Lege nr. 4/2008 din 09/01/2008 privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive

Lege nr. 4/2008 din 09/01/2008 privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive
Publicata pe site la data de 11 Ianuarie 2008

Lege nr. 4/2008
din 09/01/2008

privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive

Parlamentul României adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. – În sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) competitie sportiva – întrecere sportiva organizata pe ramuri de sport, între mai multe echipe sau concurenti independenti, pe baza unui regulament si a unui program, având drept scop stabilirea unei ordini ierarhice a competitorilor în clasamentul final;
b) joc sportiv – întrecere sportiva desfasurata în cadrul sau în afara unei competitii sportive, care poate avea caracter oficial sau amical, intern ori international si se disputa pe baza unui regulament, având drept scop stabilirea unui învingator;
c) organizator de competitii sportive – structura sportiva, legal constituita si recunoscuta oficial, care are dreptul de a organiza competitii sportive;
d) organizator de jocuri sportive – structura sportiva, legal constituita si recunoscuta oficial, care organizeaza jocuri sportive, desfasurate fie în cadrul unei competitii sportive oficiale, fie separat, în cadrul unor întreceri sportive cu caracter amical;
e) oficial – persoana care reprezinta o autoritate, membru al unei comisii, arbitru, observator, antrenor, preparator fizic, responsabil tehnic, medical ori administrativ din cadrul federatiilor, ligilor, asociatiilor judetene si cluburilor, acreditata sau, dupa caz, autorizata în functia ori pozitia pe care o detine;
f) grad de risc al competitiei sau al jocului sportiv – nivelul posibilitatii producerii unor fapte îndreptate împotriva ordinii si sigurantei publice, cu ocazia desfasurarii competitiei sau a jocului sportiv;
g) evacuare a participantilor – ansamblul masurilor imperative desfasurate de catre structurile de ordine pentru scoaterea, în mod organizat, din locul de desfasurare a competitiei sau a jocului sportiv, a unui spectator, a unui grup de spectatori sau a tuturor participantilor;
h) stare vadita de ebrietate – consecinta a consumului de bauturi alcoolice asupra comportamentului unei persoane, manifestata prin vorbire incoerenta, mers sinuos si dificultati de orientare temporal-spatiala, precum si prin mirosul specific de alcool, emanat de catre persoana în cauza;
i) control corporal preventiv si al bagajelor – verificarea sumara a tinutei vestimentare si a bagajelor participantilor, în scopul prevenirii introducerii în locurile de desfasurare a competitiei sau a jocului sportiv a obiectelor si materialelor interzise la detinere;
j) interzicere a accesului sau a participarii la unele competitii sau jocuri sportive – masura de siguranta, inclusiv provizorie, dispusa de instanta de judecata sau de catre procuror, ori sanctiune contraventionala complementara, dispusa de catre agentul constatator, prin care se impune unei persoane interzicerea accesului/participarii la unele competitii sau jocuri sportive, desfasurate în tara ori în strainatate, de genul celor la care aceasta a savârsit fapte de natura contraventionala sau penala;
k) baza sportiva – totalitatea terenurilor, spatiilor, instalatiilor si constructiilor special amenajate în vederea organizarii si desfasurarii de competitii sportive, jocuri sportive si alte activitati de educatie fizica si sport;
l) arena sportiva – spatiul care cuprinde terenul de sport unde se desfasoara competitia sau jocul sportiv, precum si tribunele pentru spectatori;
m) zona imediata locului de desfasurare a competitiilor sportive – spatiul cuprins între aliniamentul punctelor unde se efectueaza controlul documentelor de acces si limita exterioara a bazei sportive;
n) zona apropiata locului de desfasurare a competitiilor sportive – spatiul situat dincolo de limita exterioara a zonei imediate, care cuprinde si strazile adiacente bazei sportive;
o) comandant al fortelor de ordine – seful efectivelor de jandarmi care executa misiunea de asigurare si restabilire a ordinii publice;
p) sef al dispozitivului de ordine si siguranta – persoana desemnata din cadrul societatii specializate de protectie si paza,care organizeaza, coordoneaza si conduce activitatea desfasurata de catre personalul societatii pentru asigurarea ordinii si sigurantei în interiorul arenei sportive;
r) responsabil de ordine si siguranta – persoana anume desemnata de catre organizator, care asigura coordonarea dispozitivului realizat de catre personalul de ordine si siguranta si relationarea cu fortele de ordine si cu reprezentantii celorlalte autoritati si institutii care concura la desfasurarea în bune conditii a competitiei sau a jocului sportiv;
s) monitor de securitate – persoana anume desemnata din cadrul unitatii de jandarmi, care are responsabilitatea de a supraveghea comportamentul si actiunile suporterilor unui club din zona de competenta, precum si relationarea acestora cu fortele de ordine;
s) ofiter de informare – persoana anume desemnata din cadrul unitatii de jandarmi, care are ca atributii relationarea dintre aceasta si un club din zona de responsabilitate, consilierea responsabilului de ordine si siguranta al clubului pe probleme de securitate si gestionarea datelor si informatiilor referitoare la comportamentul sustinatorilor clubului respectiv;
t) punct de comanda – spatiu special amenajat si dotat, destinat activitatilor de conducere si coordonare a masurilor de asigurare si restabilire a ordinii publice, care permite o buna vizibilitate asupra terenului de joc si tribunelor;
t) punct national de informare pentru manifestari sportive – structura centrala în cadrul Jandarmeriei Române, care asigura schimbul de date si informatii în vederea realizarii cooperarii politienesti nationale si internationale cu privire la manifestarile sportive.
Art. 2. – Organizatorii competitiilor si jocurilor sportive si fortele de ordine angrenate au obligatia de a asigura protectia si siguranta spectatorilor, sportivilor si oficialilor si de a lua masuri pentru prevenirea si înlaturarea oricaror incidente ce se pot produce pe traseele de afluire/defluire si în interiorul arenelor sportive, înainte, pe timpul si dupa terminarea competitiei sau a jocului sportiv.
Art. 3. – (1) Mentinerea ordinii publice pe traseele de deplasare catre bazele sportive, în localitati sau în afara acestora, pâna la limita exterioara zonei apropiate, se realizeaza în mod nemijlocit de catre organele de politie competente teritorial.
(2) Unitatile de jandarmi vor informa organele de politie cu privire la traseele de deplasare ale echipelor si suporterilor.
Art. 4. – (1) Asigurarea ordinii publice în zona apropiata si imediata a bazelor sportive si în alte locuri destinate desfasurarii competitiilor si jocurilor sportive cu grad de risc se realizeaza în mod nemijlocit de catre structurile de jandarmi competente teritorial.
(2) În situatii expres determinate, prevazute în planul de actiune întocmit în acest sens de catre unitatea de jandarmi, asigurarea ordinii publice în anumite locuri publice dispuse în afara zonei apropiate se va realiza de catre structurile de jandarmi competente teritorial.
(3) Locurile dispuse în afara zonei apropiate sunt pietele, caile publice ori alte locuri unde exista posibilitatea ca grupurile de suporteri adversi sa se întâlneasca si sa tulbure ordinea si siguranta publica.
Art. 5. – (1) Raspunderea pentru asigurarea masurilor de ordine si siguranta în interiorul arenelor sportive revine organizatorului, care poate încheia în acest sens contracte de prestari de servicii, în conditiile legii, cu societati specializate de protectie si paza.
(2) Asigurarea ordinii si sigurantei participantilor în interiorul arenelor sportive în care se desfasoara competitii sau jocuri sportive cu grad scazut de risc se poate face de catre organizator cu personal propriu.
(3) Organizatorul stabileste toate masurile ce se impun pentru prevenirea incendiilor, asigurarea unei circulatii fluente pe caile de acces, asigurarea unor cai de evacuare a spectatorilor în cazuri deosebite, în conditii de siguranta si timp optim, si pentru mentinerea în stare de functionare a tuturor instalatiilor specifice.
(4) Masurile stabilite de organizator pentru asigurarea ordinii si sigurantei participantilor în interiorul arenelor sportive se înscriu în planul de actiune al societatii specializate de protectie si paza care presteaza serviciul contractat. În acest sens, responsabilul de ordine si siguranta al organizatorului solicita ofiterului de informare date si informatii de interes operativ privind suporterii care vor participa la jocul sportiv.
(5) Planul de actiune este aprobat, în toate situatiile, de catre comandantul structurii de jandarmi competente teritorial.
(6) Fiecare unitate de jandarmi desemneaza un ofiter de informare, însarcinat cu stabilirea contactelor de lucru cu oficialii cluburilor sportive din zona de responsabilitate.
(7) Monitorii de securitate supravegheaza comportamentul spectatorilor, atât pe traseele de afluire/defluire spre/de la baza sportiva, cât si în interiorul acesteia, inclusiv prin efectuarea de înregistrari video si fotografii operative în scopul identificarii persoanelor care savârsesc fapte antisociale. Acestea, precum si înregistrarile video efectuate în conditiile art. 10 alin. (1) lit. h) constituie mijloace de proba pentru solutionarea cauzelor de natura penala sau contraventionala.
(8) În situatia desfasurarii unor competitii sau jocuri sportive într-o alta localitate decât cea în care îsi are sediul clubul, responsabilul de ordine si siguranta, dupa consultarea prealabila a reprezentantilor grupurilor de suporteri, are obligatia de a transmite ofiterului de informare toate detaliile referitoare la deplasarea echipei, a oficialilor si a jurnalistilor acreditati, prin indicarea coordonatelor orare ale deplasarii, a mijloacelor de transport folosite, a locurilor de cazare si a programului pentru perioada de sedere în localitatea de disputare a competitiei sau a jocului sportiv, precum si numarul de bilete achizitionate de catre suporterii proprii, identitatea acestora, deplasarea suporterilor si indicarea agentiilor de turism care organizeaza calatoria, coordonatele orare si itinerarul de deplasare al acestora, mijloacele de transport folosite si locurile de cazare.
(9) Unitatea de jandarmi al carei comandant a aprobat planul de actiune are obligatia de a verifica modul de aplicare a prevederilor stabilite în acesta.
Art. 6. – (1) Responsabilul de ordine si siguranta, comandantul fortelor de ordine, seful dispozitivului de ordine si siguranta, reprezentantul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, un reprezentant al serviciului de ambulanta, delegat la manifestarea sportiva, precum si prefectul ori reprezentantul sau, în cazul în care prezenta acestuia este necesara, îsi desfasoara activitatea în punctul de comanda, urmarind derularea în bune conditii a competitiei sau a jocului sportiv.
(2) În vederea stabilirii unor practici unitare la nivel national privind activitatea responsabililor de ordine si siguranta, precum si instruirea de specialitate a acestora, federatiile sportive de specialitate si ligile profesioniste desemneaza în structura proprie un responsabil de ordine si siguranta, care coordoneaza aceasta activitate.
(3) Elaborarea metodologiilor de instruire a responsabililor de ordine si siguranta se face de federatiile sportive, cu sprijinul de specialitate al Jandarmeriei Române.
Art. 7. – (1) Dupa declararea competitiei sau a jocului sportiv, comandantul unitatii de jandarmi competente teritorial împreuna cu responsabilul de ordine si siguranta al organizatorului de joc stabilesc gradul de risc preliminar al jocului, solicitând la nevoie si punctul de vedere al responsabilului de ordine si siguranta al federatiei de specialitate sau al ligii profesioniste, care se consemneaza în toate documentele de organizare.
(2) În situatia desfasurarii unor jocuri sportive cu grad ridicat de risc este necesara prezenta în arena sportiva a prefectului sau a reprezentantului acestuia, precum si a unui procuror din cadrul parchetului de pe lânga judecatoria în a carei circumscriptie se afla arena sportiva. Înstiintarea acestora se realizeaza de catre unitatea de jandarmi competenta teritorial.
Art. 8. – (1) Restabilirea ordinii publice în interiorul bazei sportive se executa de catre efectivele de jandarmi, din initiativa comandantului acestora, cu aprobarea, dupa caz, a prefectului sau a reprezentantului acestuia, atunci când se constata ca, în urma producerii unor acte de violenta, este pusa în pericol viata sau integritatea corporala a spectatorilor, a sportivilor, a oficialilor, a personalului de ordine si siguranta sau a celorlalti participanti.
(2) În situatiile prevazute la alin. (1) seful dispozitivului de ordine si siguranta ia toate masurile pentru respectarea întocmai de catre personalul din subordine a dispozitiilor primite în acest sens de la comandantul fortelor de ordine.
(3) Pentru restabilirea într-un timp cât mai scurt a ordinii publice, atunci când aceasta a fost grav tulburata, la solicitarea comandantului fortelor de ordine sau ca urmare a autosesizarii, oficialii responsabili dispun de îndata întreruperea partiala sau totala a jocului.
Art. 9. – (1) Evacuarea din arena sportiva a unui grup de participanti, în situatia în care, prin faptele savârsite de catre acestia, se pune în pericol siguranta desfasurarii competitiei sportive, se face, dupa caz, la dispozitia prefectului sau a reprezentantului acestuia ori la solicitarea responsabilului de ordine si siguranta al organizatorului, care cere, în scris, interventia fortelor de ordine.
(2) În cazul producerii de incendii, distrugeri, catastrofe, al tulburarii grave a ordinii publice sau al altor situatii care pun în pericol viata, integritatea corporala ori sanatatea persoanelor sau când nu s-a reusit restabilirea ordinii publice, comandantul fortelor de ordine poate decide evacuarea partiala sau totala a participantilor.
(3) Spectatorul care, în arena sportiva, savârseste una dintre faptele prevazute la art. 22 sau una dintre infractiunile prevazute la art. 31-43 si art. 45 este evacuat, fara a mai putea reveni în arena pâna la terminarea jocului sportiv.
(4) Observatorii desemnati de catre federatiile sportive de specialitate, de catre ligile profesioniste sau de catre forurile sportive internationale, organizatoare ale competitiilor conform regulamentelor de organizare si desfasurare, pot recomanda organizatorului de joc adoptarea unor masuri specifice pentru asigurarea ordinii si sigurantei în arena sportiva.

CAPITOLUL II
Obligatiile organizatorului de competitii sau de jocuri sportive

Art. 10. – (1) Pentru organizarea si desfasurarea activitatii de asigurare a ordinii si sigurantei spectatorilor în arena sportiva, organizatorul de competitii sau de jocuri sportive are urmatoarele obligatii:
a) sa declare jocurile sportive nationale si internationale, cu cel putin 5 zile înainte de data desfasurarii acestora, la unitatea de jandarmi competenta teritorial, care, dupa stabilirea gradului de risc, înstiinteaza administratia publica locala despre data desfasurarii competitiei sau jocului sportiv, urmând ca reprezentantii acesteia sa dispuna masurile prevazute la art. 15 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice, republicata;
b) sa stabileasca masurile de asigurare a ordinii si sigurantei participantilor în arena sportiva, transpuse în planul de actiune, care este înaintat pentru aprobare unitatii de jandarmi competente teritorial, cu cel putin 3 zile înainte de data desfasurarii jocului sportiv;
c) sa efectueze, prin personalul de ordine si siguranta si, dupa caz, cu fortele de ordine, înainte de efectuarea accesului spectatorilor, un control amanuntit al arenei sportive, pentru descoperirea si îndepartarea oricaror obiecte sau materiale interzise;
d) sa asigure arenele sportive cu sisteme eficiente de comunicare cu publicul;
e) sa nu permita folosirea sistemelor de comunicare cu publicul pentru incitarea spectatorilor la violenta, la producerea de distrugeri sau la denigrarea imaginii participantilor la competitiile sau jocurile sportive;
f) sa nu permita introducerea si folosirea în arena sportiva a unor instalatii de sonorizare, cu exceptia gigafoanelor portabile;
g) sa amenajeze si sa puna la dispozitia fortelor de ordine un punct de comanda;
h) sa asigure înregistrarea si supravegherea video a comportamentului participantilor în arena sportiva si în zona punctelor de acces, pe timpul afluirii si defluirii acestora, precum si pe timpul desfasurarii jocului sportiv, printr-un sistem propriu, conectat în punctul de comanda si deservit de catre un tehnician, sub îndrumarea unui reprezentant al fortelor de ordine;
i) sa puna la dispozitia fortelor de ordine înregistrarea video efectuata în conditiile lit. h);
j) sa afiseze, în locuri vizibile, atentionari asupra faptului ca în arena sportiva participantii vor fi supravegheati video;
k) sa interzica, sub orice forma, vânzarea, distribuirea sau consumul bauturilor alcoolice în arena sportiva;
l) sa se asigure ca distribuirea bauturilor a caror comercializare este permisa se face numai în pahare din hârtie sau din material plastic;
m) sa se asigure ca punctele de desfacere a bauturilor a caror comercializare este permisa sunt pozitionate la fiecare sector de tribuna si peluza;
n) sa asigure functionarea instalatiilor de apa curenta si a grupurilor sanitare, care trebuie amplasate astfel încât sa nu fie necesara deplasarea suporterilor dintr-un sector în altul;
o) sa afiseze lizibil, în locuri vizibile, la portile de acces, regulile ce trebuie respectate la competitiile si jocurile sportive, materialele sau obiectele interzise a fi introduse în arena sportiva, precum si sanctiunile care se aplica în astfel de cazuri;
p) sa imprime pe documentele de acces, pliante, programe sau pe alte materiale publicitare ori promotionale, care sunt distribuite cu ocazia desfasurarii competitiilor sau jocurilor sportive, regulile ce trebuie respectate, materialele sau obiectele interzise a fi introduse în arena sportiva, precum si sanctiunile care se aplica în situatia nerespectarii acestor reguli;
r) sa interzica afisarea în arena sportiva a simbolurilor, sloganurilor ori textelor cu continut obscen sau care incita la denigrarea tarii, la xenofobie, la ura nationala, rasiala, de clasa ori religioasa, la discriminari de orice fel si la violenta, indiferent pe ce suport ar fi inscriptionate;
s) sa interzica amplasarea bannerelor sau a altor mijloace de publicitate vizuala pe gardul care delimiteaza suprafata de joc de tribuna sau în orice alte locuri care împiedica fie buna vizibilitate a jocului de catre spectatori, fie asigurarea unei interventii oportune, în caz de necesitate;
s) sa aduca la cunostinta spectatorilor, la începutul jocului sportiv, precum si în pauzele de joc sau ori de câte ori este nevoie, prin mijloace de comunicare, obligatiile ce le revin pe timpul desfasurarii competitiei sau jocului sportiv, principiile spiritului de fairplay, ale ordinii si disciplinei, precum si mesajele transmise de fortele de ordine;
t) sa asigure bariere si împrejmuiri adecvate pentru separarea grupurilor de suporteri si pentru delimitarea terenului de joc, realizate prin constructii rezistente, precum si refacerea acestora în cazul deteriorarii, pâna la organizarea competitiei sau a jocului sportiv urmator. Dimensiunile, amplasarea, materialele folosite în confectionare si modul de confectionare sunt stabilite de catre federatia de specialitate, dupa consultarea prealabila a reprezentantilor Jandarmeriei Române;
t) sa asigure amplasarea, la punctele de acces în incinta arenei sportive, a unor dispozitive metalice rotative/turnichete prevazute cu sistem de contorizare, în vederea efectuarii unui control riguros al accesului;
u) în situatia desfasurarii unor jocuri sportive în afara tarii, în cadrul unor competitii internationale la care participa si grupuri de suporteri ai clubului român sau ai echipei nationale, acesta sau federatia de specialitate asigura includerea unor ofiteri jandarmi în delegatia oficiala, care coopereaza cu fortele de ordine din tara respectiva pe linia prevenirii actelor de violenta si a actiunilor necontrolate ale suporterilor;
v) sa asigure numerotarea sectoarelor, rândurilor si locurilor destinate spectatorilor, precum si amplasarea de indicatoare pentru îndrumarea acestora spre locurile înscrise pe documentele de acces;
x) sa asigure un loc special amenajat pentru depozitarea obiectelor retinute, în urma efectuarii controlului corporal preventiv si al bagajelor, în vederea restituirii acestora dupa terminarea jocului.
(2) Pentru efectuarea accesului spectatorilor în arena sportiva, organizatorul de competitii sau jocuri sportive are urmatoarele obligatii:
a) sa efectueze la intrarea în arena sportiva un control riguros al persoanelor si al bagajelor acestora, având ca scop împiedicarea introducerii în stadion a unor obiecte sau materiale de genul celor prevazute la lit. b) sau la alin. (1) lit. r);
b) sa nu permita accesul persoanelor carora le-a fost interzisa intrarea la asemenea genuri de manifestari, al persoanelor care se afla în stare vadita de ebrietate sau se afla, în mod evident, sub influenta substantelor halucinogene, al persoanelor care au asupra lor bauturi alcoolice, arme si munitii de orice fel, faclii, torte, artificii, petarde, materiale explozive, incendiare sau fumigene, dispozitive pentru socuri electrice, substante toxice, halucinogene, iritant lacrimogene ori paralizante, recipiente, corpuri contondente, cutite, pumnale, sisuri, castete ori alte asemenea obiecte fabricate sau confectionate anume pentru taiere, împungere ori lovire, precum si al persoanelor care au asupra lor mijloace de publicitate vizuala de genul celor prevazute la alin. (1) lit. r);
c) sa retina obiectele sau materialele prevazute la lit. b) sau la alin. (1) lit. r), sesizând fortele de ordine pentru luarea masurilor legale care se impun;
d) sa imprime, pe toate documentele de acces, sectorul, rândul si locul ce urmeaza a fi ocupat de catre spectatori, chiar si când acestea sunt distribuite în mod gratuit;
e) sa asigure emiterea si distribuirea abonamentelor catre suporteri, urmarind inserarea, pe fiecare abonament în parte, a numelui, prenumelui si a codului numeric personal si a unei fotografii a acestuia, precum si tinerea unei evidente clare a abonatilor, cu respectarea întocmai a dispozitiilor legale referitoare la protectia datelor cu caracter personal;
f) sa controleze distribuirea biletelor, în limita locurilor admise, fara a depasi 90% din capacitatea arenei sportive;
g) sa asigure separarea grupurilor de suporteri rivali prin rezervarea de locuri amplasate în sectoare opuse si directionarea accesului la acestea pe trasee separate;
h) sa prezinte, la solicitarea scrisa a unitatii de jandarmi competente teritorial, situatia privind datele personale ale abonatilor proprii, în vederea identificarii persoanelor care, cu ocazia desfasurarii competitiilor sau a jocurilor sportive, au savârsit fapte antisociale;
i) sa permita accesul unor efective de jandarmi în tinuta civila în arena sportiva pentru desfasurarea activitatilor de monitorizare a modului de comportare a spectatorilor;
j) prin reglementari proprii, sa stabileasca accesul în arena sportiva a reprezentantilor mass-media, precum si accesul acestora pe suprafata de joc sau în zona vestiarelor, comunicând datele de identificare ale ziaristilor acreditati si modelul documentelor de acces eliberate în acest sens, atât societatii specializate de protectie si paza, cât si fortelor de ordine;
k) sa permita accesul la competitiile si jocurile sportive cu grad ridicat de risc a minorilor sub 14 ani doar însotiti de o persoana majora, imprimând pe documentele de acces aceasta prevedere;
l) sa emita documente de acces si în situatia în care se permite intrarea gratuita a tuturor spectatorilor sau doar a unor categorii de suporteri.
(3) Agentia Nationala pentru Sport, prin ordin al presedintelui acesteia, dupa consultarea federatiilor sportive de specialitate si a Jandarmeriei Române, stabileste care din obligatiile prevazute la alin. (1) si (2), aflate în sarcina organizatorului de competitii sau jocuri sportive, sunt impuse acestuia pentru cele desfasurate în esaloanele inferioare ale competitiilor sau jocurilor sportive, precum si pentru sporturile la care participa un numar redus de spectatori si care, de regula, nu sunt generatoare de violenta.
(4) Comisiile judetene de actiune împotriva violentei în sport, respectiv a municipiului Bucuresti pot stabili în sarcina organizatorului obligatii suplimentare fata de cele stabilite de federatiile sportive de specialitate, în conditiile în care se constata necesitatea adoptarii acestora, pentru anumite jocuri sportive.
Art. 11. – (1) Înainte de începerea fiecarui sezon competitional, toate arenele în incinta carora se desfasoara competitii sportive cu grad de risc sunt supuse unei verificari din punctul de vedere al respectarii conditiilor de siguranta.
(2) Verificarea se efectueaza de o comisie care are în componenta un reprezentant al directiei judetene pentru sport, un reprezentant al unitatii de jandarmi competente teritorial, un reprezentant al organizatorului competitiei si responsabilul de ordine si siguranta al organizatorului de joc.
(3) Comisia stabileste si locul de dispunere în arena sportiva a suporterilor echipei-oaspete, loc ce va ramâne neschimbat pe toata durata desfasurarii competitiei.
(4) În situatia în care comisia prevazuta la alin. (2) constata ca nu sunt îndeplinite normele pentru desfasurarea în conditii de siguranta a jocurilor sportive, poate propune organizatorului competitiei sportive retragerea dreptului organizatorului de joc de a desfasura jocuri sportive în arena respectiva, desfasurarea jocurilor fara spectatori sau interzicerea accesului spectatorilor în anumite sectoare de tribuna.
(5) Constatarile comisiei sunt cuprinse într-un proces-verbal în care se consemneaza neregulile constatate si termenele stabilite pentru remedierea acestora, precum si sanctiunile aplicabile în cazul neîndeplinirii acestor obligatii în termenele stabilite de comisie.
(6) În situatia în care au fost acordate termene pentru remedierea unor deficiente, dupa împlinirea acestora, comisia efectueaza o noua verificare pentru constatarea modului în care sarcinile trasate anterior au fost îndeplinite de catre organizator, iar în cazul în care deficientele nu au fost remediate, se procedeaza conform prevederilor alin. (4).
(7) Un exemplar al procesului-verbal este înaintat comisiei judetene de actiune împotriva violentei în sport, respectiv a municipiului Bucuresti, care efectueaza anual o analiza a respectarii conditiilor de siguranta a arenelor sportive în care se desfasoara competitii si jocuri sportive si informeaza autoritatile publice locale cu privire la masurile luate, însotite de propuneri pentru cresterea eficientei masurilor de prevenire si combatere a faptelor antisociale savârsite cu ocazia competitiilor si jocurilor sportive.
Art. 12. – (1) În vederea combaterii violentei în sport, toate structurile cu atributii în domeniul organizarii si desfasurarii competitiilor si jocurilor sportive, precum si pe linia asigurarii ordinii cu ocazia desfasurarii acestora stabilesc masuri preventive în scopul informarii si educarii publicului spectator, promovarii spiritului de fairplay si a modului civilizat de comportare.
(2) Federatiile sportive de specialitate si ligile profesioniste, sub directa îndrumare a Agentiei Nationale pentru Sport, împreuna cu cluburile sportive si cu celelalte structuri cu atributii în domeniu initiaza si desfasoara campanii de informare si educare a populatiei cu privire la obligatiile care revin participantilor, riscurile la care se pot expune prin implicarea în actiuni de tulburare a ordinii în incinta arenelor sportive, precum si la sanctiunile aplicabile în cazul încalcarii normelor stabilite pentru buna desfasurare a competitiilor si jocurilor sportive.
(3) Jandarmeria Româna sprijina, sub toate formele, actiunile preventive initiate de federatiile de specialitate si desfasoara, împreuna cu Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, campanii educative în unitatile de învatamânt preuniversitar, în scopul dezvoltarii, în rândul elevilor, a spiritului civic si a unui comportament prosocial.

CAPITOLUL III
Obligatiile societatilor specializate de protectie si paza si
ale personalului propriu al organizatorului care asigura
masurile de ordine si siguranta în incinta arenei sportive

Art. 13. – Serviciul de asigurare a ordinii si sigurantei în incinta arenelor sportive se presteaza numai de catre societatile specializate de protectie si paza care au prevazut în regulamentul de organizare si functionare acest obiect de activitate.
Art. 14. – Prin servicii de asigurare a ordinii si sigurantei în incinta arenelor sportive se întelege:
a) verificarea documentelor de acces, precum si efectuarea controlului corporal preventiv si al bagajelor în dreptul punctelor de acces;
b) retinerea obiectelor si materialelor prevazute la art. 10 alin. (1) lit. r) si alin. (2) lit. b), pe care spectatorii încearca sa le introduca sau le-au introdus în arena sportiva;
c) depozitarea obiectelor si materialelor, retinute în conformitate cu prevederile lit. b), în locurile special amenajate de organizator, cu exceptia celor care constituie obiectul material al unor infractiuni sau contraventii, care se predau fortelor de ordine;
d) interzicerea, în incinta arenei sportive, a accesului persoanelor prevazute la art. 10 alin. (2) lit. b) si predarea acestora fortelor de ordine;
e) realizarea de cordoane, baraje, patrule, posturi sau alte elemente de dispozitiv, pentru asigurarea ordinii în arena sportiva;
f) îndrumarea spectatorilor pentru ocuparea locurilor prevazute pe documentele de acces;
g) interzicerea patrunderii în suprafata de joc sau în zona vestiarelor si a bancilor de rezerve a persoanelor care nu au drept de acces în aceste zone;
h) evacuarea individuala sau a grupurilor mici de suporteri care tulbura ordinea publica în arena sportiva;
i) participarea la evacuarea grupurilor mari de suporteri ori cu risc de agresivitate si violenta, alaturi de fortele de ordine;
j) efectuarea altor masuri consemnate în planul de actiune.
Art. 15. – (1) Personalul societatilor specializate de protectie si paza, cu atributii pe linia ordinii si sigurantei în incinta arenelor sportive, se compune din: agent control, agent de securitate-steward si sef de obiectiv.
(2) Personalului de ordine si siguranta, pe lânga obligatiile prevazute la art. 48 si 49 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, cu modificarile si completarile ulterioare, îi revin si obligatiile stabilite prin planul de actiune.
(3) Avizarea si atestarea personalului cu atributii pe linia ordinii si sigurantei în incinta arenelor sportive se executa în aceleasi conditii prevazute de lege pentru personalul de paza.
(4) Persoanele care executa activitati de asigurare a ordinii si sigurantei în incinta arenelor sportive trebuie sa absolve un curs de calificare, cu durata minima de 30 de ore, organizat de Jandarmeria Româna sau de alte persoane juridice specializate.
(5) Cursurile de calificare se desfasoara pe baza unei tematici specifice, stabilita de Jandarmeria Româna si avizata de Agentia Nationala pentru Sport, si se finalizeaza prin examinarea absolventilor de catre o comisie din care fac parte reprezentanti ai jandarmeriei, ai directiilor judetene pentru sport si ai autoritatii publice care raspunde de ocuparea si formarea profesionala.
Art. 16. – (1) În vederea îndeplinirii atributiilor legale, personalul societatilor specializate de protectie si paza poate fi dotat cu mijloace de aparare autorizate, pe care le poate folosi conform dispozitiilor legale.
(2) Dotarea personalului pentru fiecare activitate desfasurata se stabileste prin planul de actiune, conform atributiilor fiecarui element de dispozitiv în parte.
(3) Personalul de ordine si siguranta are obligatia de a purta, în timpul serviciului, peste uniforma o vesta de culoare distinctiva, fluorescenta, stabilita de comun acord cu organizatorul, cu inscriptia “ORDINE/STEWARD”, precum si ecusonul de identificare amplasat la vedere.
(4) Societatile specializate de protectie si paza, precum si personalul acestora beneficiaza de drepturile legale si raspund civil, material, disciplinar, contraventional sau penal pentru modul de îndeplinire a obligatiilor contractuale sau a atributiilor de serviciu, fiind obligate sa respecte drepturile si libertatile cetatenilor.
Art. 17. – (1) Ordinea si siguranta în incinta arenei sportive, în cazul jocurilor cu grad scazut de risc, poate fi asigurata de organizator prin personal propriu.
(2) Personalul propriu al organizatorului desfasoara activitatile prevazute la art. 14.
(3) Organizatorul raspunde pentru selectia, angajarea, nivelul de pregatire, echiparea si dotarea personalului propriu care executa masurile de ordine si siguranta.
(4) Pregatirea, dotarea si echiparea personalului propriu al organizatorului care asigura ordinea si siguranta în incinta arenelor sportive se fac în conditiile prevazute la art. 15 si 16.
(5) Personalul propriu al organizatorului beneficiaza de drepturile legale si raspunde civil, material, disciplinar, contraventional sau penal pentru modul de îndeplinire a atributiilor de serviciu, fiind obligat sa respecte drepturile si libertatile cetatenilor.

CAPITOLUL IV
Obligatiile spectatorilor

Art. 18. – (1) Spectatorii sunt obligati sa respecte cu strictete masurile stabilite de organizatori si fortele de ordine, pe traseele de deplasare catre/de la locurile de desfasurare a competitiilor si jocurilor sportive, în apropierea si în interiorul bazelor sportive.
(2) La solicitarea fortelor de ordine sau a personalului de ordine si siguranta, spectatorii au obligatia de a prezenta documentele de acces si, dupa caz, actele de identitate.
(3) Spectatorii au obligatia de a prezenta, la solicitarea fortelor de ordine sau a personalului de ordine si siguranta, materialele de publicitate vizuala aflate asupra lor.
Art. 19. – (1) În incinta arenei sportive, spectatorii sunt obligati sa respecte ordinea, siguranta si regulile stabilite de organizator.
(2) Spectatorului care refuza sa se supuna controlului corporal sumar si al bagajelor, efectuat de personalul de ordine si siguranta, sau care savârseste, înainte de a intra în arena sportiva ori în momentul intrarii, fapte de natura penala sau contraventionala în legatura cu competitia sau jocul sportiv respectiv nu i se permite accesul în arena sportiva.
Art. 20. – Spectatorilor le este interzis:
a) sa patrunda sau sa încerce patrunderea în incinta bazei sportive ori, dupa caz, a arenei sportive fara documente de acces sau prin încalcarea normelor legale de acces stabilite de organizator;
b) sa foloseasca, în scopul patrunderii în incinta arenei sportive, documente de acces individualizate care nu le apartin si care, potrivit normelor stabilite de organizator, pot fi folosite doar de catre titular;
c) sa patrunda în stare de ebrietate sau sa consume bauturi alcoolice în arena sportiva;
d) sa introduca sau sa încerce introducerea de bauturi alcoolice în arena sportiva;
e) sa introduca în arena sportiva inscriptii, embleme, pancarte, bannere, afise, steaguri sau alte suporturi ce contin simboluri, sloganuri, imagini ori texte cu continut obscen;
f) sa refuze prezentarea documentelor de acces si, dupa caz, a actelor de identitate, la solicitarea justificata a fortelor de ordine sau a personalului de ordine si siguranta;
g) sa refuze supunerea la efectuarea controlului corporal preventiv si al bagajelor de catre fortele de ordine;
h) sa ocupe alte locuri decât cele prevazute pe documentele de acces, urmat de refuzul eliberarii acestora la avertismentul verbal al reprezentantilor societatii specializate de protectie si paza sau al fortelor de ordine;
i) sa arunce asupra celorlalti spectatori, asupra oficialilor sau a jucatorilor, asupra fortelor de ordine sau a personalului de ordine si siguranta, asupra bunurilor mobile si imobile aflate în incinta bazei sportive, precum si în directia suprafetei de joc cu obiecte de orice fel sau cu substante corozive ori care murdaresc;
j) sa escaladeze gardurile care delimiteaza spatiul de joc sau gardurile interioare de separare a sectoarelor;
k) sa se catere pe gardul care delimiteaza spatiul de joc de tribuna;
l) sa patrunda pe suprafata de joc, cu exceptia cazurilor de forta majora;
m) sa savârseasca fapte, acte sau gesturi obscene, sa profereze ori sa scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare, precum si amenintari cu acte de violenta împotriva celorlalti spectatori, oficiali, jucatori sau a bunurilor acestora;
n) sa profereze ori sa scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare la adresa fortelor de ordine sau a personalului de ordine si siguranta;
o) sa ameninte cu acte de violenta fortele de ordine sau personalul de ordine si siguranta;
p) sa îsi ascunda fata cu articole de îmbracaminte sau alte accesorii, cu intentia de a împiedica identificarea;
r) sa scrie sau sa deseneze pe peretii imobilelor, pe garduri sau pe alte obiecte amplasate în baza sportiva sau în arena sportiva;
s) sa dezlipeasca sau sa distruga reclamele, anunturile si afisele expuse de organizator în incinta bazei sau a arenei sportive, precum si sa deterioreze, sa ridice sau sa mute semnele ori indicatoarele amplasate de organizator, pentru facilitarea accesului în arena, sau a celor care semnaleaza existenta unui pericol pentru viata persoanelor;
s) sa ridice sau sa mute, fara drept, barajele, gardurile ori alte obstacole amplasate de organizator sau de catre fortele de ordine, pentru delimitarea sectoarelor de tribuna ori peluza, pentru separarea grupurilor de suporteri si a terenului de joc de tribuna, inclusiv pe cele amplasate cu caracter temporar;
t) sa amplaseze emblemele, pancartele, bannerele, afisele, steagurile sau alte mijloace de publicitate vizuala în alte locuri decât cele stabilite de organizator;
t) sa nu respecte regulile stabilite de organizator privind deplasarea spectatorilor în incinta arenei sportive;
u) sa nu respecte masurile de ordine dispuse de organizator sau de comandantul fortelor de ordine, în cazul producerii unor catastrofe, calamitati naturale sau al altor pericole;
v) sa refuze parasirea imediata a arenei sportive, daca masura evacuarii a fost dispusa de catre personalul de ordine si siguranta sau de catre fortele de ordine.

CAPITOLUL V
Contraventii si infractiuni

Art. 21. – Încalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea civila, disciplinara, contraventionala sau penala.
Art. 22. – Savârsirea, de catre spectatori sau de catre oficiali, în incinta bazei sau a arenei sportive, a faptelor prevazute la art. 20 constituie contraventii, daca nu s-au produs vatamari ale integritatii corporale sau ale sanatatii ori pagube materiale, si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 80 lei la 200 lei sau prestarea a 50-100 ore de activitati în folosul comunitatii, faptele prevazute la art. 20 lit. a), b), h), r), s) si t);
b) cu amenda de la 150 lei la 400 lei sau prestarea a 70-120 ore de activitati în folosul comunitatii, faptele prevazute la art. 20 lit. g), k), m), n) si t);
c) cu amenda de la 250 lei la 750 lei sau prestarea a 100-150 ore de activitati în folosul comunitatii, precum si cu sanctiunea contraventionala complementara de interzicere a accesului la competitiile si jocurile sportive de genul celor la care acestia au savârsit fapta pe o perioada de 6 luni, faptele prevazute la art. 20 lit. c), d), e), f), j), o), u) si v);
d) cu amenda de la 500 lei la 1.500 lei sau prestarea a 120-200 ore de activitati în folosul comunitatii, precum si cu sanctiunea contraventionala complementara de interzicere a accesului la competitiile si jocurile sportive de genul celor la care acestia au savârsit fapta pe o perioada de un an, faptele prevazute la art. 20 lit. i), p) si s);
e) cu amenda de la 1.000 lei la 3.000 lei sau prestarea a 150-300 ore de activitati în folosul comunitatii, precum si cu sanctiunea contraventionala complementara de interzicere a accesului la competitiile si jocurile sportive de genul celor la care acestia au savârsit fapta pe o perioada de 2 ani, fapta prevazuta la art. 20 lit. l).
Art. 23. – În cazul contraventiilor prevazute la art. 2 pct. 2, 4, 25, 26 si 33 din Legea nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de încalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, savârsite de catre suporteri înainte si dupa desfasurarea competitiei sau jocului sportiv, în afara bazei sportive, care au legatura cu competitia sau jocul în cauza, pe lânga sanctiunea principala stabilita de actul normativ, agentul constatator aplica si sanctiunea contraventionala complementara de interzicere a accesului la competitiile si jocurile sportive de genul celor la care acestia au savârsit faptele, dupa cum urmeaza:
a) pe o perioada de 6 luni, pentru faptele prevazute de pct. 25 si 33:
b) pe o perioada de 1 an, pentru faptele prevazute de pct. 2, 4 si 26;
Art. 24. – Incitarea în public sau prin mass-media la acte de violenta, în legatura cu competitia sau jocul sportiv, de catre conducatorii de cluburi, oficiali sau sportivi se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 10.000 lei.
Art. 25. – (1) Cumpararea în scop de revânzare a biletelor sau a oricaror documente de acces la competitii si jocuri sportive, precum si vânzarea acestora la suprapret constituie contraventie si se pedepseste cu amenda de la 1.000 lei la 3.000 lei.
(2) Biletele sau celelalte documente de acces, care fac obiectul contraventiei, se confisca si se returneaza organizatorului dupa desfasurarea competitiei sau a jocului sportiv pentru care acestea au fost emise.
Art. 26. – (1) Savârsirea de catre organizator a urmatoarelor fapte constituie contraventie si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 3.000 lei la 10.000 lei nerespectarea oricareia dintre obligatiile prevazute la art. 10 alin. (1) lit. a), b), j), l), m), n), o), p), s), s), v), x) si la art. 10 alin. (2) lit. a), c), d), h), i), j) si k);
b) cu amenda de la 5.000 lei la 15.000 lei nerespectarea oricareia dintre obligatiile prevazute la art. 10 alin. (1) lit. c), d), f), g), h), t) si la art. 10 alin. (2) lit. e), f) si l);
c) cu amenda de la 5.000 lei la 50.000 lei si suspendarea pe o perioada de la o luna la 6 luni a dreptului de a organiza competitii sau jocuri sportive pe teren propriu nerespectarea oricareia dintre obligatiile prevazute la la art. 10 alin. (1) lit. e), i), k), r), t) si art. 10 alin. (2) lit. b) si g).
(2) Suspendarea dreptului de a organiza competitii si jocuri sportive se dispune de federatia de specialitate, la propunerea organului constatator.
Art. 27. – (1) Nerespectarea de catre personalul de ordine si siguranta, în incinta arenelor sportive, a obligatiilor prevazute în planurile de actiune constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 100 lei la 500 lei.
(2) Dispozitiile Legii nr. 333/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la raspunderile si sanctiunile prevazute în sarcina societatilor specializate de protectie si paza si a personalului acestora sunt aplicabile si în cazul prestarii serviciilor de ordine si siguranta în incinta arenelor sportive.
Art. 28. – Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre politisti si jandarmi.
Art. 29. – În cazul savârsirii contraventiilor prevazute în prezenta lege contravenientul poate achita, în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute, agentul constatator facând mentiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal.
Art. 30. – Contraventiilor prevazute de prezenta lege le sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 31. – (1) Fapta unei persoane, careia i s-a interzis accesul la unele competitii sau jocuri sportive, de a se afla în arena sportiva unde se desfasoara o competitie sau un joc sportiv de genul celor pentru care s-a dispus interdictia constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive, pe o perioada de la unu la 2 ani, care se adauga la perioada pentru care s-a dispus initial masura.
Art. 32. – (1) Opunerea cu violenta fata de personalul de ordine si siguranta sau fata de fortele de ordine ori împiedicarea acestora de a-si exercita atributiile specifice, cu ocazia desfasurarii unei competitii sau a unui joc sportiv, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.
Art. 33. – (1) Portul sau încercarea de a introduce în incinta arenei sportive cutit, pumnal, sis, box, castet ori alte asemenea obiecte, fabricate sau confectionate anume pentru taiere, împungere ori lovire, precum si a dispozitivelor pentru socuri electrice constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile ori jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
Art. 34. – (1) Detinerea sau încercarea de a introduce în incinta arenei sportive substantele iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant ori alte asemenea materiale, substante sau obiecte constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 60/1991, republicata, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile ori jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
Art. 35. – (1) Încercarea de a introduce, detinerea sau folosirea în incinta arenei sportive a obiectelor artizanale si de distractie, pe baza de amestecuri pirotehnice din clasele II – IV, T.1, T.2, precum si a artificiilor din categoria “obiecte zburatoare luminoase” si a pocnitorilor din clasa I constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 31 alin. (21) din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
(3) Încercarea de a introduce, detinerea sau folosirea în incinta arenei sportive a materiilor explozive sau incendiare constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 31 alin. (1) din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) În cazul prevazut la alin. (3) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.
Art. 36. – (1) Utilizarea în arena sportiva a simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe, raspândirea ori detinerea, în vederea raspândirii, de asemenea simboluri în arena sportiva constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savârsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 107/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile ori jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
(3) Promovarea cultului persoanelor vinovate de savârsirea unei infractiuni contra pacii si omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe prin propaganda, savârsita prin orice mijloace în incinta arenei sportive, constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31/2002, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 107/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) În cazul prevazut la alin. (3) se poate dispune fata de învinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile ori jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
Art. 37. – (1) Lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice, savârsite în incinta arenei sportive, asupra unui alt spectator, care au pricinuit o vatamare ce nu necesita îngrijiri medicale sau necesita pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile, constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
(3) Fapta savârsita în incinta arenei sportive asupra unui spectator, prin care s-a pricinuit o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii acestuia, care necesita pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 60 de zile, constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(4) În cazul prevazut la alin. (3) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile ori jocurile sportive pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.
(5) Fapta savârsita în incinta arenei sportive asupra unui spectator, prin care s-a pricinuit o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii acestuia, care necesita pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile ori daca a produs vreuna dintre urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ, încetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul sau punerea în primejdie a vietii persoanei, constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(6) În cazul prevazut la alin. (5) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 3 ani la 5 ani.
(7) În situatia savârsirii faptelor de mai sus asupra unui oficial, a unui sportiv sau asupra unui reprezentant al personalului de ordine si siguranta, limita maxima a masurii de siguranta se majoreaza cu un an.
Art. 38. – (1) Uciderea unei persoane în arena sportiva ori a unui spectator constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit sau inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile ori jocurile sportive pe o perioada de la 6 ani la 10 ani.
Art. 39. – (1) Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuintare a scaunelor sau a altor elemente de mobilier, a instalatiilor de orice fel, a amenajarilor interioare, a cablajului electric, a echipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii sau de supraveghere video din incinta arenei sportive, precum si distrugerea, deteriorarea sau degradarea imobilelor din incinta bazei sportive constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
(3) Daca distrugerea a fost savârsita asupra unui bun apartinând fortelor de ordine sau asupra personalului de ordine si siguranta, instanta de judecata poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.
Art. 40. – (1) Portul de arma, fara drept, în incinta arenei sportive constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 3 ani la 5 ani.
Art. 41. – (1) Manifestarile savârsite în arena sportiva prin care se exprima dispret pentru însemnele României sau pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autoritatile constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
Art. 42. – (1) Fapta spectatorului care savârseste în incinta arenei sportive acte sau gesturi, profereaza cuvinte ori expresii sau se deda la orice alte manifestari prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal ori se tulbura în alt mod ordinea publica constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
(3) În cazul în care prin fapta savârsita se tulbura grav ordinea publica în incinta arenei sportive, se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.
Art. 43. – (1) Participarea la o încaierare între mai multi suporteri în incinta arenei sportive constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) În cazul prevazut la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la un an la 3 ani.
(3) În cazul în care, în cursul încaierarii, s-a cauzat o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii unei persoane, se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive pe o perioada de la 2 ani la 4 ani.
Art. 44. – (1) Masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive poate fi dispusa si în cazul infractiunilor prevazute la art. 32, 33, 35-39 si 41-43, savârsite de catre spectatori înainte si dupa desfasurarea competitiei ori jocului sportiv în afara arenei sportive, pe timpul afluirii/defluirii catre/de la aceasta, precum si al infractiunilor savârsite de catre spectatori pe timpul deplasarii organizate, în grup, catre/de la localitatea unde se desfasoara competitia sau jocul sportiv ori pentru infractiunile savârsite în legatura cu o competitie sau un joc sportiv.
(2) În cazurile prevazute la alin. (1), perioadele pentru care se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive sunt cele stabilite pentru fiecare infractiune în parte.
Art. 45. – (1) Amenintarea savârsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa împotriva unui reprezentant al fortelor de ordine, lovirea sau orice alte acte de violenta, vatamarea corporala sau vatamarea corporala grava a acestuia, daca acesta se afla în exercitiul functiunii pe timpul asigurarii ordinii publice cu ocazia desfasurarii unei competitii sau a unui joc sportiv ori pe timpul interventiei pentru restabilirea ordinii publice în astfel de situatii sau pentru fapte îndeplinite în exercitiul functiunii, anterior prezentate, constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) În cazurile prevazute la alin. (1) se poate dispune fata de învinuit ori inculpat masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sau jocurile sportive o perioada de la 2 ani la 6 ani.
(3) Aceeasi masura de siguranta poate fi dispusa si împotriva celor care savârsesc infractiunile prevazute la art. 180-182, art. 189 si 193 din Codul penal împotriva sotului, copiilor sau parintilor unui reprezentant al fortelor de ordine, în scop de intimidare sau de razbunare pentru actele ori faptele îndeplinite în exercitiul functiunii, în situatiile prezentate la alin. (1).
Art. 46. – Constatarea infractiunilor prevazute în prezenta lege se face de catre jandarmi si politisti.

CAPITOLUL VI
Interzicerea accesului la competitii sau la jocuri sportive

Art. 47. – (1) În cazul savârsirii contraventiilor prevazute la art. 22 lit. c), d) si e), precum si la art. 23, agentul constatator aplica în sarcina contravenientului sanctiunea contraventionala complementara de interzicere a accesului la competitiile sportive de genul celor la care acesta a savârsit contraventia.
(2) Sanctiunea contraventionala complementara se consemneaza de catre agentul constatator în procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, alaturi de sanctiunea contraventionala principala aplicata.
(3) Împotriva procesului-verbal prevazut la alin. (2) contravenientul poate face plângere.
(4) Plângerea îndreptata împotriva procesului-verbal nu suspenda executarea sanctiunii complementare.
(5) La cererea petentului, instanta de judecata învestita cu solutionarea plângerii poate dispune, prin încheiere, suspendarea executarii sanctiunii contraventionale complementare.
Art. 48. – (1) În cazul în care o persoana, cu ocazia desfasurarii unei competitii sau a unui joc sportiv ori în legatura cu acesta, a savârsit o fapta prevazuta de legea penala, conform art. 31-45, pentru a preîntâmpina comiterea unor asemenea fapte în viitor, se poate lua fata de aceasta masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sportive de genul celor la care fapta a fost savârsita.
(2) Masura este luata de instanta chiar si în conditiile în care faptuitorului nu i se aplica o pedeapsa.
(3) Masura de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sportive poate fi luata în mod provizoriu de procuror, în cursul urmaririi penale, sau de instanta, în cursul judecatii.
Art. 49. – (1) În cazul în care procurorul, dupa începerea urmaririi penale, considera ca este necesara aplicarea masurii de siguranta a interzicerii accesului la competitii sportive, va lua aceasta masura în mod provizoriu, prin ordonanta.
(2) În cursul urmaririi penale masura de siguranta a interzicerii accesului la competitii sportive poate fi dispusa provizoriu, pe o durata de cel mult 180 de zile.
(3) Ordonanta prevazuta la alin. (1) trebuie sa precizeze genul competitiilor si jocurilor sportive la care îi este interzis învinuitului sau inculpatului sa participe si perioada în care îi este interzisa participarea.
(4) Împotriva ordonantei procurorului prin care se dispune luarea masurii interzicerii accesului la competitii sportive învinuitul sau inculpatul poate face plângere, în termen de 3 zile de la luarea masurii, la instanta competenta sa judece cauza în prima instanta. Instanta se pronunta asupra plângerii printr-o încheiere, care nu este supusa niciunei cai de atac.
(5) Instanta dispune asupra mentinerii sau revocarii masurii de siguranta, prin încheiere, cu citarea învinuitului ori inculpatului, prezenta procurorului fiind obligatorie. Lipsa învinuitului sau a inculpatului legal citat nu împiedica efectuarea judecatii.
(6) Când constata ca masura este ilegala sau nu este justificata, instanta dispune revocarea ei.
(7) Plângerea învinuitului sau a inculpatului împotriva ordonantei procurorului prin care s-a dispus luarea masurii de siguranta nu este suspensiva de executare.
(8) Dosarul se restituie procurorului în termen de 24 ore de la solutionarea plângerii.
Art. 50. – (1) În cazul în care instanta, în cursul judecatii, considera ca este necesara aplicarea masurii de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sportive, va lua aceasta masura în mod provizoriu.
(2) Instanta dispune asupra aplicarii masurii de siguranta, prin încheiere, cu citarea inculpatului, prezenta procurorului fiind obligatorie. Lipsa inculpatului legal citat nu împiedica efectuarea judecatii.
(3) Încheierea trebuie sa precizeze genul competitiilor si jocurilor sportive la care îi este interzis inculpatului sa participe si perioada în care îi este interzisa participarea.
(4) Încheierea poate fi atacata odata cu fondul cauzei.
Art. 51. – (1) Daca în cursul urmaririi penale procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala în conditiile art. 11 pct. 1 lit. b) si art. 10 alin. (1) lit. b1) din Codul de procedura penala sau încetarea urmaririi penale în conditiile art. 11 pct. 1 lit. c) si art. 10 alin. (1) lit. f), g), h) si i1) din Codul de procedura penala, dosarul se înainteaza instantei competente sa judece cauza în prima instanta, pentru a se pronunta cu privire la aplicarea, mentinerea sau revocarea masurii de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sportive.
(2) Dispozitiile art. 50 alin. (2) si (3) se aplica în mod corespunzator.
(3) Sentinta instantei poate fi atacata cu recurs, în termen de 3 zile de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa. Dosarul va fi înaintat instantei de recurs în termen de doua zile. Dispozitiile art. 50 alin. (2) si (3) se aplica în mod corespunzator.
(4) Dupa solutionarea recursului, dosarul se restituie procurorului competent în termen de cel mult doua zile de la solutionare.
Art. 52. – (1) Prin hotarârea care solutioneaza fondul cauzei instanta este obligata sa se pronunte si asupra aplicarii masurii de siguranta, precum si asupra duratei acesteia, precizând, totodata, genul competitiilor si jocurilor sportive la care îi este interzis faptuitorului sa participe.
(2) Hotarârea este supusa cailor de atac, potrivit dreptului comun.
Art. 53. – (1) Împotriva masurii de siguranta a interzicerii accesului la competitiile sportive, luata în mod provizoriu, se poate face cerere de revocare, daca au disparut motivele care au dus la luarea acesteia. Cererea se introduce, dupa caz, la instanta competenta sa judece cauza în fond sau la instanta învestita cu solutionarea cauzei. Dispozitiile art. 50 alin. (2) si (3) se aplica în mod corespunzator.
(2) Încheierea instantei nu este supusa niciunei cai de atac. Daca cererea a fost respinsa, o noua cerere se poate face dupa cel putin doua luni de la respingerea cererii anterioare.
(3) Împotriva masurii de siguranta definitive a interzicerii accesului la competitiile sportive se poate face cerere de revocare, daca au disparut motivele care au dus la luarea acesteia. Cererea se introduce, dupa caz, la instanta competenta sa judece cauza în fond. Dispozitiile art. 50 alin. (2) si (3) se aplica în mod corespunzator.
(4) Hotarârea instantei nu este supusa niciunei cai de atac. Daca cererea a fost respinsa, o noua cerere se poate face dupa cel putin doua luni de la respingerea cererii anterioare.
Art. 54. – Interzicerea accesului sau participarii la unele competitii ori jocuri sportive, indiferent daca a fost dispusa sub forma unei masuri de siguranta sau sub forma unei sanctiuni contraventionale complementare, se aplica atât competitiilor si jocurilor sportive desfasurate în tara, cât si celor desfasurate în strainatate.
Art. 55. – (1) Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, prin punctul national de informare pentru manifestari sportive, constituie, în conditiile legii, baza de date cu persoanele sanctionate pentru faptele savârsite în legatura cu competitiile si jocurile sportive.
(2) Dupa declararea competitiilor si jocurilor sportive, unitatea de jandarmi competenta teritorial comunica organizatorilor competitiei sau jocului sportiv datele de identitate ale persoanelor carora le-a fost interzis accesul la competitia sau jocul sportiv.
Art. 56. – În cazul jocurilor sportive cu caracter international, desfasurate în strainatate, cluburile, prin intermediul responsabililor de ordine si siguranta, înstiinteaza unitatea de jandarmi competenta teritorial despre intentia oricaror persoane, împotriva carora s-a dispus masura interzicerii accesului, de a se deplasa în tara unde are loc jocul sau competitia sportiva în cauza.
Art. 57. – În situatia în care exista indicii ca persoane împotriva carora s-a dispus masura interzicerii accesului intentioneaza sa participe la o competitie sau joc sportiv în afara granitelor tarii, punctul national de informare pentru manifestari sportive comunica datele de identificare ale acestora organismelor de aplicare a legii din tara unde urmeaza sa se desfasoare jocul sportiv.
Art. 58. – (1) În situatia organizarii unei competitii sau a unui joc sportiv international, punctul national de informare pentru manifestari sportive solicita organismelor de aplicare a legii din tara de origine a spectatorilor straini comunicarea de date si informatii cu privire la spectatorii care prezinta risc sau fata de care s-a dispus masura interzicerii participarii la competitii ori jocuri sportive.
(2) În situatia în care un organizator român organizeaza o competitie sau un joc sportiv international si primeste, prin intermediul ofiterului de informare, date despre intentia unor spectatori straini de a participa la competitia ori jocul sportiv în cauza, fata de care organismele de aplicare a legii din tara de origine au dispus masura interzicerii accesului acestora la astfel de competitii sau jocuri sportive, are dreptul, ca masura administrativa, sa nu le permita accesul.

CAPITOLUL VII
Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 59. – (1) În termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, federatiile si ligile sportive de specialitate vor proceda la modificarea si completarea în mod corespunzator a regulamentelor proprii de organizare si functionare.
(2) În termenul prevazut la alin. (1), Agentia Nationala pentru Sport va emite ordine pentru aplicarea masurilor prevazute la art. 10 alin. (3).
Art. 60. – Dispozitiile art. 10 alin. (1) lit. h) se aplica în termen de 3 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
Art. 61. – (1) Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga Ordonanta Guvernului nr. 11/2006 pentru prevenirea si combaterea violentei în sport, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 30 ianuarie 2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 299/2006, precum si orice alte dispozitii contrare.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicata.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR PRESEDINTELE SENATULUI
BOGDAN OLTEANU NICOLAE VACAROIU

Bucuresti, 9 ianuarie 2008.
Nr. 4.

Strategia nationala Antidoping pentru perioada 2007 – 2012

[Materialul de fata a fost preluat din Indaco Legenet legenet.indaco.ro]

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 563 din 16/08/2007

Titlul I – Consideratii generale

Capitolul I – Introducere

Strategia nationala antidoping pentru perioada 2007-2012 a fost elaborata pentru a realiza o concentrare mai eficienta a activitatilor si resurselor pentru urmatorii 6 ani. Strategia respecta prevederile Codului mondial anti-doping si subliniaza obiectivele-cheie ale Agentiei Nationale Anti-Doping, principalele strategii, programele si indicatorii de performanta necesari pentru a directiona si evalua eficienta activitatii Agentiei Nationale Anti-Doping.

Dopajul in sport este rezultatul imbinarii factorilor individuali, culturali, sociali si psihologici. Prevenirea dopajului in sport trebuie sa se bazeze pe intelegerea clara a naturii complexe a acestei probleme, precum si pe imbinarea cuprinzatoare a strategiilor tuturor autoritatilor implicate in activitatea sportiva pentru a reusi eradicarea dopajului in sport, recunoscut ca o problema grava ce prejudiciaza principiile fundamentale ale sportului.

Agentia Nationala Anti-Doping recunoaste existenta acestei probleme si stabileste strategia si obiectivele in conformitate cu prevederile Conventiei impotriva dopajului a Consiliului Europei, ratificata de Romania prin Legea nr. 171/1998, si ale Codului mondial anti-doping, asumate de Guvernul Romaniei prin semnarea Memorandumului de la Copenhaga din 3-5 martie 2003.

Cele doua obiective-cheie ale Codului mondial anti-doping sunt:

• protejarea dreptului fundamental al sportivilor de a participa la un sport fara dopaj si promovarea sanatatii, corectitudinii si egalitatii in sanse a sportivilor din toate sporturile si din intreaga lume;
• asigurarea de programe antidoping armonizate, coordonate si eficiente, atat la nivel national, cat si international, cu privire la depistarea, combaterea si prevenirea dopajului.Recunoasterea faptului ca dopajul contravine spiritului sportului reprezinta punctul de pornire al acestei strategii care urmareste sa protejeze sanatatea si etica sportiva prin eliminarea utilizarii substantelor interzise si/sau a metodelor interzise si pastrarea unui mediu corect si echitabil.

  Strategia implica reformarea anumitor mentalitati din sistemul actual, alocarea de resurse umane suficiente, instruirea si perfectionarea personalului calificat, precum si eforturi financiare care trebuie asumate.

  Lupta impotriva dopajului trebuie sa fie sustinuta de programe din domeniul cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice, al politicilor de sanatate publica, cooperarii cu alte autoritati publice si cu autoritatile de control pentru stoparea traficului ilicit de substante dopante si farmaceutice, actiuni ce se vor desfasura in cadrul unor proiecte ce vor avea ca obiectiv acumularea de noi cunostinte, reducerea deficitului informational in domeniu si gasirea de solutii pentru diminuarea si, in final, eradicarea dopajului in sport.

  In Romania in ultimii 15 ani s-a constatat folosirea substantelor si metodelor interzise in randul sportivilor, fapt ce reprezinta un pericol la nivelul sanatatii publice si al principiilor esentiale ale sportului si olimpismului. Guvernul Romaniei, recunoscand importanta acestui domeniu, s-a implicat in lupta impotriva dopajului, infiintand Agentia Nationala Anti-Doping [art. 86 alin. (2) din Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu modificarile si completarile ulterioare], institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului si coordonata de primul-ministru prin Cancelaria Primului-Ministru, cu responsabilitate in coordonarea si conducerea activitatii anti-doping la nivel national.

  Laboratorul de control doping – directie in cadrul Agentiei Nationale Anti-Doping, autonom din punct de vedere analitic, constituie un instrument eficient in lupta antidoping si reprezinta singura unitate de referinta la nivel national care efectueaza analize de control doping sportivilor, fiind dotat cu echipamente performante compatibile cu cele existente in laboratoarele acreditate de Agentia Mondiala Anti-Doping. Personalul din cadrul laboratorului este specializat in domeniul controlului doping, participand frecvent la manifestari stiintifice nationale si internationale, diseminand rezultatele cercetarilor efectuate prin publicatii si in reviste de specialitate.

  In cadrul actiunilor de lupta antidoping, in anul 2001, s-a initiat procedura de acreditare a Laboratorului de control doping in conformitate cu Standardul european SR EN ISO 17025, aceasta fiind obtinuta in aprilie 2004.

  Strategia Agentiei Nationale Anti-Doping evidentiaza angajamentul neconditionat in lupta impotriva dopajului, toleranta zero in ceea ce priveste dopajul, promovarea fairplay-ului prin programe si campanii educative coerente cu parteneri din domeniu: Agentia Nationala pentru Sport, Comitetul Olimpic si Sportiv Roman, federatiile sportive nationale, directiile pentru sport judetene, cluburile sportive, Autoritatea Nationala pentru Tineret, Agentia Nationala Antidrog, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.

  Promovarea si sustinerea cerintelor anti-doping sunt in concordanta cu cele ale politicii internationale in domeniu, raspunzand exigentelor formulate de Consiliul Europei, Agentia Mondiala Anti-Doping si UNESCO, respectand, de asemenea, principiile Cartei olimpice, ale Cartei pentru sport si educatie fizica a UNESCO, Rezolutia (76) 41 a Comitetului Ministrilor Consiliului Europei – “Carta sportului european pentru toti”, recomandarile nr. (79) 8 asupra dopajului in sport si nr. R (84) 19 din “Carta anti-doping in sport”, Tratatul european nr. 135 si prevederile programelor mondiale HARDOP – Harmonisation of methods and measurements in the fight against doping si CAFDIS – Concerted action in the fight against doping in sport.

  Viziunea acestei strategii, o lume care sa aprecieze si sa promoveze un sport curat, are la baza prevederile Codului mondial anti-doping.

  “Programele antidoping incearca sa promoveze valorile intrinseci ale sportului. La aceste valori se face deseori referire ca reprezentand spiritul sportului; reprezinta esenta olimpismului; reprezinta modalitatea noastra de a juca cinstit. Spiritul sportului semnifica celebrarea spiritului, trupului si mintii umane.” (Codul mondial anti-doping)

  Elaborarea Strategiei nationale antidoping are ca temei legal prevederile Legii nr. 227/2006 privind prevenirea si combaterea dopajului in sport si ale Hotararii Guvernului nr. 1.522/2006 privind aprobarea structurii organizatorice si a Regulamentului de organizare si functionare ale Agentiei Nationale Anti-Doping.

  In considerarea atributiilor consacrate prin Legea nr. 227/2006 si a obiectivelor pe care si le-a propus, Agentia Nationala Anti-Doping este responsabila la nivel national de adoptarea, punerea in practica si armonizarea reglementarilor in domeniu cu cele existente pe plan international.

  Cheia succesului in lupta impotriva dopajului o reprezinta colaborarea dintre Agentie, autoritatile publice implicate in sport si structurile sportive, sintetizata in deviza Agentiei Nationale Anti-Doping – “Impreuna pentru un sport curat”. Numai formand o echipa, in baza unor parteneriate pe care Agentia Nationala Anti-Doping isi propune sa le incheie cu structurile sportive si alte organizatii guvernamentale si nonguvernamentale, se va reusi crearea si mentinerea perceptiei sportivilor asupra faptului ca politica antidoping este aceea de a proteja sanatatea acestora si nu de a aduce prejudicii asupra performantelor si imaginii lor.

  Misiunea Agentiei Nationale Anti-Doping consta in promovarea, coordonarea si monitorizarea, la nivel national, a luptei impotriva dopajului in sport, in toate formele sale.

Capitolul II – Principii

Principiul de baza dupa care se structureaza strategia Agentiei Nationale Anti-Doping poate fi rezumat de sintagma: informare-educare-prevenire-testare-cercetare pentru un sport curat.

Totodata strategia antidoping va respecta urmatoarele principii generale:

• principiul bunei guvernari, conform caruia Agentia Nationala Anti-Doping trebuie sa isi stabileasca actiuni clare, eficiente, pe baza unor obiective bine stabilite si sa aiba capacitatea si flexibilitatea de a raspunde rapid necesitatilor sociale;
• principiul responsabilitatii – care impune Agentiei Nationale Anti-Doping obligatia de a formula politici publice si de a raspunde pentru eficienta si implementarea acestora, de a accepta si suporta consecintele neindeplinirii acestei obligatii;
• principiul obiectivitatii – mesajele si informatiile transmise de Agentia Nationala Anti-Doping vor avea un caracter obiectiv, astfel incat sa asigure o imagine credibila atat la nivel national, cat si la nivel international;
• principiul continuitatii – activitatile desfasurate in cadrul acestui program au un caracter permanent si se bazeaza pe experienta anterioara acumulata de structurile de profil;
• principiul complementaritatii – actiunile de informare desfasurate de Agentia Nationala Anti-Doping vor fi coordonate cu efortul institutiilor responsabile in domeniul sportului, in vederea prevenirii si combaterii dopajului in sport;
• principiul prevenirii – conform caruia identificarea anticipata si inlaturarea in timp util a premiselor de aparitie a fenomenelor de dopaj sunt prioritare si imperative;
• principiul eficientei – in combaterea dopajului se bazeaza pe evaluarea continua a activitatii Agentiei Nationale Anti-Doping atat din punctul de vedere al rezultatelor concrete, cat si al managementului institutional;
• principiul cooperarii si coerentei – in baza caruia institutiile implicate in prevenirea si combaterea dopajului trebuie sa coopereze indeaproape, asigurand o conceptie coerenta asupra obiectivelor ce trebuie indeplinite si a masurilor ce urmeaza a fi luate;
• principiul transparentei, consultarii societatii civile si al dialogului social – care impune, pe de o parte, transparenta procesului decizional, iar pe de alta parte, consultarea societatii civile din domeniul sportului in cadrul acestui proces;
• principiul utilitatii – constructia mesajelor Agentiei Nationale Anti-Doping va tine cont de nevoile de informare a grupurilor-tinta;
• principiul diferentierii – conform caruia mesajelor nediferentiate li se vor adauga mesaje in concordanta cu particularitatile fiecarui grup-tinta;
• principiul confidentialitatii – datele personale ale sportivilor testati sau cele obtinute in urma unor actiuni din programele educative, de cercetare si informare sunt strict confidentiale;
• principiul parteneriatelor public-private – care recunoaste importanta cooptarii societatii civile, a structurilor sportive, a unor organisme guvernamentale si nonguvernamentale in activitatile concrete de implementare a masurilor de prevenire si combatere a dopajului in sport.

Capitolul III – Scop

Scopul strategiei este prevenirea si combaterea folosirii de substante si/sau metode interzise in randul sportivilor si al acelora care practica activitati de educatie fizica si sport individual sau in grup, in sali de sport altfel organizate decat ca structuri sportive (in special in salile de fitness).

Capitolul IV – Obiective

Strategia antidoping urmareste implementarea valorilor esentiale ale sportului, si anume: corectitudine, egalitate de sanse, fairplay si onestitate. Totodata se urmareste sensibilizarea tuturor structurilor ce au atributii in sfera sportului, pentru desfasurarea unor actiuni eficiente si dezvoltarea unei cooperari reale.

Obiectivele generale ale strategiei antidoping sunt urmatoarele:
1. recunoasterea internationala a Agentiei Nationale Anti-Doping ca fiind un partener credibil si competent in activitatea de prevenire si combatere a dopajului in sport, atat de catre structurile specializate ale Consiliului Europei si ale Agentiei Mondiale Anti-Doping, cat si de catre statele membre ale Uniunii Europene; aderarea Agentiei Nationale Anti-Doping la Asociatia Agentiilor Nationale (ANADO) si Organizatia Anti-Doping a tarilor din Europa Centrala (CEADO); armonizarea cadrului legislativ si procedural cu practicile internationale;
2. mentinerea acreditarii ISO 17025 a Laboratorului de Control Doping in conformitate cu Standardul european SR EN 17025, conditie pentru acreditarea laboratorului de catre Agentia Mondiala Anti-Doping, mentionata in raportul de tara intocmit de delegatia Consiliului Europei. Efectuarea demersurilor pentru acreditarea internationala de catre Agentia Mondiala Anti-Doping a laboratorului si sustinerea acreditarii internationale a laboratorului si de catre autoritati guvernamentale si nonguvernamentale cu responsabilitati in domeniu;
3. certificarea Agentiei Nationale Anti-Doping, privind managementul calitatii in conformitate cu cerintele Standardului International ISO 9001:2000;
4. protejarea dreptului fundamental al sportivului de a practica un sport curat pentru promovarea sanatatii, corectitudinii si echitatii. Respectarea Codului mondial anti-doping, document universal valabil pe care se bazeaza Programul mondial anti-doping in domeniul sportului;
5. initierea, organizarea, sustinerea si desfasurarea programului de educatie, informare si preventie, precum si derularea in cadrul programului a unor proiecte si campanii educative coerente, credibile si eficiente, armonizate cu programele la nivel european si mondial; cresterea gradului de constientizare si educare a sportivilor, antrenorilor, personalului tehnic si medicilor de lot asupra pericolelor si consecintelor practicarii dopajului; crearea si asigurarea unei viziuni strategice unitare cu privire la informarea, educarea si prevenirea dopajului in sport in concordanta cu prevederile legislative de specialitate in vigoare, avand in vedere calitatea Romaniei de membru al Uniunii Europene;
6. elaborarea si implementarea programului de cercetare in domeniu, prin proiecte cu teme specifice;
7. elaborarea unor proiecte specifice dedicate Jocurilor Olimpice;
8. cresterea eficientei utilizarii fondurilor publice si a veniturilor proprii in finantarea programelor de cercetare, de educare, prevenire si testare;
9. promovarea si sustinerea reprezentantilor romani in organismele internationale;
10. modernizarea bazei materiale in vederea desfasurarii activitatii de control doping in conformitate cu prevederile Standardului international pentru testare.

Titlul II – Directii de actiune

Capitolul I – Organizarea si desfasurarea activitatii antidoping

In vederea alinierii Romaniei la standardele europene, s-a infiintat Agentia Nationala Anti-Doping, institutie publica cu personalitate juridica si autonomie decizionala in activitatea anti-doping, fiind direct responsabila de adoptarea si punerea in practica la nivelul intregii tari a reglementarilor in domeniu, de organizarea si efectuarea controalelor doping, de desfasurarea audierilor sportivilor si a altor persoane susceptibile de incalcarea reglementarilor in materie.

Reglementarile antidoping la nivel national au fost elaborate in concordanta cu cele ale politicii internationale in domeniu, raspunzand exigentelor formulate de Consiliul Europei, Agentia Mondiala Anti-Doping si Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura.

De asemenea, consecventa autoritatilor guvernamentale in politica antidoping s-a concretizat prin ratificarea Conventiei impotriva dopajului a Consiliului Europei, prin Legea nr. 171/1998 si prin semnarea Memorandumului de la Copenhaga, in martie 2003, prin care Romania s-a angajat sa respecte Codul mondial anti-doping si sa il implementeze la nivel national.

In vederea realizarii obiectivelor pe care si le-a stabilit, Agentia Nationala Anti-Doping urmareste sa initieze si sa dezvolte urmatoarele programe:
1. Programul de educatie, informare si prevenire porneste de la premisa faptului ca este mai usor sa previi decat sa combati. Principiul fundamental al acestui program este acela de a pastra spiritul sportiv prin descurajarea sportivilor de a utiliza substante si/sau metode interzise. In cadrul acestui program se vor derula proiecte de informare si educare a sportivilor si a persoanelor din anturajul acestora, in vederea cunoasterii substantelor si metodelor interzise, a efectelor acestora asupra organismului si performantei sportive, a procedurilor de control doping, a drepturilor si responsabilitatilor sportivilor. De asemenea, prin acest program educativ se urmareste si sensibilizarea publicului larg la aspectele importante ale problematicii antidoping.
2. Programul de testare doping va urmari intocmirea unui plan anual de testare doping in competitie si in afara competitiei, pe baza informatiilor primite de la celelalte organisme cu atributii in desfasurarea activitatii de educatie fizica si sport. In cadrul acestui program se va pune un accent deosebit pe testarile desfasurate fara aviz prealabil, precum si pe testarile-tinta.
3. Programul de cercetare va avea ca obiectiv derularea de cercetari cu caracter sociopsihologic, medical, juridic, precum si pentru dezvoltarea tehnologiilor de identificare a substantelor interzise. Pentru obtinerea celor mai bune rezultate sunt necesare dotarea permanenta a laboratorului cu echipament performant, la nivelul exigentelor celor mai moderne laboratoare pe plan mondial, si perfectionarea continua a intregului personal al Agentiei Nationale Anti-Doping.
4. Programul de cooperare internationala va avea ca obiectiv intensificarea relatiilor de colaborare cu Agentia Mondiala Anti-Doping, Consiliul Europei, organizatiile nationale antidoping, structurile sportive si alte autoritati guvernamentale si nonguvernamentale – nationale si internationale – implicate in lupta impotriva dopajului in sport.

I.1. Programul de educatie, informare si prevenire

Dimensiunea educativa este foarte importanta in activitatea antidoping, deoarece ea este esenta principiului preventiei, prin care se poate pastra spiritul sportului curat, asa cum este specificat in Codul mondial anti-doping.

Obiectivul general al Programului de educatie, informare si prevenire este de crestere a gradului de constientizare si de educare a sportivilor, antrenorilor, personalului tehnic si medicilor de lot asupra pericolelor si consecintelor practicarii dopajului.

In acest sens, Agentia Nationala Anti-Doping va desfasura mai multe proiecte in cadrul Programului de educatie, informare si prevenire:
1. campanii de informare si educare a sportivilor, diferentiate in functie de disciplinele sportive si de categoriile de varsta ale acestora;
2. initierea de campanii de informare cu personalul asistent, managerii si specialistii structurilor sportive;
3. organizarea de seminarii stiintifice si de informare pentru specialisti, in scopul responsabilizarii factorilor de raspundere din sport in raport cu problematica dopajului;
4. elaborarea si realizarea de materiale cu caracter informativ;
5. realizarea unor intruniri informativ-educative cu reprezentanti ai mass-media.

I.1.1. Educatia si informarea sportivilor

Obiectivul general este acela de a dezvolta atitudini si practici la nivelul intregii populatii sportive in scopul adoptarii unui stil de viata sanatos.

Educatia si informarea de buna calitate presupun aplicarea modelului diversitatii prin abordarea diferentiata, in functie de nivelul de performanta al sportivilor.

A. EDUCATIA IN UNITATILE DE INVATAMANT CU SPECIFIC SPORTIV

Imbunatatirea calitativa a nivelului de educatie este absolut necesara in contextul unor schimbari complexe la nivelul vietii de familie, al comunitatii, al societatii multiculturale si al globalizarii. Educatia in unitatile de invatamant cu specific sportiv necesita o pregatire continua si initierea unor proiecte specifice in care sa fie implicati elevi, cadre didactice de diferite specialitati, parteneri educationali, pornind de la parinti, societatea civila, mass-media si comunitate. In concordanta cu aceasta tendinta mondiala, Agentia Nationala Anti-Doping va colabora cu Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, facultatile de educatie fizica si sport, Centrul National de Formare si Perfectionare a Antrenorilor, in vederea descurajarii utilizarii substantelor si/sau a metodelor interzise in scopul cresterii performantei sportive, dar si a sensibilizarii populatiei scolare din institutiile cu profil sportiv, in scopul evitarii practicarii dopajului.

B. EDUCATIA SI INFORMAREA SPORTIVILOR JUNIORI

Interventia precoce in educarea si informarea antidoping este o conditie necesara pentru indeplinirea obiectivelor Agentiei Nationale Anti-Doping. Formarea sportivilor incepe inca din copilarie si deprinderea atitudinilor si comportamentelor anti-doping de la o varsta cat mai frageda este importanta pentru devenirea lor ca sportivi de performanta. In vederea realizarii acestor obiective, sunt necesare strategiile de educatie care se bazeaza pe conceptul de “role-model”. Aceste tipuri de abordari pedagogice de tip modern au ca scop promovarea unor imagini credibile din randul sportivilor de elita, care vor putea sa actioneze ca modele pentru generatiile urmatoare, principalul avantaj fiind obtinerea unor efecte pe termen lung.

C. EDUCATIA SI INFORMAREA SPORTIVILOR DE ELITA

Sportivii de elita, juniori si seniori, reprezinta grupul-tinta cel mai important pentru campaniile si actiunile desfasurate de Agentia Nationala Anti-Doping. Educarea si informarea sportivilor de elita au ca scop necesitatea dobandirii competentelor de valorizare personala pentru integrarea in viata sportiva, dar si imbunatatirea sanselor de a se mentine in activitate prin reducerea utilizarii substantelor dopante si a metodelor interzise. Un alt scop este acela de a crea un mediu activ in lupta antidoping, prin implicarea sportivilor activi sau retrasi din viata sportiva ca ambasadori ai Agentiei Nationale Anti-Doping in programele educative si promovarea in randul tinerilor a importantei eticii, fairplay-ului si integritatii in sport.

I.1.2. Educatia si informarea personalului asistent

Obiectivul general este de a dezvolta atitudini si practici la nivelul personalului asistent al sportivilor in scopul promovarii unui stil de viata sanatos.

Antrenorii sunt priviti ca avand o puternica influenta asupra comportamentului si atitudinilor sportivilor. Acestia joaca un rol crucial in viata sportivilor, ajutandu-i sa isi realizeze obiectivele, dar reprezinta si modele, chiar mentori pentru acestia. Astfel, ei sunt cei mai importanti agenti in prevenirea utilizarii de substante si metode interzise de catre sportivi. De aceea este importanta includerea lor in programele de educare si informare, pentru a responsabiliza intregul personal asistent al sportivilor in raport cu problematica dopajului si de a-i sensibiliza, de a-i constientiza si de a-i motiva in vederea implicarii active, obiective si corelate a acestora in lupta impotriva dopajului.

I.1.3. Alte proiecte specifice
1. realizarea unor campanii la nivel zonal cu directorii directiilor pentru sport judetene, managerii cluburilor sportive si directorii scolilor si liceelor cu profil sportiv, in vederea responsabilizarii factorilor de raspundere din sport in raport cu problematica dopajului;
2. elaborarea si realizarea de materiale cu caracter informativ: buletinul informativ, ghidul sportivului, pliante si brosuri, poster;
3. sensibilizarea si implicarea mass-mediei in lupta impotriva dopajului in sport, precum si crearea oportunitatilor si stimularea participarii reprezentantilor acesteia la sustinerea, prin mijloace specifice, a programelor, proiectelor si campaniilor antidoping.

I.2. Programul de testare doping

Controlul doping este procesul care include planificarea distribuirii testarilor, recoltarea si manuirea de probe biologice, transportul probelor, analiza de laborator, gestionarea rezultatelor, audieri, sanctiuni si apeluri.

Testare doping: parte a procesului de desfasurare a controlului doping, ce presupune planificarea distribuirii testelor, recoltarea de probe biologice, manipularea lor si transportul probelor biologice la laborator.

Obiectivul general al Programului de testare doping il reprezinta asigurarea unui numar relevant de teste in competitie si in afara competitiei fara aviz prealabil, avandu-se in vedere numarul sportivilor legitimati si numarul sportivilor de elita la nivel national, precum si protejarea sanatatii sportivilor si a principiilor etice si a fairplay-ului la toate manifestarile sportive.

In vederea indeplinirii obiectivului general, Agentia Nationala Anti-Doping, prin Programul de testare doping, intocmeste Planul national anual de testare, Lotul de testare inregistrat si Lotul de testare tinta, efectueaza controale doping in competitie si in afara competitiei, gestioneaza rezultatele controlului doping si scutirile pentru uz terapeutic, implementeaza programul ADAMS al Agentiei Mondiale Anti-Doping, se asigura de respectarea prevederilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 227/2006, referitoare la amenajarea statiilor de control doping, si controleaza modul in care se desfasoara testarea doping.

I.3. Programul de cercetare

Dezvoltarea activitatii in domeniul cercetarii stiintifice, alinierea cercetarilor romanesti la standardele Uniunii Europene reprezinta o prioritate. Sustinerea si dezvoltarea activitatilor stiintifice in aceasta zona vizeaza aprofundarea cunostintelor in domeniu, cresterea eficientei controlului doping si implicit diminuarea cazurilor de dopaj in randul sportivilor si intelegerea mecanismelor implicate in acest fenomen. Obiectivele generale ale programului de cercetare sunt:

A. efectuarea analizelor de control doping pentru dovedirea eventualelor cazuri de dopaj prin evidentierea substantelor incluse pe Lista interzisa si obtinerea acreditarii din partea Agentiei Mondiale Anti-Doping;

B. elaborarea si dezvoltarea unor proiecte si programe de cercetare stiintifica privind elucidarea mecanismelor biochimice de metabolizare a substantelor interzise in sport si cercetari in domeniul stiintelor socioumane.

Obiectivele specifice care vor fi urmarite in cadrul obiectivului general A vizeaza in primul rand obtinerea acreditarii Laboratorului de Control Doping din partea Agentiei Mondiale Anti-Doping, in scopul recunoasterii la nivel international a rezultatelor analizelor efectuate.

Procesul de acreditare internationala se desfasoara in etape si a avut ca punct de pornire obtinerea, in anul 2004, a acreditarii conform standardului SR EN ISO 17025, pentru laboratoarele de testare analitica, acreditare ce trebuie mentinuta prin audituri de reacreditare efectuate de organismul national RENAR. Auditurile nationale si internationale presupun actualizarea permanenta a documentelor sistemului calitatii pentru conformitatea cu cerintele standardelor ISO si a documentelor tehnice elaborate de Agentia Mondiala Anti-Doping.

In acest sens, Laboratorul de Control Doping desfasoara activitati de cercetare pentru optimizarea metodologiilor existente si dezvoltarea de noi tehnologii analitice, odata cu cresterea numarului de compusi detectati, introdusi anual pe Lista interzisa elaborata de Agentia Mondiala Anti-Doping. Aceste activitati implica, pe langa procurarea materialelor de referinta pentru toate substantele interzise, participarea la testele interlaboratoare organizate de AMAD in scopul verificarii detectiei corecte a acestor substante. Rezultatele testelor interlaboratoare constituie un criteriu important de evaluare a competentei laboratorului in procesul obtinerii acreditarii internationale.

Realizarea obiectivelor legate de acreditarea internationala obliga specialistii laboratorului sa fie la curent cu cerintele si noutatile domeniului prin participari la specializari si simpozioane, precum si prin mentinerea contactelor profesionale si schimburi de experienta cu specialistii din laboratoarele acreditate, de renume in domeniu.

Pentru realizarea obiectivului general B, activitatea de cercetare isi propune sa sustina politica antidoping a Agentiei Nationale Anti-Doping de diminuare a cazurilor de dopaj in randul sportivilor, dezvoltand programe de cercetare stiintifica care sa aprofundeze cunostintele in domeniul controlului doping si intelegerea mecanismelor implicate in acest fenomen. Studiile de metabolizare si excretie a substantelor dopante se vor realiza cu respectarea principiilor bioetice si asigurarea confidentialitatii voluntarilor participanti. Pe langa dezvoltarea metodei de analiza a eritropoietinei in probe de urina, vor continua cercetarile privind elaborarea suplimentelor nutritive destinate sustinerii eforturilor sportivilor, produse bazate pe ingrediente naturale.

De asemenea, au fost initiate si sunt in curs de dezvoltare cercetari sociopsihologice fundamentale in problematica dopajului care urmaresc studii sociologice, comportamentale, juridice si etice, investigatii in domeniul medical si psihologic, precum si cercetarea continua a schimbarilor survenite in randul grupurilor-tinta vizate de campaniile Agentiei Nationale Anti-Doping.

Diseminarea rezultatelor cercetarilor Agentiei Nationale Anti-Doping si ale aplicatiilor concrete in domeniul controlului doping si/sau cel sociouman se realizeaza prin organizarea si participarea la mese rotunde, simpozioane nationale si internationale, publicarea de articole si lucrari stiintifice in reviste de specialitate din tara si strainatate.

Programele de cercetare prezentate se realizeaza prin aplicarea la granturi de cercetare lansate de Agentia Mondiala Anti-Doping si alte organisme nationale si internationale.

I.4. Programul de cooperare internationala

Obiectivul general al Programului de cooperare internationala il reprezinta recunoasterea internationala a Romaniei ca partener de incredere in efortul global de eradicare a dopajului in sport.

Dezvoltarea cooperarii pe plan international se va realiza in deplina concordanta cu politica Romaniei privind promovarea relatiilor internationale si are in vedere:

• pe de o parte, dezvoltarea colaborarii cu Agentia Mondiala Anti-Doping pentru realizarea si implementarea celor patru programe ale Agentiei Nationale Anti-Doping, prin respectarea prevederilor Codului mondial anti-doping, ale standardelor internationale pentru testare, pentru laboratoare si de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic si prin implementarea modelelor de buna practica;
• pe de alta parte, dezvoltarea colaborarii cu structuri ale Consiliului Europei, prin semnarea si ratificarea conventiilor internationale si a protocoalelor aditionale ale acestora;
• de asemenea, extinderea si diversificarea relatiilor de colaborare cu Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura si Organizatia Mondiala pentru Sanatate;
• cu caracter permanent, organizarea de schimburi bilaterale cu organizatiile nationale antidoping ale tarilor semnatare ale Codului mondial anti-doping, care sa permita diseminarea experientei acumulate in activitatea antidoping;
• participarea activa la reuniunile Organizatiei Anti-Doping a tarilor din Europa Centrala, precum si organizarea unei intruniri a acestei asociatii regionale in Romania;
• organizarea vizitei de evaluare a Consiliului Europei, care este stabilita pentru anul 2007;
• promovarea si sustinerea unor reprezentanti romani in forurile de conducere si in comisiile organismelor internationale.

Capitolul II – Armonizarea legislatiei nationale cu reglementarile internationale in vigoare

Realizarea obiectivelor strategice privind prevenirea si combaterea dopajului in sport necesita crearea unui cadru legislativ adecvat si armonizat cu reglementarile internationale, fara de care lupta impotriva dopajului ar ramane ineficienta.

Pentru atingerea obiectivului mentionat, Agentia Nationala Anti-Doping va urmari permanent armonizarea prevederilor legislative in materie la nivel national cu cele la nivel comunitar si international.

In acest sens, Agentia Nationala Anti-Doping va realiza evaluarea si actualizarea periodica a legislatiei nationale in domeniu, va implementa acquis-ul specific in cadrul legislativ si institutional national. De asemenea, atingerea obiectivului propus implica analiza standardelor internationale pentru diferite domenii tehnice si operationale din cadrul Programului mondial anti-doping, a modelelor de buna practica elaborate pe baza Codului mondial anti-doping (reglementari antidoping model adaptate la nevoile fiecarui grup major de organizatii semnatare) si participarea Romaniei la procesul de revizuire a Codului mondial anti-doping.

Totodata, Agentia Nationala Anti-Doping isi propune extinderea incidentei cadrului legislativ in materia prevenirii si combaterii dopajului in sport si asupra acelora care practica educatia fizica si sportul individual, in sali de sport organizate altfel decat ca structuri sportive (in special in salile de culturism si fitness).

Capitolul III – Prevenirea si combaterea traficului ilicit de substante interzise. Reglementarea regimului suplimentelor nutritive

III.1. Prevenirea si combaterea traficului ilicit de substante interzise

Agentia Nationala Anti-Doping isi propune sa puna in practica obiectivele urmarite de Consiliul Europei si Agentia Mondiala Anti-Doping cu privire la prevenirea si combaterea traficului ilicit de substante interzise si/sau metode interzise.

in acest sens, se impune crearea cadrului legislativ adecvat in domeniul combaterii traficului ilicit de substante interzise si/sau metode interzise.

Prin actele normative ce vor fi initiate de Agentia Nationala Anti-Doping se urmareste incriminarea producerii, fabricarii, prepararii, transformarii, oferirii, punerii in vanzare, vanzarii, distribuirii, livrarii cu orice titlu, trimiterii, transportului, procurarii, cumpararii, detinerii, introducerii sau scoaterii din tara, precum si a importului-exportului ori altor operatiuni privind circulatia, fara drept, a substantelor si/sau a metodelor interzise.

Un accent deosebit se va pune pe comercializarea de substante interzise in institutiile de invatamant sau in locuri in care sportivii (elevi, studenti) desfasoara activitati educative, sportive, sociale. Agentia Nationala Anti-Doping urmareste extinderea incidentei cadrului legislativ in materia prevenirii si combaterii fenomenului de dopaj si asupra celora care practica educatia fizica si sportul individual, in sali de sport organizate altfel decat ca structuri sportive (in special in sali de culturism si fitness).

De asemenea, se urmareste stabilirea cadrului legal de colaborare intre Agentia Nationala Anti-Doping si celelalte autoritati publice cu atributii in domeniul combaterii si prevenirii diverselor forme de crima organizata (Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, Inspectoratul General al Politiei Romane, Agentia Nationala Antidrog, Autoritatea Nationala a Vamilor, Ministerul Public, Ministerul Justitiei).

III.2. Reglementarea regimului suplimentelor nutritive

Suplimentele nutritive sunt utilizate pe scara larga atat in viata sportiva, cat si in afara ei. Acestea au aparut ca o alternativa pentru sustinerea efortului fizic in conditiile unui control doping din ce in ce mai riguros.

In ultimii ani, gama suplimentelor nutritive contaminate cu precursori hormonali si/sau substante interzise, incluse pe Lista interzisa a Agentiei Mondiale Anti-Doping, s-a largit considerabil. Deoarece producerea suplimentelor nutritive nu se supune reglementarilor Good Manufacturing Practices (GMP), impuse in cazul industriei de medicamente, de multe ori pot aparea diferente in ceea ce priveste dozajul de la o tableta/capsula la alta si neconcordante intre ceea ce este inscriptionat pe eticheta si continutul suplimentului nutritiv.

Deoarece prezenta unei substante interzise in proba biologica a unui sportiv conduce la un test pozitiv, avand drept consecinta aplicarea de sanctiuni potrivit prevederilor Legii nr. 227/2006, este necesar, pentru protejarea sanatatii sportivilor si pentru respectarea principiilor etice si fairplay-ului in sport, ca in mediul sportiv sa se utilizeze numai suplimente nutritive notificate de Institutul de Bioresurse Alimentare sau de unul dintre institutele de sanatate publica din Cluj, Iasi, Timisoara (in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, al ministrului sanatatii si al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 1.228/244/63/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind comercializarea suplimentelor alimentare predozate de origine animala si vegetala si/sau a amestecurilor acestora cu vitamine, minerale si alti nutrienti) si care nu contin precursori ai hormonilor androgeni si/sau substante interzise.

Tinand cont de toate aceste aspecte, Agentia Nationala Anti-Doping intentioneaza sa monitorizeze comercializarea suplimentelor nutritive in reteaua sportiva.

Capitolul IV – Formarea si perfectionarea resurselor umane in domeniu

Perfectionarea continua a tuturor categoriilor de specialisti in domeniu constituie un obiectiv strategic prioritar, fiind necesara aplicarea unor masuri care sa ajute la stabilirea necesarului de specialisti din cadrul Agentiei Nationale Anti-Doping, pe toate domeniile de activitati, si a proiectelor anuale de instruire si evaluare a acestora.

De asemenea, prin armonizarea programelor de pregatire a specialistilor din cadrul Agentiei Nationale Anti-Doping cu standardele interne si internationale, precum si prin organizarea de actiuni menite sa formeze si sa perfectioneze specialistii in domeniu, se urmareste o cooperare stransa cu cei mai valorosi specialisti in calitate de lectori ai cursurilor de formare si perfectionare in domeniu.

Nu in ultimul rand, o prioritate este instruirea si perfectionarea permanenta a ofiterilor de control doping si atragerea specialistilor in domeniu in vederea schimburilor de experienta menite sa imbunatateasca viziunile si modul de lucru.

Capitolul V – Finantarea si baza materiala a activitatii antidoping

V.1. Finantarea

Obiectivul principal al Agentiei Nationale Anti-Doping il reprezinta implementarea strategiei, ceea ce determina implicarea sustinuta a Guvernului Romaniei in vederea asigurarii resurselor financiare necesare punerii in aplicare a programelor propuse.

Pentru ca acest obiectiv general sa devina realitate este esential sa se tina cont de cateva aspecte importante.

In vederea achizitionarii echipamentelor si accesoriilor necesare prelevarii probelor la standardele impuse si dotarea corespunzatoare a Laboratorului de Control Doping din cadrul Agentiei Nationale Anti-Doping, se cere un program sustinut de investitii, reparatii curente si capitale.

Agentia Nationala Anti-Doping doreste colaborarea cu terte persoane si institutii din tara si strainatate interesate atat in sustinerea financiara a proiectelor de prevenire si combatere a traficului si consumului de substante si metode interzise, cat si a programelor de educatie si cercetare.

Avand in vedere faptul ca Laboratorul de Control Doping a obtinut acreditarea ISO 17025, este necesara mentinerea acesteia si a certificarii Agentiei Nationale Anti-Doping privind managementul calitatii conform ISO 9001:2000. Realizarea aspectelor mai sus mentionate in cele mai bune conditii presupune fundamentarea necesarului si procurarea de materiale si echipamente pentru uz permanent.

V.2. Baza materiala

Pentru ca obiectivul principal al strategiei privind baza materiala a activitatii antidoping sa poata fi realizat este necesara dotarea Laboratorului de Control Doping cu echipamente performante, conform cu standardele internationale, dar si cu reactivi pentru analizele specifice de control doping. De asemenea, se cere un efort sustinut in vederea achizitionarii tuturor echipamentelor si accesoriilor necesare prelevarii probelor biologice la standarde internationale.

Capitolul VI – Valorile etice, imaginea unui sport curat si publicitatea antidoping

Evidentierea relatiei dintre valoare si educatie se va realiza prin intermediul unor actiuni de cunoastere si de sensibilizare a tinerilor sportivi, prin care sa se ghideze actul optional in selectia valorilor etice, contribuindu-se astfel la dezvoltarea si implementarea unor stari subiective pozitive, in care sa predomine toleranta, altruismul, respectul pentru sine si ceilalti, corectitudinea, solidaritatea.

intr-un cadru educativ organizat, bazat pe coerenta si uniformitate in distributia informatiilor, Agentia Nationala Anti-Doping isi propune sa declanseze o serie de manifestari menite sa creeze mentalitati comunitare in ceea ce priveste moralitatea in competitia sportiva.

In vederea promovarii valorilor etice ale sportului si pastrarii imaginii unui sport curat, fara dopaj, Agentia Nationala Anti-Doping va desfasura un amplu proces de comunicare, informare si educare in randul practicantilor si sustinatorilor sportului in Romania, concretizat in:
1. desfasurarea unor campanii de educare si informare a sportivilor si persoanelor din anturajul acestora, in vederea practicarii sportului fara dopaj, prin intermediul conferintelor regionale cu privire la desfasurarea activitatii antidoping in Romania;
2. elaborarea unor protocoale de colaborare cu serviciile descentralizate ale administratiei centrale in sport, cu Comitetul Olimpic si Sportiv Roman si structurile sportive, in vederea promovarii unui sport curat in cadrul competitiilor sportive desfasurate la nivel national;
3. promovarea imaginii Agentiei Nationale Anti-Doping prin transmiterea Declaratiei de principii (Mission Statement) organizatiilor guvernamentale, nonguvernamentale, publicului-tinta;
4. asigurarea conditiilor organizatorice corespunzatoare de desfasurare a actiunilor de informare si educare a sportivilor si persoanelor din anturajul acestora, precum si a suportului material;
5. elaborarea de suporturi informative (pliante, flyere, materiale promotionale personalizate, mape de prezentare);
6. organizarea de activitati de diseminare a informatiei – programe de informare publica, conferinte de presa, aparitii publice, birou de presa lobby, corectarea informatiilor – care au ca finalitate distribuirea de mesaje cu privire la Agentia Nationala Anti-Doping si la punctul ei de vedere;
7. desfasurarea de activitati promotionale – actiuni de marketing, found-raising, actiuni civice;
8. activitati organizationale – pozitionarea organizatiei, conferinte, conventii, seminarii – care urmaresc promovarea Agentiei Nationale Anti-Doping in mediul ei specific, permitand schimbul de idei si cresterea notorietatii Agentiei Nationale Anti-Doping;
9. organizarea de evenimente – evenimente neplanificate, ceremonii, evenimente puse in scena, concursuri, competitii – pentru transmiterea mesajelor Agentiei Nationale Anti-Doping privind practicarea unui sport curat;
10. extinderea formelor si mijloacelor de publicitate, de mediatizare a activitatilor Agentiei Nationale Anti-Doping prin intermediul suporturilor media: spoturi radio si tv, articole in presa rezultate in urma comunicatelor de presa;
11. editarea de publicatii de specialitate, cu privire la activitatea antidoping in Romania si la practicarea unui sport curat (buletin informativ lunar);
12. facilitarea accesului la informatii si dezvoltarea promovarii politicilor antidoping prin intermediul mijloacelor moderne de comunicare: web site, linia verde.

Capitolul VII – Actiuni pentru evaluarea activitatii Agentiei Nationale Anti-Doping. Evaluarea modului de implementare a Strategiei nationale antidoping si estimarea financiara

Agentia Nationala Anti-Doping isi va evalua continuu activitatea prin:
1. prelucrarea statistica a datelor controlului doping;
2. prevenirea unor disfunctionalitati in desfasurarea controlului doping si corectarea prompta pentru a fi excluse;
3. instruirea frecventa (inaintea fiecarei actiuni) a ofiterilor de control doping in vederea prevenirii aparitiei unor vicii de procedura in timpul sedintei de recoltare a probei;
4. evaluarea, ameliorarea si dezvoltarea activitatii Agentiei Nationale Anti-Doping in baza feedbackului primit, prin aplicarea de chestionare grupurilor-tinta (sportivi, antrenori, medici, manageri);
5. utilizarea semnalelor venite din partea mass-media cu privire la activitatea desfasurata.

Monitorizarea si evaluarea modului de implementare a strategiei se vor face pe baza urmatorilor indicatori de performanta:

• anual, tinandu-se cont de numarul total al sportivilor legitimati, se vor efectua minimum 3.000 de controale doping;
• testele doping in afara competitiei fara aviz prealabil vor reprezenta minimum 40%;
• monitorizarea sportivilor pe perioada de suspendare printr-un numar de minimum 3 teste doping;
• fiecare sportiv olimpic va fi testat de minimum 2 ori pe an;
• cresterea numarului de teste la sporturile cu risc mediu si risc crescut de dopaj;
• participarea la competitii internationale majore cu sportivi 100% curati;
• mentinerea pragului de 2% pentru incalcari ale reglementarilor antidoping;
• lansarea anuala a unei campanii nationale educative;
• efectuarea lunara a unui numar de 5 actiuni educative cu privire la riscurile consumului de substante interzise;
• diseminarea lunara catre structurile sportive a informatiilor si reglementarilor in domeniul antidoping;
• cresterea numarului de parteneriate cu structurile sportive si alte organizatii guvernamentale si neguvernamentale pentru desfasurarea in comun de actiuni in scopul prevenirii dopajului in sport;
• elaborarea unui numar minim de 4 materiale informative pe an;
• eliberarea atestatului de educatie antidoping pentru toti sportivii si antrenorii loturilor olimpice;
• elaborarea si derularea anuala a unui proiect de cercetare stiintifica;
• participarea anuala a Laboratorului de Control Doping la teste interlaboratoare pentru verificarea competentei;
• publicarea anuala a unui numar de minimum 7 lucrari stiintifice.Evaluarea modului de implementare a Strategiei nationale anti-doping se va face trimestrial de catre presedintele Agentiei Nationale Anti-Doping, pe baza rapoartelor de evaluare primite de la directiile implicate.

  De asemenea, evaluarea se va realiza anual de catre Guvern, prin Cancelaria Primului-Ministru, precum si de catre Parlament, pe baza raportului anual de activitate prezentat in conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2006.

  Agentia Nationala Anti-Doping fiind in proces de certificare in conformitate cu SR EN ISO 9001: 2001, activitatea acesteia va fi evaluata cu ocazia auditurilor de certificare si supraveghere. De asemenea, activitatea Laboratorului de Control Doping va fi evaluata cu ocazia auditului de reacreditare SR EN ISO 17025: 2005, precum si a auditului de supraveghere.

Calculul estimativ de subventii de la bugetul de stat, necesare pentru implementarea strategiei Agentiei Nationale Anti-Doping

                                                                                   mii lei -

+-------------------------------------------------------------------------------------------+

¦Nr. ¦                                        ¦Valoare¦                Anul                 ¦

¦crt.¦Programe pentru implementarea strategiei¦totala +-------------------------------------¦

¦    ¦                                        ¦       ¦2007 ¦2008 ¦2009 ¦2010 ¦ 2011 ¦ 2012 ¦

+----+----------------------------------------+-------+-----+-----+-----+-----+------+------¦

¦ 1. ¦Programul de educatie, informare        ¦27.105 ¦2.605¦5.040¦4.590¦4.690¦ 4.090¦ 6.090¦

¦    ¦si prevenire                            ¦       ¦     ¦     ¦     ¦     ¦      ¦      ¦

+----+----------------------------------------+-------+-----+-----+-----+-----+------+------¦

¦ 2. ¦Programul de testare doping             ¦ 9.900 ¦1.050¦1.050¦1.400¦1.400¦ 2.500¦ 2.500¦

+----+----------------------------------------+-------+-----+-----+-----+-----+------+------¦

¦ 3. ¦Programul de cercetare                  ¦15.400 ¦1.900¦2.000¦2.500¦3.000¦ 3.000¦ 3.000¦

+----+----------------------------------------+-------+-----+-----+-----+-----+------+------¦

¦ 4. ¦Programul de cooperare                  ¦ 2.595 ¦  545¦  410¦  410¦  410¦   410¦   410¦

¦    ¦internationala - din care:              ¦       ¦     ¦     ¦     ¦     ¦      ¦      ¦

¦    ¦4.1. Contributia Romaniei               ¦ 1.200 ¦  200¦  200¦  200¦  200¦   200¦   200¦

¦    ¦la Agentia Mondiala Anti-Doping         ¦       ¦     ¦     ¦     ¦     ¦      ¦      ¦

+----+----------------------------------------+-------+-----+-----+-----+-----+------+------¦

¦    ¦4.2. Taxa UNESCO                        ¦ 1.260 ¦  210¦  210¦  210¦  210¦   210¦   210¦

+----+----------------------------------------+-------+-----+-----+-----+-----+------+------¦

¦    ¦4.3. Acreditarea Laboratorului          ¦   135 ¦  135¦     ¦     ¦     ¦      ¦      ¦

¦    ¦de Control Doping                       ¦       ¦     ¦     ¦     ¦     ¦      ¦      ¦

+----+----------------------------------------+-------+-----+-----+-----+-----+------+------¦

¦    ¦TOTAL AN:                               ¦       ¦6.100¦8.500¦8.900¦9.500¦10.000¦12.000¦

+-------------------------------------------------------------------------------------------+

Poate fi de interes si: Legea nr. 122/2009 privind aprobarea OUG nr. 150/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea si combaterea dopajului in sport Legea educatiei fizice si sportului, legea nr. 69/2000, actualizata pana in 2004 Legea nr. 34/2009 pentru modificarea si completarea Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000 Ordin nr. 753/2008 privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv in bazinele piscicole naturale OUG nr. 150/2008, ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea si combaterea dopajului in sport Ordonanta pentru prevenirea si combaterea violentei in sport, ordonanta nr. 11/2006 Lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 11/2006 pentru prevenirea si combaterea violentei in sport, legea nr. 299/2006 Lege privind organizarea si functionarea cabinetelor de medicina sportiva, legea nr. 321/2007 Lege privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive, legea nr. 4/2008 Ordin nr. 331/2008 privind practicarea pescuitului recreativ/sportiv

Cautare legislatie: