strategiei Agentiei Nationale Anti-Doping

                                                                                   mii lei -
+-------------------------------------------------------------------------------------------+
¦Nr. ¦                                        ¦Valoare¦                Anul                 ¦
¦crt.¦Programe pentru implementarea strategiei¦totala +-------------------------------------¦
¦    ¦                                        ¦       ¦2007 ¦2008 ¦2009 ¦2010 ¦ 2011 ¦ 2012 ¦
+----+----------------------------------------+-------+-----+-----+-----+-----+------+------¦
¦ 1. ¦Programul de educatie, informare        ¦27.105 ¦2.605¦5.040¦4.590¦4.690¦ 4.090¦ 6.090¦
¦    ¦si prevenire                            ¦       ¦     ¦     ¦     ¦     ¦      ¦      ¦
+----+----------------------------------------+-------+-----+-----+-----+-----+------+------¦
¦ 2. ¦Programul de testare doping             ¦ 9.900 ¦1.050¦1.050¦1.400¦1.400¦ 2.500¦ 2.500¦
+----+----------------------------------------+-------+-----+-----+-----+-----+------+------¦
¦ 3. ¦Programul de cercetare                  ¦15.400 ¦1.900¦2.000¦2.500¦3.000¦ 3.000¦ 3.000¦
+----+----------------------------------------+-------+-----+-----+-----+-----+------+------¦
¦ 4. ¦Programul de cooperare                  ¦ 2.595 ¦  545¦  410¦  410¦  410¦   410¦   410¦
¦    ¦internationala - din care:              ¦       ¦     ¦     ¦     ¦     ¦      ¦      ¦
¦    ¦4.1. Contributia Romaniei               ¦ 1.200 ¦  200¦  200¦  200¦  200¦   200¦   200¦
¦    ¦la Agentia Mondiala Anti-Doping         ¦       ¦     ¦     ¦     ¦     ¦      ¦      ¦
+----+----------------------------------------+-------+-----+-----+-----+-----+------+------¦
¦    ¦4.2. Taxa UNESCO                        ¦ 1.260 ¦  210¦  210¦  210¦  210¦   210¦   210¦
+----+----------------------------------------+-------+-----+-----+-----+-----+------+------¦
¦    ¦4.3. Acreditarea Laboratorului          ¦   135 ¦  135¦     ¦     ¦     ¦      ¦      ¦
¦    ¦de Control Doping                       ¦       ¦     ¦     ¦     ¦     ¦      ¦      ¦
+----+----------------------------------------+-------+-----+-----+-----+-----+------+------¦
¦    ¦TOTAL AN:                               ¦       ¦6.100¦8.500¦8.900¦9.500¦10.000¦12.000¦
+-------------------------------------------------------------------------------------------+
Poate fi de interes si:
Legea nr. 122/2009 privind aprobarea OUG nr. 150/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea si combaterea dopajului in sport
Legea educatiei fizice si sportului, legea nr. 69/2000, actualizata pana in 2004
Legea nr. 34/2009 pentru modificarea si completarea Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000
Ordin nr. 753/2008 privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv in bazinele piscicole naturale
OUG nr. 150/2008, ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea si combaterea dopajului in sport
Ordonanta pentru prevenirea si combaterea violentei in sport, ordonanta nr. 11/2006
Lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 11/2006 pentru prevenirea si combaterea violentei in sport, legea nr. 299/2006
Lege privind organizarea si functionarea cabinetelor de medicina sportiva, legea nr. 321/2007
Lege privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive, legea nr. 4/2008
Ordin nr. 331/2008 privind practicarea pescuitului recreativ/sportiv
Cautare legislatie:

Cuprins cursuri arbitraj

În vederea pregătirii și susținerii examenului de licențiere pentru persoanele care s-au înscris în acest sens, publicăm materialele de curs. Pentru detalii și lămuriri suplimentare cei interesați se pot adresa d.lui Stelu Dragomir – președintele comisiei de arbitrii, la tel. 0743087260.

Cuprins


1. Legislație

a) Lege nr. 4/2008 din 09/01/2008 privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive;

b) Legea nr. 69/2000 privind educația fizică și sportul;

c) HG 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 69/2000;

d) Legea nr. 321/2007 privind cabinetele medicale de medicină sportivă;

e) Ordinul de practicare a pescuitului sportiv nr. 15/2011;

f) OUG 23/2008 cu modificările ulterioare privind pescuitul și acvacultura.

2. Programa analitică

a) Planul tematic al cursului de pregătire al arbitrilor de pescuit sportiv;

b) Programa analitică pentru arbitraj pescuit sportiv

3. Regulamente

a) Regulamentul de organizare al pescuitului sportiv din România

b) Regulament oficial F.I.P.S.e.d. al concursurilor internationale pe natiuni disciplina pescuit  din barca al pestilor  rapitori cu momeli artificiale

c) Regulament oficial F.I.P.S.e.d. al concursurilor internationale pe natiuni disciplina pescuit de pe mal la rapitori cu momeli artificiale

d) Regulament oficial F.I.P.S.e.d. al concursurilor internationale pe natiuni disciplina pescuit la FEEDER

e) Regulamentul Comisiei centrale a arbitrilor

f) Regulamentul de pescuit sportiv – muscă artificială

g) Regulament de pescuit sportiv la crap

h) Statutul CIPS

i) Statutul FIPS- Ed